Radio România Internațional

Tag: drepturile copiilor

  • UE adoptă primul plan de acțiune pentru tineret

    UE adoptă primul plan de acțiune pentru tineret

    Comisia a adoptat Planul de acțiune pentru tineret în cadrul acțiunii externe a Uniunii Europene pentru perioada 2022-2027, primul cadru de politică pentru un parteneriat strategic cu tineri din întreaga lume pentru un viitor mai rezilient, mai incluziv și mai sustenabil. Acesta va contribui la îndeplinirea angajamentelor internaționale, cum ar fi Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, printr-o mai mare implicare a tinerilor în cadrul politicilor de acțiune externă ale UE și prin responsabilizarea acestora.

    Trebuie să dăm putere copiilor și tinerilor din întreaga lume, să ne asigurăm că au oportunități concrete și să promovăm implicarea efectivă a tinerilor și a copiilor, asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă. Împărtășim responsabilitatea colectivă de a construi societăți mai democratice, egale și pașnice, inclusiv pentru generațiile viitoare, a spus vicepreședintele Comisiei Europene pentru Democrație și Demografie, Dubravka Šuica.

    Ea a vorbit despre acest nou proiect : Planul de acțiune pentru tineret în UE, care face parte din acțiunea externă, pe care îl prezentăm astăzi este un răspuns la apelul copiilor și tinerilor de a obține o mai mare participare și incluziune. După cum știți cu toții, am avut conferința privind viitorul Europei și a existat un apel puternic din partea tuturor celor care au participat acolo, indiferenet de varsta, pentru ca tinerii să fie incluși mai mult. Pe de altă parte, știți că suntem în anul tinerilor, anul Tineretului.Acesta este unul dintre motivele pentru care livrăm acest plan în acest moment. Așa că dorim să permitem și să dezvoltăm întregul potențial al copiilor și tinerilor și să ne îmbogățim spațiul civic.

    Planul de acțiune pentru tineret în cadrul acțiunii externe a UE se bazează pe trei piloni de acțiune care vor contribui la conturarea parteneriatului UE cu tinerii din țările partenere. Primul se referă la un parteneriat menit să mobilizeze, prin care vocea tinerilor să se facă mai bine auzită în procesul de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor. UE se angajează să susțină vocea și rolul de lider al tinerilor din întreaga lume, în special al femeilor și fetelor tinere, al tinerilor activiști și al organizațiilor de tineret, la toate nivelurile de guvernanță, de la politica internă la forumurile multilaterale, și în cadrul proceselor de elaborare a politicilor Uniunii.

    Cel de-al doilea pilon are în vedere un parteneriat menit să capaciteze combaterea inegalităților și punerea la dispoziția tinerilor a competențelor și a instrumentelor de care au nevoie pentru a prospera.

    UE va continua să susțină transformarea educației la nivel mondial, îmbunătățind accesul tinerilor la oportunități economice, consolidând capacitatea tinerilor de a contribui la dezvoltarea durabilă și la realizarea tranziției verzi și a celei digitale în întreaga lume și promovând sănătatea, bunăstarea mintală și fizică a tinerilor.

    Cel de-al treilea pilon susține un parteneriat menit să conecteze multiplicarea oportunităților oferite tinerilor de a crea rețele și de a face schimb de informații cu colegii lor din întreaga lume.

    UE urmărește să promoveze mobilitatea, schimburile și crearea de rețele între tineri. Planul de acțiune pentru tineret este rezultatul unor ample consultări cu peste 220 de părți interesate din întreaga lume, în special cu organizațiile pentru drepturile copiilor și cu organizațiile de tineret.


  • Aproximativ 18 milioane de copii din UE suferă de sărăcie sau excluziune socială

    Aproximativ 18 milioane de copii din UE suferă de sărăcie sau excluziune socială

    Astăzi, lumea găzduieşte cea mai mare generaţie de tineri din istorie, dar, din păcate, 18 milioane de copii din Uniunea Europeană, încă trăiesc în sărăcie sau excluziune socială. Mulţi alţii sunt expuşi riscului, deoarece minorii continuă să fie primii care suferă de pe urma impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19 – se arată într-o declaraţie a Executivului comunitar şi a şefului diplomaţiei Josep Borrell. În plus, Bruxellesul estimează că aproximativ 466 de milioane de copii din ţările membre nu au acces la învăţământ la distanţă şi mulţi s-au văzut obligaţi să abandoneze şcoala.

    Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, Uniunea Europeană a reamintit că sprijină educaţia minorilor într-o sută de ţări, acţionând pentru a limita impactul pandemiei şi pentru a facilita o întoarcere în siguranţă la şcoală. În vederea îmbunătăţirii acestei situaţii, Comisia intenţionează să crească în mod semnificativ, cu 6 miliarde de euro până în 2027, investiţiile în educaţie în Africa subsahariană, America Latină, Caraibe şi Asia-Pacific. Uniunea Europeană are, de asemenea, o Strategie privind drepturile copilului pentru a aborda cauzele fundamentale ale inegalităţii şi sărăciei şi o Garanţie europeană pentru copii pentru a promova egalitatea de şanse.

    În contextul în care, anul acesta, se sărbătoreşte Anul internaţional pentru eliminarea muncii copiilor, Uniunea Europeană a reamintit că se concentrează pe îndeplinirea acestui obiectiv până în 2025 şi că are o politică de toleranţă zero în această privinţă. Nu în ultimul rând, Bruxellesul va adopta o nouă propunere de guvernanţă corporativă durabilă până la sfârșitul acestui an, prin care va cere companiilor din blocul comunitar să facă demersurile necesare pentru a pune în discuţie din nou drepturile omului – inclusiv munca copiilor – și riscurile de mediu în lanţurile lor de aprovizionare.

    Combaterea violenţei și asigurarea protecţiei copilului reprezintă un pilon important în acţiunea externă a Uniunii. În conformitate cu strategia sa, Bruxellesul se angajează să-şi intensifice eforturile pentru a preveni şi a pune capăt încălcărilor grave ale drepturilor copiilor afectaţi – de exemplu, de conflictele armate -, inclusiv prin activităţi care promovează respectarea dreptului umanitar internațional şi să vină în sprijinul nevoilor de reabilitare şi reintegrare pe termen lung.


  • Rezoluția Parlamentului European referitoare la drepturile copiilor

    Rezoluția Parlamentului European referitoare la drepturile copiilor

    Cea de-a 30-a aniversare a Convenţiei Drepturilor Copilului, marcată la
    sfârşitul lunii noiembrie, a reprezentat o ocazie pentru ca Parlamentul
    European să ia noi măsuri în vederea asigurării respectării acestor drepturi, cu
    o monitorizare susţinută în special pentru categoriile vulnerabile, ne spune
    Tana Alexandra Foarfă, consilier politic în cadrul Parlamentului European:


    Deşi Convenţia este documentul Naţiunilor Unite
    ratificat de cele mai multe ţări, există cifre care arată că garantarea
    drepturilor fundamentale ale copiilor în UE este departe de a fi un obiectiv
    îndeplinit. Sărăcia şi excluziunea socială ameninţă un sfert din copiii aflaţi
    pe teritoriul european şi jumătate din copiii din România. Vorbim, de asemenea,
    de 250 de mii de copii care sunt daţi dispăruţi în fiecare an în UE, iar din
    aceştia 30 de mii de copii ai migranţilor şi ai refugiaţilor, de pe continentul
    european, devin cel mai adesea victime ale traficului de persoane şi ai
    exploatării sociale.


    UE ar trebui să se transforme în glasul
    generaţiilor care nu au vocea necesară pentru a răzbate, iar în acest sens mă
    bucur să văd că noua Comisie Europeană a propus, în programul său, dezvoltarea
    şi implementarea unei garanţii pentru copii; mă bucur să văd că una din
    principalele misiuni ale vicepreşedintei Comisiei Europene responsabilă de
    Democraţie şi Demografie (n.r. Dubravka
    Šuica – Croația, deputat în Parlamentul European) este de a proteja
    drepturile copiilor şi de a investi în potenţialul copiilor, iar ceea ce mă
    bucură cel mai tare este că aceste investiţii nu vor rămâne doar vorbe. Şi spun
    asta deoarece noul fond social european va susţine proiecte ce se înscriu sub
    egida garanţiei pentru copii şi sub criteriile pilonului european al
    drepturilor sociale.





    De asemenea, programul de investiţii Invest EU,
    acela care va înlocui planul Junker de investiţii, are o componentă de
    investiţii sociale care va susţine proiecte ce vor ajuta la combaterea
    factorilor ce conduc la un risc de excluziune socială pentru categoriile mici
    de vârstă. Astfel, vedem că UE investeşte
    în copiii de azi care sper eu şi de fapt sunt convinsă că unii din ei vor
    deveni liderii de mâine, iar ei, de asemenea, vor contribui la dezvoltarea şi
    la inovarea proiectului european viitor continuând munca predecesorilor lor, la
    fel cum liderii europeni de astăzi continuă munca celor care s-au reunit acum
    30 de ani pentru a semna un angajament istoric în faţa copiilor de
    pretutindeni.

  • Măsuri pentru copiii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială

    Măsuri pentru copiii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială

    O treime din populaţia
    României este supusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În total, 110
    milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene sunt afectaţi de condiţiile de viaţă
    precare, conform datelor Eurostat, valabile pentru anul 2018. Copiii sunt, probabil,
    cei mai vulnerabili europeni în faţa pericolului de sărăcie şi excluziune, şi de
    aceea, noua Comisie Europeană, trebuie să acţioneze rapid pentru a veni în
    sprijinul acestora. Dragoş Pîslaru, eurodeputat din grupul Renew Europe, vorbeşte
    despre măsurile ce vor fi luate la Bruxelles:



    În
    mod concret, Ursula von der Leyen a pus pe masă un lucru pe care Parlamentul
    European l-a cerut încă din legislatura trecută, și anume garanția pentru
    copii. Așteptăm, în primele 100 de zile de la instalarea noii Comisiei
    Europene, o propunere din partea Ursulei von der Leyen referitoare la
    implementarea acestei garanții care ar asigura accesul copiilor la nutriție, la
    sănătate, la educație și la locuire în condiții decente. Deja, în Politica de Coeziune
    și în bugetul pentru noul cadru financiar, există o modalitate prin care s-ar
    putea aloca resurse de aproape 6 miliarde de euro. Astfel, România, una dintre
    țările cu mari probleme de incluziune, ar avea de câștigat destul de mult dacă
    și-ar ajusta pozițiile publice pentru a beneficia de acest curent favorabil la
    nivel european.




    Dragoş Pîslaru militează
    şi pentru un sprijin financiar venit din partea marilor companii, pentru a
    asigura condiţii de dezvoltare cât mai prielnice pentru cei mai mici europeni:


    Poziționarea
    mea, atât în Comisia de muncă și afaceri sociale, cât și în comisia economie,
    este de a vedea investiția în lupta împotriva sărăciei și investiția în copii
    ca fiind un lucru care aduce beneficii societății, chiar și de natură economică. Cu alte cuvinte,
    dacă investesc în educația timpurie, voi avea lucrători care vor fi productivi
    și voi putea dezvolta zona economică; dacă investesc în prevenție în domeniul
    sănătății, voi avea o populație cu mai puține probleme de sănătate. Toate acestea
    pot fi văzute și dintr-o perspectivă investițională în care se creează
    oportunitatea de a pilota o nouă abordare prin care sectorul privat este
    invitat să contribuie direct pentru
    agenda socială.


  • România 43

    România 43

    Masă rotundă cu participare internațională dedicată situației copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate (eveniment de maximă semnificaţie găzduit de Administraţia Prezidenţială). Declaratie Viorel Badea, secretarul Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării.


  • Jurnal românesc – 19.11.2015

    Jurnal românesc – 19.11.2015

    Românii din
    diaspora pot să folosească votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare
    de anul viitor, a decis Curtea Constituţională, care
    a respins contestaţia depusă de senatori ai mai multor partide. Aceştia
    susţineau, între altele, că formula votului prin corespondenţă este birocratică
    şi ridică mari probleme privind posibila fraudare. Autoritatea Electorală
    Permanentă (AEP) salută decizia Curţii Constituţionale şi apreciază că
    aplicarea acestui act normativ la alegerile parlamentare din 2016 este un real
    câştig pentru democraţie. De asemenea, AEP doreşte ca, în funcţie de voinţa
    politică şi de impactul votului prin corespondenţă, acesta să fie extins,
    treptat, şi pentru cetăţenii cu drept de vot din ţară care, din motive
    obiective, nu se pot prezenta la urne în ziua scrutinului. Proiectul votului
    prin corespondenţă, care nu se va aplica la alegerile prezidenţiale şi
    europarlamentare, a fost adoptat, la sfârşitul lunii octombrie, de Camera
    Deputaţilor






    România
    va introduce politici publice şi va aloca resursele necesare pentru combaterea
    violenţei împotriva femeilor, potrivit unui proiect de lege adoptat, cu largă
    majoritate, în Camera Deputaţilor. Vicepreşedintele Comisiei Juridice,
    deputatul Valeria Schelean, a declarat că proiectul prevede crearea unor
    mecanisme care să garanteze o protecţie adecvată a victimelor şi
    conştientizarea efectelor acestui fenomen. Ea a precizat că, în cazul în care
    proiectul va deveni lege, vor fi înfiinţate adăposturi pentru femei şi linii de
    asistenţă telefonică gratuită disponibile 24 de ore pe zi, şapte zile pe
    săptămână. Proiectul de lege urmează să intre în dezbaterea Senatului, care
    este for decizional.






    România
    aşteaptă crearea unei coaliţii de guvernare de orientare proeuropeană în
    Republica Moldova şi a unui guvern solid care să poată gestiona banii pe care
    Bucureştiul i-a promis Chişinăului. Declaraţia a fost făcută de
    ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca, citat de Radio
    Chişinău. El a mai spus ca împrumutul rambursabil de 150 de milioane de euro
    trebuie să ajute un guvern cu puteri depline să ducă mai departe programul de
    modernizare şi de reforme. Recent, preşedintele României, Klaus Iohannis, a
    oprit acordarea împrumutului după ce guvernul proeuropean al
    liberal-democratului Valeriu Streleţ a fost demis prin moţiune de cenzură de
    către Parlament.






    Mai
    multe ONG-uri care apără drepturile copiilor şi Comisia pentru egalitate de
    şanse din Senatul României au anunţat ca vor cere Parlamentului să respingă
    proiectul de lege privind adopţiile aprobat, în septembrie, de Guvern.
    ONG-urile si comisia susţin că propunerea Executivului îngreunează procedura de
    adopţie, atât internă, cât şi internaţională. Contestatarii proiectului de lege
    doresc, în principal, ca procedura de adopţie să poată fi începută încă din
    maternitate. Anul trecut, în sistemul de protecţie socială din România erau
    înregistraţi peste 65 de mii de copii abandonaţi.