Radio România Internațional

Tag: Drepturile Omului

  • Jurnal românesc – 24.08.2016

    Jurnal românesc – 24.08.2016

    La
    Ministerul de Externe s-a discutat, marţi, despre măsurile care pot fi luate
    pentru organizarea cât mai eficientă la secţiile din străinătate a alegerilor
    parlamentare din toamnă, totul în condiţiile în care organizaţiile
    neguvernamentale şi asociaţiile românilor de pretutindeni cer măsuri mai ferme.
    Guvernul spune că nu poate modifica în profunzime legea privind votul din
    străinătate, pentru că acest lucru intră strict în atribuţiile parlamentului.
    Însă, printr-o ordonanţa de urgenţă s-ar putea aduce o serie de modificări
    strict tehnice, care să facă mai uşor accesul la vot al românilor din
    străinătate. Ar fi vorba despre trei modificări principale, iar prima ar fi
    posibilitatea completării listei de secţii de vot pe baza experienţei
    Ministerului de Externe de la alegerile trecute. O altă modificare presupune să
    existe pentru alegători liste suplimentare la toate secţiile de votare, nu doar
    la cele de pe lângă ambasade. De asemenea, proiectul de ordonanţă al guvernului
    propune şi posibilitatea transmiterii prin poştă electronică (online), a
    cererii de înscriere în Registrul Electoral, lucru pe care l-au cerut în mod
    constant în ultimele luni românii din străinătate.




    România a semnat, marţi, o declaraţie în
    care şi-a subliniat hotărârea de a proteja democraţia, statul de drept şi
    drepturile omului. Documentul a fost adoptat de toate delegaţiile participante
    la conferinţa ministerială de la Bratislava, dedicată Zilei europene a
    comemorării victimelor regimurilor totalitare. La reuniunea organizată de
    preşedinţia slovacă a Consiliului Uniunii Europene România a fost reprezentată
    de ministrul justiţiei, Raluca Prună.




    Ministerul
    Afacerilor Externe a lansat o licitaţie deschisă pentru a îmbunătăţi
    capacitatea de procesare în mediul virtualizat a Sistemului Naţional de
    Informaţii privind Vizele, devenită subdimensionată de la momentul lansării în
    2010 a sistemului. Principala modalitate de finanţare va fi Fondul pentru
    Securitate Internă – frontiere şi vize. Criteriul de atribuire va fi preţul cel
    mai scăzut, iar durata contractului va fi de 3 luni de la data atribuirii sale.
    Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este
    23 septembrie, iar data limită de evaluare a ofertelor este 26 septembrie.




    2016 ar
    putea fi cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimul deceniu. Estimarea
    aparţine analiştilor economici, în condiţiile în care datele Institutului
    Naţional de Statistică arată că numărul turiştilor care aleg România pentru
    petrecerea vacanţelor a crescut în prima jumătate a anului cu peste 11
    procente, faţă de perioada similară a anului trecut. Tot mai mulţi europeni vin
    pe litoralul românesc, merg în Delta Dunării, Transilvania, Bucovina sau chiar
    pe Valea Prahovei. Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism,
    Anca Pavel Nedea, încă de la sfârşitul anului trecut, chiar dacă bugetul
    Autorităţii Naţionale pentru Turism pe promovare a fost mic şi nu a mai
    presupus fonduri europene, acţiunile de promovare au fost concentrate şi foarte
    multe.

  • Jurnal românesc – 1.02.2016

    Jurnal românesc – 1.02.2016

    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, i-a invitat pe românii din străinătate să se înscrie în Registrul Electoral şi le-a recomandat să opteze pentru votul prin corespondenţă, ca alternativă la votul clasic. El a răspuns întrebărilor puse de românii din diaspora, într-un dialog live-video pe pagina sa oficială de Facebook. Cu această ocazie, ministrul Stoenescu a amintit că perioada de înscriere în Registrul Electoral începe pe 1 aprilie. El a subliniat că, în cazul în care nu se trimit actele necesare pentru luarea în evidenţă sau dacă se schimbă domiciliul sau reşedinţa din străinătate după împlinirea termenului legal de înscriere în Registrul Electoral, se poate vota doar la secţiile organizate la misiunile diplomatice, oficiile consulare sau institutele culturale ale României din ţările respective. Ministrul a mai spus că, dacă într-o localitate sunt înscrişi 100 de alegători, aceştia pot solicita înfiinţarea unei secţii de vot. Întâlnirea cu ministrul Dan Stoenescu a făcut parte din campania Dialog fără frontiere, organizată de Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni.




    România este pe locul trei în topul ţărilor condamnate pentru încălcarea Convenţiei Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Principalele motive pentru care Curtea de la Strasbourg a condamnat România sunt aglomeraţia din închisori şi durata prea lungă a proceselor. De asemenea, multe plângeri vizează dreptul la proprietate. Presedintele CEDO, Guido Raimondi, a afirmat că este nevoie ca fiecare stat membru să rezolve problemele endemice mai degrabă la nivel naţional, decât să le aducă în faţa Curţii Europene. Pe primele două locuri în clasament sunt Rusia şi Turcia.




    Odată cu majorarea salariului minim, cresc şi amenzile pentru şoferi, de la 1 mai. Şoferii vor plăti până la 2.500 de lei pentru o amendă. Pentru persoanele juridice, sancţiunile vor ajunge până la 12.500 lei. Mărirea salariului minim, anunţată de Guvern de la 1 mai, va duce la creşterea punctului de amendă, de la 105 la 125 de lei. Punctul de amenda reprezintă, ca valoare, 10% din salariul minim.




    Aproape 300 de kilometri de autostradă sunt în construcţie anul acesta, însă circulaţia ar putea fi deschisă doar pe tronsoane cu o lungime totală de 95 de kilometri. Cele şase tronsoane care ar putea fi inaugurate fac parte din autostrăzile A1 (Lugoj — Deva), A10 (Sebeş –Turda) şi A3 (Gilău — Nădăşelu). Potrivit ministrului transporturilor, Dan Costescu, anul acesta, cel mai important proiect de infrastructură rutieră se derulează pe patru tronsoane ale Autostrăzii Lugoj — Deva, cu posibilitatea de a fi inauguraţi aproape 60 de kilometri.




    Unităţile de învăţământ trebuie să-şi publice, până pe 31 ianuarie, la aviziere şi pe site-uri, bugetul de venituri şi cheltuieli, a declarat ministrul educaţiei, Adrian Curaj. Într-un interviu acordat AGERPRES, el a mai spus că măsura este menită să crească gradul de transparenţă. Ministrul Curaj a precizat că le-a cerut inspectoratelor şcolare să se asigure că toate unităţile de învăţământ vor pune în practică decizia.

  • Jurnal românesc – 9.12.2015

    Jurnal românesc – 9.12.2015

    În urma discuţiilor avute atât cu Federaţia Română de Gimnastică,
    cât şi cu reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Sportului, antrenorii
    Mariana Bitang şi Octavian Bellu au decis să revină la conducerea lotului
    naţional de gimnastică. Bitang şi Bellu suspendaseră
    colaborarea cu Federaţia Română de Gimnastică în luna aprilie a anului 2014, în
    contextul unor probleme familiale. Cei
    doi au fost antrenori lotului naţional feminin al României la şase ediţii ale
    Jocurilor Olimpice şi au cucerit în total 22 de medalii -11 de aur, 6 de argint şi
    5 de bronz.




    Salariul mediu net a fost în luna octombrie de 1.871 lei, în
    creştere faţă de septembrie cu 2,1%. De cele mai mari salarii se bucură
    specialiştii în IT, media fiind de 4.483 lei net. Cele mai mici se regăsesc la
    lucrătorii în hoteluri şi restaurante – 1.087 lei. Câştigul salarial mediu
    nominal brut a fost, în octombrie, de 2.594 lei, anunţă Institutul Naţional de
    Statistică.




    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan
    Stoenescu, a primit, pe 8 decembrie 2015, delegaţia reprezentanţilor
    comunităţii româneşti din Ungaria. Din delegaţie au făcut parte redactorul-şef
    al ziarului ‘Foaia românească’, Eva Iova Şimon, directorul Institutului de
    Cercetări al Românilor din Ungaria, Maria Berenyi şi primarul comunei
    Micherechi, Margareta Tat. Discuţiile au vizat aspecte referitoare la
    problemele întâmpinate de membrii comunităţii româneşti din Ungaria, precum şi
    la sprijinul pe care statul român îl poate acorda în direcţia păstrării şi afirmării identităţii
    etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Ministrul delegat şi-a exprimat
    deschiderea pentru o colaborare strânsă cu membrii comunităţii româneşti din
    Ungaria şi i-a încurajat să continue eforturile de coagulare şi consolidare în
    jurul unor proiecte care să amplifice potenţialul comunităţii şi să promoveze
    dialogul intercultural.






    Doar 21% din cetăţenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu
    România, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum – aşa arată datele
    Barometrului Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului de Politici
    Publice de la Chişinău, cu sprijinul Fundaţiei Soros. Publicarea rezultatelor
    acestui sondaj intervine în contextul în care unirea cu România a fost invocată
    în ultima perioadă de organizaţiile unioniste, dar şi de unii politicieni, ca o
    soluţie la situaţia dificilă cu care se confruntă în prezent Republica Moldova.
    Un sondaj de opinie realizat, în vară, în România, arăta că aproape 68% dintre
    români susţin unirea cu Republica Moldova până în 2018, când se împlinesc 100
    de ani de la Marea Unire din 1918.






    Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează, în
    zilele de 10 şi 11 decembrie, conferinţa naţională cu tema Drepturile omului
    în regimurile comuniste: între propagandă şi adevăr istoric. Conferinţa se
    adresează cercetătorilor, cadrelor universitare, doctoranzilor şi masteranzilor
    care pot aduce contribuţii semnificative la analiza acestui fenomen istoric.




    Serviciul Român de Informaţii anunţă că cetăţenii care au suspiciuni cu privire la posibile atacuri
    teroriste pot semnala acest lucru la numărul de telefon Telverde 0800.800 100,
    identitatea apelantului fiind protejată. Potrivit sursei citate, SRI le
    recomandă cetăţenilor să sune atunci când observă situaţii sau persoane care pot
    genera riscuri teroriste.

  • Europa noastră – 17.10.2015

    Europa noastră – 17.10.2015

    În fiecare an, Parlamentul European acordă Premiul Saharov pentru libertatea de
    gândire. Această distincţie recompensează persoane sau organizaţii care susţin
    şi promovează drepturile fundamentale ale omului. În 2015, blogger-ul saudit
    Raif Badawi, coaliţia opozanţilor din Venezuela şi, post-mortem, liderul
    opoziţiei ruse, Boris Nemţov, se află pe lista finaliştilor, potrivit
    comunicatului de joi al Parlamentului European.


  • Jurnal românesc – 26.02.2015

    Jurnal românesc – 26.02.2015

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a avut, miercuri, la Bucureşti, o întâlnire cu ambasadorul Spaniei, Ramiro Fernandez Bachiller. Potrivit unui comunicat al MAE, cei doi au discutat, în principal, despre integrarea comunităţii româneşti din ţara iberică. Oficialul român a apreciat deschiderea pe care autorităţile spaniole au arătat-o în privinta Programului privind predarea cursului de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească. La rându-i, diplomatul a vorbit despre secţiile bilingve înfiinţate în diferite instituţii de învăţământ din România, care se adresează în special copiilor români reîntorşi din Spania. Totodată, cei doi oficiali au subliniat importanţa implicării românilor din Spania în viaţa comunităţilor în care locuiesc, atât prin intermediul asociaţiilor româneşti, cât şi prin participarea la procesul democratic, precizează comunicatul MAE. Marţi, ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare a avut o întrevedere cu ambasadorul Italiei la Bucureşti, Diego Brasioli, care a lăudat contribuţia deosebită a românilor din Peninsula la viaţa economică şi socială. Amintim că cele două ţări găzduiesc cele mai numeroase comunităţi de români din străinătate.





    Preşedintele Klaus Iohannis îşi consolidează prima poziţie în topul încrederii românilor, la mare distanţă de guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, potrivit unui sondaj INSCOP. Astfel, şeful statului are, în februarie, o cotă de multă şi foarte multă încredere de aproape 65%, cu cinci procente mai mult ca în decembrie. Guvernatorul BNR se bucură de multă şi foarte multă încredere din partea a 42% dintre români, cu patru procente mai mult ca în decembrie. Podiumul este completat de premierul Victor Ponta, cu o cota de 24,5%, în scadere cu 1,5%. Urmează primarul Bucureştiului, Sorin Oprescu, cu 22,2%, şi fostul director al SRI, George Maior, cu 21,8%. În top 10, dar sub 20 de procente, mai intră, în ordine, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fostul şef al statului, Traian Băsescu, ex-directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, actual parlamentar, fostul preşedinte al Senatului, Mircea Geoană, tot parlamentar în mandat, şi fostul ministru al justiţiei Monica Macovei, europarlamentar. Sondajul a fost realizat la comanda publicaţiei “Adevărul”.




    Fostul lider sindical al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a declarat că nu are remuşcări pentru persoanele ucise în timpul Mineriadei din iunie ‘90, deoarece a fost adus cu forţa la Bucureşti. Cozma, care susţine că a fost obligat de alţi lideri ai minerilor să vină în Capitală, a participat la o dezbatere pe tema Mineriadei. De asemenea, el a spus că, de fapt, a fost şi este un opozant al primului preşedinte din epoca post-comunistă, Ion Iliescu. Atunci când Ion Iliescu mi-a mulţumit public pentru intervenţia din Bucureşti a fost un act de manipulare, menit să mă scoată vinovat, a afirmat Cozma. Luna aceasta, Parchetul General a redeschis dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, care a pus capăt, violent, unei ample manifestaţii împotriva puterii instalate după căderea dictaturii comuniste. Decizia a fost luată în contextul în care România a fost obligată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în septembrie anul trecut, să continue investigaţiile în acest dosar. Descinderea minerilor la Bucuresti, unde au atacat Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi redacţiile unor ziare independente, s-a soldat, potrivit bilanţului oficial, cu şase decese, sute de răniţi şi peste o mie de persoane arestate abuziv.


  • Guvernele şi drepturile omului

    Guvernele şi drepturile omului

    Cazurile de încălcare a drepturilor omului au jucat un rol major în apariţia sau agravarea multora dintre crizele actuale din lume, apreciază Human Rights Watch în raportul său anual. Organizaţia atrage atenţia că atunci când iau măsuri de combatere a terorismului şi de securitate, guvernele nu trebuie să ignore drepturile omului.



    Prezentat la Beirut de directorul executiv al HRW, Kenneth Roth, documentul de 656 de pagini analizează situaţia drepturilor omului în peste 90 de ţări din întreaga lume. Raportul arată că ascensiunea grupării extremiste Statul Islamic se află printre provocările globale care au avut ca rezultat imediat subordonarea drepturilor omului. Dar Statul Islamic nu a apărut de nicăieri. Pe lângă vidul de securitate lăsat de invadarea Irakului de către SUA în 2003, politicile sectare şi abuzive ale guvernelor irakian şi sirian şi indiferenţa internaţională faţă de ele au fost factori importanţi care au alimentat SI, menţionează raportul.



    Peste 200 de mii de persoane au fost ucise în cei patru ani de conflict intern în Siria, iar, potrivit documentului, Statele Unite şi aliaţii săi au permis ca acţiunile lor militare contra grupării Statul Islamic să umbrească eforturile al căror scop este să determine regimul Assad să pună capăt abuzurilor. Conform documentului citat, multe ţări, printre care Nigeria, Kenya, Egipt şi China au răspuns la ameninţări reale sau presupuse de terorism prin politici abuzive care în final au dus la crize. De asemenea, raportul avertizează că în Franţa există pericolul ca răspunsul guvernului la atacul de la redacţia publicaţiei Charlie Hebdo – folosirea legislaţiei antiteroriste pentru a pune sub acuzare discursul care nu incită la violenţă – să aibă un efect de inhibare asupra liberei exprimări şi să încurajeze alte guverne să utilizeze legi asemănătoare contra oponenţilor. În cele peste 600 de pagini, Human Rights Watch detaliază încălcări ale drepturilor omului în toate regiunile lumii unde sunt înregistrate conflicte şi sunt radiografiate cauzele pentru care s-a ajuns la crizele majore ce afectează milioane de oameni.



    Preşedintele organizaţiei spune că ceea ce a fost cândva primăvara arabă a devenit acum conflict şi represiune în respectivele ţări, islamiştii extremişti comit crime în masă în Orientul Mijlociu, părţi din Asia şi Africa, iar în Ucraina au apărut tensiuni de tipul războiului rece şi un avion civil a fost doborât. Uneori pare că lumea este pe cale să se destrame, mai spune Kenneth Roth. Pe baza evenimentelor analizate pentru anul 2014 el consideră că “multe guverne ale lumii, deşi par preocupate de drepturile omului, consideră că ameninţările de securitate sunt mai importante decât drepturile omului, pe care le tratează ca pe un lux şi le pun într-un plan secund. Această abordare este nu numai greşită, dar şi lipsită de perspective şi contraproductivă”, apreciază preşedintele organizaţiei Human Rights Watch.



    În ce priveşte situaţia din estul Ucrainei, raportul spune că cel mai mult au avut de suferit civilii şi remarcă abuzurile comise de ambele părţi în conflict, ca şi faptul că atenţia acordată conflictului din est a făcut să treacă neobservate abuzurile comise de Rusia în Crimeea, pe care a ocupat-o în 2014 şi unde tătarii, militanţi împotriva anexării şi ziariştii au devenit ţinte ale grupurilor paramilitare ruseşti.



    Pentru România, ca stat de graniţă în NATO, consolidarea flancului estic al Alianţei reprezintă o prioritate absolută în acest moment, spun autorităţile române.



    Recent, în cadrul unei dezbateri GLOBSEC pe teme strategice desfăşurate la Bratislava, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a făcut referire la criza de securitate fără precedent în Europa după cel de-al doilea Război Mondial declanşată anul trecut, cu încălcarea normelor fundamentale de drept internaţional, şi a pledat pentru o abordare comună clară în faţa crizei din Ucraina. În pofida acordurilor, conflictul continuă să facă victime, iar evoluţia rămâne incertă.



    Într-un interviu pentru Radio România, profesorul Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate, a făcut precizări despre posibilele repercusiuni asupra României în cazul continuării unui conflict fierbinte în apropierea graniţelor: Situaţia noastră de securitate este pusă în discuţie prin ceea ce se întâmplă în Ucraina şi fusese deja pusă în discuţie prin ceea ce s-a întâmplat în Georgia în 2008. Criza asta din Ucraina şi acest conflict din estul Ucrainei, ca şi anexarea ilegală a Crimeei, nu fac decât să ne accentueze aceste incertitudini şi aceste îngrijorări. Întrebarea pentru noi este de fapt ce facem noi în această situaţie. Nu avem un control pe situaţia internaţională, suntem o ţară prea mică sau mijlocie, dar avem un control pe propria noastră situaţie. De aici şi mesajul meu: cea mai bună reacţie a României în faţa unei astfel de crize este să ne punem ţara în ordine.”



    Pentru că, spune Iulian Fota, nu se ştie ce aduce viitorul şi eu sper să nu mai fim în situaţia în care am fost în alte epoci cum a fost de exemplu în 1940, când ne-am trezit cu un extemporal rapid pe masă, a trebuit să cedăm teritorii naţionale în 48 de ore şi am fost incapabili de reacţie.”

  • Olimpiada de iarnă, la start

    Olimpiada de iarnă, la start

    Situată între malul Mării Negre şi poalele Munţilor Caucaz, Soci a fost multă vreme favorita elitei politice de la Moscova. Pentru a deveni, însă, cu adevărat un oraş olimpic, staţiunea a trăit, în ultimii şase ani, frenezia construcţiilor. S-au ridicat hoteluri şi blocuri, infrastructura a fost modernizată, pârtiile au fost dotate cu echipamente moderne. Costurile sunt enorme — în jurul a 37 de miliarde de euro, ceea ce face din a 22-a ediţie a Olimpiadei de iarnă pe care Soci a fost aleasă să o găzduiască pe parcursul următoarelor peste două săptămâni cea mai scumpă din istoria jocurilor olimpice.



    Preşedintele Vladimir Putin are ambiţia ca această sărbătoare a sporturilor albe, găzduită în premieră de ţara sa, să se constituie într-o ocazie de a arăta lumii o Rusie modernă. Atitudinea represivă a Moscovei faţă de homosexuali, persecutarea celor care se opun puterii, corupţia, atingerile aduse libertăţii presei sau încălcarea drepturilor omului i-au determinat, însă, pe unii lideri cu greutate mondială precum preşedinţii american Barack Obama şi francez François Hollande sau premierul britanic David Cameron să nu participe la ceremonia de deschidere.


    Liderul de la Kremlin speră, totuşi, ca spiritul competiţiei sportive să prevaleze pe parcursul acestei Olimpiade de iarnă. Pe fondul unor măsuri stricte de securitate, impuse de teama unor posibile atentate teroriste comise de islamişti din Caucazul rus, competiţiile au început, deja, cu o cu zi înainte de ceremonia inaugurală.



    Până pe 23 februarie, cei mai buni atleţi mondiali vor încerca să câştige una din cele 294 de medalii puse în joc. Încurajaţi de numeroşi spectatori sosiţi la faţa locului, priviţi la televizor de 3 miliarde de persoane şi scrutaţi de 13 mii de jurnalişti acreditaţi, aproape 3 mii de sportivi, grupaţi în 90 de delegaţii din ţări de pe întreg mapamondul vor încerca să-şi pună amprenta, prin victorii dintre cele mai răsunătoare, asupra acestor jocuri extrem de aşteptate.



    România va fi reprezentată de 24 de sportivi înscrişi la 8 discipline — schi alpin, schi fond, biatlon, sărituri cu schiurile, patinaj artistic, bob, sanie şi skeleton. Potrivit secretarului general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Ioan Dobrescu, o clasare a unui sportiv român în primele zece locuri ar echivala cu o medalie, iar o poziţie în primele 20 ar fi considerată o performanţă deosebită, în condiţiile în care la competiţia din 1968, de la Grenoble, din Franţa, România a cucerit singura sa medalie din istoria participărilor la Jocurile Olimpice de iarnă — bronz — prin echipajul de bob-2 persoane, alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe.