Radio România Internațional

Tag: Drobeta Turnu Severin

  • Băn’ile Herculane

    Băn’ile Herculane

    Ază agiundzim în sud-vestul a Româniilei, în stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane, situată pi Valea a Cernălei, la mică distanță di căsăbălu dunărean Orșova. Easte un loc în care proprietățâle terapeutiţe a apilor minerale sunt valorificate di doauă mile di ani, ninca din perioada romană, ama și ună zonă încărcată di istorie și di leghende. Dan Buru, referentu cultural în cadrul a Primăriilei Băile Herculane, spune că prima atestare documentară a destinațilei a noastră, loculu di agiundzire ca turişti, easte di-tru anulu 153. El dzâse: Istoria stațiunilei easte multu avută, foarte bogată și este și mai veachle, ninca din timpuri primordiale, unăoară cu leghendile a eroului Hercule. Aestua (dzâc oaminli) să si aibă alumtată aoaţe cu cu Hidra, ţea cu șapte capite, pi care o/u avimse pi Valea Cernălei și în Clisura Dunării. Aşi, si spune că apile termale a liştei stațiune au putearea vindecătoare a lu Hercule. Si mai spune că, după ţe tăliee primulu cap a Hidrălei, Hercule fu urminipsit di ună moaşe, muliare multu trictă tru etă, di pi Valea Cernălei. Aesta li spuse că, ma că să i ascaldă ică si facă bane tru apile termale din Băile Herculane, va poată să află putearea să talie ţealealante capite ale Hidră. Așr si născu leghenda a stațiunilei. Stațiunea Bănile Herculane eara preferata romanilor bogaț și a ţilor din imperiulu austriac. După ţel de-al doilea polim mondial, după dezvoltarea turismului, stațiunea agiumse cunoscută printră turiștili din întreaga lume. Aeștia lu ștea tratamentul balnear tră toate lângorile-a aparatului musculo-scheletal. În prezentu, stațiunea si moderniză. Există hoteluri foarte ghine dotate, hoteluri cu baze di tratamentu la standarde europeane, care ofeeră nu maşi tratamentul cu ape termale bogate tru sulfu, că și tratamente SPA și wellness. Aestea di mai năpoi sunt tratamente moderne care nu si adreseadză persoanilor lândzite, că a ţilor care au dor/ care dorescu să prevină/să incheadică și să ascapă di stres.


    Ma că si zburâm di atracțiile din stațiunea Bănile Herculane, cu siguranță ună di eale easte chentrul istoric. Există mai multe pavilioane adrate în prima giumetate a secolului al XIX-lea, grupate în varliga statuilei a lu Hercule. La mică distanță, si aaflă alte case di patrimoniu, precum Cazinoulu, Bănile Imperiale austriaţe și vila în care stătea împărăteasa Austro-Ungarilei, Elisabeta sau Sissi, care avea faptă ună pasiune tră Bănile Herculane și tră priimnarile/drumețiile tru locurile di-an varliga. Unulu di cipitile muntoase din varliga a stațiunilei, care oferă ună vidzută impresionantă asupra Valilei a răului Cerna, fu climată, ică pătidzată pi numa a mirăroanilei, a mpirăteasălei. Dan Buru, referentu cultural în cadrulu a Primăriilei Bănile Herculane spune: Easte ună stațiune di munte ţi are și foarte multe ștranduri. În sezonulu caldu, pot să si facă plajă și drumeții pi munte. Peisajile sunt superbe. În special veara și toamna, toț turiștili cu mirache tră drumeții, cicloturismu şi turismu di aventură sunt aștiptaț la Bănile Herculane, toț avânda ţe să descoaperă și ţe să facă tru aestă zonă. Totunăoară, avem, din fericire, ună mulțame di monumente istoriţe clasa A, ninca di-tru chirolu a imperiului austro-ungar. Toate aestea si aaflă în chentrul vechliu a stațiunili și spun ună frâmtură di luxul a turismului practicat în Bănile Herculane tru aţel chiro. Aoaţe vinea amiradzâli/ampirațâli a imperiului austro-ungar, iar tru 1852, împăratul Franz Josef spunea că easte ţea mai muşată stațiune din Europa.



    Ma că si vă planificaț un sejur mai lungu, va aveţ ună ofertă bogată di excursii tra să cunoaștiţ atracțiile di-an varliga. Din Bănile Herculane, pot să si facă piste 15 excursii di şcurtă durată. Dan Buru dzâţe: Unile di eale au ună durată di 4, 5 ore, alte di una dzuuă întreagă. Aşi, poate să si agiungă la Castrulu Roman Drobeta și la Muzeulu a Porțâlor di Fier di la Drobeta Turnu Severin, la Mănăstirea Sâmta Ana, di la Orșova sau la statuia a lu Decebal, sculptată tru stizma di munte, din Cazanile a Dunărilei, aestea di mai nâpoi hiinda şi ele ună atracție naturală. Sunt ama și excursii spre Oltenia di munte, spre Târgu Jiu, cătră operile a sculptorului Constantin Brâncuși, cătră Mănăstirea Tismana, Hobița sau Chleile a Sohodorului. Sunt și excursii spre Transilvania, spre Castelul a Corvinilor, care si aaflă la ună distanță di 120 km di Bănile Herculane. Ași ma, toate pot să hibă vizitate într-ună dzuuă. A mie îmi faţe mare plăcere să recomandu a tutulor ună excursie care si face tru doauă dzâle: Drumulu/Calea a romanilor în Dacia. Di la Drobeta Turnu Severin, loculu în care romanili au intrată întră anili 104-105, în Dacia, și de iu au fudzită, au loată calea, prin zona a noastră, pi Valea a Cernălei, Valea a Timișului, cătră Sarmisegetusa Regia, în Munțâlii a Orăștiilei. Toată aestă distanță poate să hibă parcursă tru doauă dzâle, cu înnoptare/şideare noaptea tru Bănile Herculane.


    Ma că tru mărili căsăbadz prezența a ionilor negativi din aer easte di 80-100 pi centimetru cub, la Băile Herculane cifra creaște la 2.000. Eli sunt aţeli care asiguripsescu un somnu lișor și echilibreadză sistemulu nervos. Ionili negativi stimuleadză totunăoară metabolismul și favorizeadză cicatrizarea/înclidirea a rănilor. În stațiune, va aveaţ ună gamă largă di factori terapeutiţ și proceduri. Prima și ţea di bază pi lista tutulor turiștilor prinde să hibă banea sulfuroasă termală. Pi lângă aesta, foarte căftate sunt și bănile termale di plante, di plante autentiţe, nu di esențe chimiţe. Si folosescu menta, păducelul, gălbenelile, florile di salcâm, coada șorichiţului și, nu tru arada di mai năpoi, lavanda.


    Stațiunea Băile Herculane easte și loculu di desfășurare a unui evenimentu ahoria, devenit deja tradițional, Festivalul Internațional di Folclor Hercules. Dan Buru, referentu cultural în cadrul a Primăriei nă spune: Tru ultimili doi ani, pandemia nă nchidicăă să nă continuăm tradiția, ama, di anulu aestu, vrem să o/u continuăm. Au venită la aestu festival dansatori din lumea întreagă: din Mexic până în Israel, din partea di nordu a Europălei până tru Grăţie. Lă si feaţiră arada, sigura, dansatorili din România. Festivalul si organizeadză, di arada, la intrata mesului alonar, iar, pi parcursul a trei dzâle, turiștili au posibilitatea să veadă diverse culturi, să cunoască oamini și adeţ nale. Aşi, aestu festival si dezvoltăă și reuși să arămână/să dăinusească di piste 20 ani.


    Foarte mulțâ turiști xeni au vinită aoaţe de-a lungul a chirolui. După 1989, tradiția fu puțin întrearuptă, ama turiștili aarhiusira să vină diznou. Aerul curat, apile curative, posibilitățâle di agrementu din stațiune și di-an varliga lă asiguripsescu a tutulor ună vacanță reușită.



    Autor: Daniel Onea


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Ponoarele, Mehedinţi

    Ponoarele, Mehedinţi

    Astăzi vă invităm într-o zonă foarte ofertantă turistic în acest
    sezon: mergem în comuna Ponoarele, din judeţul Mehedinţi, unde se găseşte
    singura rezervaţie naturală de liliac din România. Ne aflăm în sud-vestul
    ţării, unde influenţa climei submediteraneene a favorizat dezvoltarea unei
    flore specifice: liliacul, frăsinica, vişinul turcesc, mojdreanul, păducelul, cărpiniţa
    şi mult admirata lalea neagră. Din acelaşi motiv şi fauna prezintă aici câteva
    specii rare, ocrotite de lege: vipera cu corn, scorpionul şi broasca ţestoasă. Georgică
    Pătraşcu, primarul comunei Ponoarele din judeţul Mehedinţi ne-a lansat o
    invitaţie de a descoperi pădurea de liliac, dar şi alte atracţii ale zonei:

    La noi, în Ponoarele, există singura rezervaţie naturală din România,
    Rezervaţia pădurii cu liliac, care se întinde pe o suprafaţă de 47 de hectare.
    Este o zonă turistică, predomină formaţiunile carstice şi este o zonă
    mediteraneană. Din punct de vedere al arealului, comuna Ponoarele se află în
    nordul judeţului Mehedinţi şi este o comună turistică, prin monumentele
    naturale care există. Şi aş specifica: Podul lui Dumnezeu, Pădurea cu liliac,
    Câmpul cu lapiezuri, Lacul Zaton, Cheile Băluţei, bisericuţa de sub Stei, cât
    şi traseele turistice care pot fi parcurse atât de ciclişti, cât şi pietonal.


    Pentru a ajunge la pădure într-o plimbare, pornind din centrul
    comunei, pe Valea Morilor, trebuie urmat firul apei, urcând pe o potecă marcată
    turistic. Pe traseu pot fi
    admirate moara Crăcucenilor şi bisericuţa de sub Stei. Deplasarea se poate face
    şi cu autoturismul. În luna aceasta pădurea este o adevărată explozie de flori
    de liliac şi frăsinică, cu un parfum îmbietor. Georgică Pătraşcu, primarul
    comunei Ponoarele, a adăugat: Pădurea de liliac, în fiecare an, înfloreşte la începutul lunii mai şi
    floarea persistă aproape trei săptămâni. Acum floarea este în toi şi turiştii
    sunt în număr foarte mare la noi în comună. Cu cel mai mare drag, având în
    vedere că se află şi în centrul comunei, aş recomanda podul natural, (n.r.
    numit Podul lui Dumnezeu) care este al
    doilea pod din lume (n.r. de acest gen) şi singurul circulabil auto. Turiştii
    vin, îşi fac fotografii şi pleacă cu amintiri frumoase de la noi!


    Podul lui Dumnezeu sau Podul natural este
    o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta
    Turnu Severin, traversând Valea Pragului. El s-a format prin prăbuşirea
    peretelui superior al unei peşteri şi impresionează prin masivitate, măsurând
    30 m lungime, 13 m înălţime, 22 m lăţime şi 9 m deschidere. În imediata vecinătate
    a podului se află Peştera de la Pod sau Peştera Ponoarele. Ea are o lungime de
    734 m şi reprezintă un prim drenaj al apelor între Zăton şi subsolul ciuruit de
    galerii pe care este aşezată această localitate.

    Peştera este situată chiar sub dealul
    care-i poartă numele reprezentând singura legătură dintre lacurile Zătonul Mare
    şi Zătonul Mic realizată la nivel subteran. Intrarea are forma unei arcade care
    prezintă similitudine cu Podul având lăţimea de 15 m şi înălţimea de peste 3 m.
    Coborârea este alunecoasă pentru că apa picură mereu din tavan şi peştera este
    inundată în momentul în care apele Zătonului cresc. În ramificaţiile galeriei
    se pot vedea: Galeria Fosilă care prezintă interesante formaţiuni de stalactite
    şi stalagmite de culoare roşie-gălbuie, dar şi o colonie de lilieci protejaţi
    prin lege. Este recomandat ca peştera să fie vizitată cu ghid şi echipament
    adecvat, ieşirea spre Zăton fiind foarte dificilă.


    Cu speranţa că veţi trece comuna Ponoarele
    pe lista locurilor de vizitat din ţara noastră, vă aşteptăm şi data viitoare cu
    o nouă destinaţie.


  • Le Danube et sa région

    Le Danube et sa région

    Nous allons partir aujourd’hui dans un périple un peu plus inhabituel, pour parcourir le cours du Danube et de sa région. Certes, si le delta du Danube, classé 2e en Europe en termes de superficie et 1er en termes de biodiversité, jouit d’une reconnaissance bien méritée et se trouve dès 1991 sur la liste du patrimoine mondial de l’UNESCO, classé qui plus est Réserve de la biosphère et Parc national, il n’en reste pas moins que le Danube traverse quelque mille kilomètres de notre territoire national, et que les régions parcourues, bien que fascinantes, demeurent largement méconnues du grand public.



    Traian Bădulescu, consultant en tourisme, nous accompagne dans ce périple. Ecoutons-le :



    « Tout au long de son cours, le Danube traverse des régions sauvages, d’une beauté souvent éblouissante. Le fleuve fait son entrée en Roumanie dans une région particulièrement spectaculaire, nommée « Cazane », Chaudières, en français. Le fleuve s’est frayé un chemin à travers ce paysage rocheux, que les spécialistes apprécient comme le plus beau paysage européen mariant la rivière à la montagne. Des villages et des villes touristiques, tels Eşelniţa et Orşova, essaiment son parcours. Les gens du coin ont érigé dernièrement des auberges, la plupart situées juste sur le bord du Danube, pour faire profiter les touristes de sa vue imprenable. C’est dans cette même région que vous retrouverez la tête du dernier roi dace, Décébale, sculpté dans la roche. Toute cette zone est par ailleurs très riche en grottes et en paysages karstiques, alors que des promenades en bateau vous sont régulièrement proposées ».



    Les Chaudières du Danube représentent la région longue d’une petite dizaine de kilomètres où le Danube franchit les Carpates. Le fleuve, flanqué tantôt par des parois verticales, tantôt par des rochers spectaculaires, dévoile un paysage insoupçonné. Une grande variété d’espèces floristiques, tels le hêtre de Crimée, le hêtre oriental, ou encore le Carpinus orientalis ou le Charme d’Orient, le frêne à fleurs, la tulipe hongroise, la lampourde épineuse, le crocus jaune, l’aubépine monogyne, voire l’iris sintenisii, se laissent apprivoiser. Cazanele Mari ou les Grandes Chaudières mesurent 4 km de longueur, séparant les massifs Ciucarul Mare, du côté roumain, et Veliki Strbac, du côté serbe. Les Petites Chaudières, qui comptent environ 3 km, séparent les massifs Ciucarul Mic, situé sur le bord roumain de la rivière, du massif Mali Strbac, côté serbe. La région des Chaudières du Danube est partie intégrante du parc naturel des Portes de Fer. Les bateliers de la région proposent des tours sur le Danube. En traversant les Petites Chaudières, l’on découvre le golfe de Mraconia, qui abrite le monastère homonyme, surnommé par ailleurs par les locaux le monastère immergé. Les Grandes Chaudières, elles, vous feront également découvrir les grottes de Ponicova et Veterani. La première franchit le massif montagneux sur une longueur de 700 mètres, comptant par ailleurs 3 galeries, d’une longueur totale de 1660 mètres. La grotte est ouverte au public, mais dépourvue d’électricité et plutôt humide, il vaut mieux prévoir des torches et des mocassins avant de s’y aventurer. L’autre grotte, Veterani, est disposée sur deux niveaux. Celui d’en bas a été inondé à l’occasion de la mise en service de l’ouvrage hydro-électrique des Portes de fer. Le niveau supérieur est en revanche ouvert au public, et peut être parcouru en visite guidée.



    Enfin, les amoureux de randonnées peuvent s’essayer sur le massif Ciucarul Mare, qui offre une vue imprenable sur les environs, une fois arrivé au sommet. Mais le Danube constitue encore le paradis des pêcheurs et puis, à certains endroits, la natation peut, elle aussi, être pratiquée. Sinon, la région n’est pas avare en attractions touristiques. Traian Bădulescu :



    « Tout près de la région des Chaudières du Danube, vous trouvez la ville de Drobeta Turnu Severin, et la citadelle de Severin, récemment restaurée, bâtie par les chevaliers de Malte, il y a de cela plus de 700 ans. Vous pouvez ensuite parcourir les Gorges de la Nera, avec la cascade Bigăr, la ville d’eaux de Herculane, toute cette région magnifique, riche d’histoire et toujours très sauvage ».



    Les Chaudières du Danube, une destination à retenir.


    (Trad. Ionut Jugureanu)