Radio România Internațional

Tag: droguri

  • Raport privind crima organizată

    Raport privind crima organizată

    România a fost vizată, în anul 2024, alături de alte state europene, de acţiuni de ‘sabotaj’ şi atacuri hibride specifice Rusiei, cu scopul de a testa pregătirea de apărare a ţărilor din NATO şi a găsi slăbiciuni în infrastructură, susţine Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în raportul de activitate pe anul trecut. Potrivit documentului, ‘începând cu anul 2022, cel puţin 50 de incidente au avut loc în 13 ţări din Europa, care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică’.

    În raport se mai arată că România nu s-a confruntat, anul trecut, cu o ameninţare teroristă concretă şi nu au existat atacuri teroriste, riscul rămânând, în continuare, scăzut. În plus, susţinătorii din România ai unor organizaţii teroriste, susține DIICOT, au continuat să deruleze doar unele activităţi de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistenţă şi amploare.

    Pe de altă parte, datele Direcției arată că a crescut constant consumul de droguri, cel mai căutat fiind cannabisul, care, de altfel, este şi cel mai capturat de către autorităţi. În ceea ce priveşte drogurile de mare risc, România este, în principal, o ţară de tranzit, iar porturile la Marea Neagră pot constitui o alternativă pentru introducerea acestor substanţe în spaţiul Uniunii Europene.

    Astfel, anul trecut, procurorii DIICOT au avut de soluţionat 33.000 de dosare privind traficul de droguri, cu aproape un sfert mai multe faţă de anul anterior. În 2024, anchetatorii au confiscat peste o tonă de droguri de risc şi de mare risc, peste 7 tone de substanţe interzise dopante şi aproximativ 16 tone de pulpă de fructe ce conţinea cocaină. Au fost capturate și peste 12.000 de culturi sau plante de canabis, de patru ori mai multe față de anul anterior.

    Raportul mai arată că sistemele de coletărie au fost printre metodele preponderent folosite pentru introducerea în ţară de cantităţi mici şi medii de droguri. Alt aspect semnalat de raportul DIICOT este că numărul minorilor implicaţi în traficul de droguri a crescut considerabil în ultima perioadă, iar traficanţii folosesc metode noi de a aduce şi vinde substanţe interzise în România – este vorba, între altele, despre platforme online specializate, cu plata în criptomonede. Datele Agenţiei Naţionale Antidrog arată creşteri constante ale consumului de droguri în România. Piaţa internă este dominată de consumatorii din Bucureşti al căror număr este relativ stabil şi este alimentată de grupări infracţionale din zonă aflate în legătură cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanuri de etnie romă pe segmentul de distribuţie stradală – mai precizează Agenția.

  • Agenţia Uniunii Europene privind drogurile, EUDA

    Agenţia Uniunii Europene privind drogurile, EUDA

    Noua Agenție a Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) a început activitatea la Lisabona, înlocuind Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanii (EMCDDA). Cu noi instrumente și competențe, EUDA va juca un rol cheie în consolidarea răspunsului UE la provocările emergente în materie de sănătate și securitate pe care le prezintă fenomenul drogurilor ilicite. Scopul final este de a consolida gradul de pregătire al UE în lupta împotriva drogurilor. Activitatea sa va fi organizată în jurul unor categorii de servicii interconectate.

    Noua Agenție va ajuta UE și statele sale membre să anticipeze provocările viitoare legate de fenomenul drogurilor și consecințele acestora și va emite alerte în timp real privind noile riscuri și amenințări legate de droguri la adresa sănătății și securității.

    Totodată, va ajuta UE și statele sale membre să își consolideze răspunsurile la acest fenomen îngrijorător. Pe de altă parte, va facilita schimbul de cunoștințe la nivelul UE și a învățării pentru politici și intervenții în materie de droguri bazate pe dovezi.

    Alexis Goosdeel, director executiv EUDA a oferit mai multe amănunte:

    „În noua agenție, noua noastră misiune este să consolidăm pregătirea. Noi toți contribuim și trebuie să fim gata să contribuim la consolidarea gradului de pregătire, fie că lucrăm în administrație, în tehnologia informaţiei şi comunicațiilor, în comunicare, în departamentul științific, oriunde. 

    Cu toții contribuim în felul nostru, cu competențele noastre la creşterea gradului de pregătire al Uniunii Europene în lupta împotriva drogurilor. Și vom realiza acest lucru prin patru acțiuni, vom anticipa mai bine provocările viitoare legate de fenomenul drogurilor și consecințele acestora, nu doar bazându-ne pe o monitorizare pe termen lung, ci şi consolidând sistemul european de alertă privind drogurile. 

    S-a făcut referire la noul sistem european de alertă privind drogurile deoarece obiectivul nostru este, în cele din urmă, să abordăm mai adecvat noile riscuri și amenințări legate de droguri, să învăţăm din experienţă şi să ne dăm seama de ce avem nevoie şi cum ne putem folosi de lecţiile deja învăţate pentru a crea mecanisme noi de luptă împotriva drogurilor. Deci, noua noastră misiune este să consolidăm gradul de pregătire prin anticipare, alertă, răspuns și învățare.”

    Pentru a asigura că pregătirea UE în domeniul drogurilor funcționează optim, au fost create noi mecanisme. Sistemul European de Alertă privind Drogurile va emite alerte atunci când apar riscuri grave legate de droguri pe piață. Acesta completează sistemul existent de alertă timpurie (EWS) al UE privind noile substanțe psihoactive. Sistemul European de Evaluare a Amenințărilor va stimula modul în care UE se pregătește și reacționează la amenințările emergente sau potențiale pentru sănătate și securitate.

    Totodată, Rețeaua Europeană a Laboratoarelor Criminalistice și Toxicologice, va stimula schimbul de informații cu privire la noile tendințe și va instrui toxicologi și experți naționali criminaliști în domeniul drogurilor.

     

  • OUG pentru siguranţa rutieră, publicată în Monitorul Oficial

    OUG pentru siguranţa rutieră, publicată în Monitorul Oficial

    Ordonanţa de urgenţă care prevede reţinerea permisului de conducere pentru şoferii ce refuză testarea sau ies pozitiv la testul pentru alcool ori substanţe psihoactive şi restituirea lui dacă nu primesc rezultatul analizelor în termen de 72 de ore de la recoltare a fost publicată luni în Monitorul Oficial.

    Guvernul a adoptat, joi, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranţei rutiere.

    Potrivit notei de fundamentare a proiectului, în scopul reducerii timpilor de aşteptare a rezultatelor analizelor toxicologice, se stabileşte un termen de maximum 72 de ore pentru realizarea acestora în vederea constatării prezenţei sau absenţei substanţelor psihoactive în organism sau a alcoolului în sânge şi comunicarea acestora de către instituţiile de medicină legală către structurile Poliţiei Române. Se are în vedere calcularea termenului de la momentul finalizării procedurilor de recoltare a mostrelor biologice.

    ‘Această procedură vizează mostrele biologice recoltate de la persoanele care refuză sau nu pot să se supună testării în vederea stabilirii consumului de substanţe psihoactive ori a concentraţiei de alcool în aerul expirat sau de la persoanele testate cu un mijloc tehnic certificat care a indicat prezenţa în organism a unor substanţe psihoactive’, se menţionează în document.

    De asemenea, în vederea monitorizării demersurilor întreprinse pentru realizarea scopului menţionat, prin proiect se stabileşte ca Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne să prezinte, lunar, Guvernului o analiză comună cu privire la capacitatea de respectare a termenului de maximum 72 de ore şi la măsurile adoptate în acest sens.

    ‘În mod corelativ, prin proiect se propune ca permisul de conducere retras potrivit art. 38 alin. (5) din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, să fie restituit în baza buletinului de analiză toxicologică prin care s-a stabilit absenţa în organism a substanţelor psihoactive sau a alcoolului în sânge, după caz, ori la împlinirea termenului de 72 de ore de la momentul finalizării procedurilor de recoltare a mostrelor biologice, dacă nu a fost comunicat un astfel de buletin’, se precizează în actul normativ.

    Totodată, prin proiect se propune, pentru identitate de tratament, ca, în situaţia în care permisul de conducere a fost reţinut în temeiul art. 111 alin. (1) lit. b) din OUG 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa unor substanţe psihoactive, prevăzută la art. 336 alin. (2) din Codul penal, ca urmare a testării cu un mijloc tehnic certificat care a indicat prezenţa în organism a unor substanţe psihoactive, acesta să se restituie în baza rezultatului analizei mostrelor biologice prin care s-a stabilit absenţa în organism a substanţelor psihoactive ori la împlinirea termenului de 72 de ore de la momentul finalizării procedurilor de recoltare a mostrelor biologice.

    Având în vedere că demersul vizează stabilirea unor măsuri pentru reducerea timpilor de aşteptare a rezultatelor analizelor toxicologice, se propune ca măsurile stabilite prin acest act normativ să fie aplicabile şi persoanelor ale căror permise de conducere au fost retrase sau reţinute în aceleaşi situaţii, cu precizarea că termenul de 72 de ore să fie calculat de la data intrării în vigoare a acesteia din urmă, mai prevede proiectul.

  • Puterea de a spune NU, o campanie antidrog ce relansează lupta împotriva dependenței, iniţiată de Radio România Reșița

    Puterea de a spune NU, o campanie antidrog ce relansează lupta împotriva dependenței, iniţiată de Radio România Reșița

    Vineri, 24 mai, de la ora 14:00, on-air și online, lupta împotriva drogurilor primește un nou impuls prin lansarea campaniei Puterea de a spune NU, un eveniment organizat de Radio România Reșița în parteneriat cu Vestmed, Agenția Națională Antidrog – Centrul de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Caraș-Severin și Inspectoratul de Poliție Județean pentru a sensibiliza adolescenții cu privire la pericolele consumului de droguri, de a le oferi informații despre efectele negative ale substanțelor psihoactive și de a le oferi resurse și sprijin pentru a spune NU!

    Un element important al campaniei îl constituie implicarea tinerilor care au fost afectați de consumul de droguri. Radio Reșița va facilita și crearea de grupuri de sprijin pentru tinerii care se confruntă cu probleme legate de droguri.

    „Radio România Reșița este un radio al comunității. Campania antidrog nu este un eveniment singular, încercăm prin toate mijloacele să fim un promotor activ al vieții culturale și sociale din Banat”, a declarat Laura Sgaverdea, managerul postului. „Pentru noi, cei de la Radio Reşiţa, munca nu se opreşte când plecăm din faţa microfonului”, a mai spus Laura la evenimentul de lansare al Clubului de Presă din Banatul Montan, o nouă platformă pentru dialog și informare, ce reuneşte profesioniști din domeniul media pentru a facilita schimbul de idei, colaborarea, dar şi consolidarea presei locale și promovarea jurnalismului de calitate. Evenimentul a fost iniţiat şi găzduit de Radio România Reșița.

    Cei pasionați de literatură sunt așteptați la Cafeneaua Literară – a doua ediție, organizată în 30 mai, începând cu ora 17:00. Evenimentul va marca lansarea cărții semnate de scriitorul Marian Apostol, oferind publicului șansa de a intra în dialog cu autorul.

    Radio Reșița se pregătește de sărbătoare pe 1 iunie, de la ora 14:00. Distracție în Familie va fi o zi plină de bucurie, cu spectacole de teatru interactive susținute de Teatrul DA. Copiii și părinții vor avea ocazia să urmărească povești captivante, cu personaje amuzante, într-o atmosferă de sărbătoare.

    „Este deja de notorietate faptul că aici, la Radio Reşiţa, sportul este vedetă. De astă dată, mai precis pe 2 iunie, organizăm evenimentul Comunitate în mișcare. Participanții vor putea lua parte la o serie de competiții sportive, iar donațiile vor fi direcționate către campania Radio Reșița Muzică pentru viață, campanie ce are ca scop strângerea de fonduri pentru construirea primei clinici de oncologie din Caraș-Severin”, a mai spus Laura Sgaveredea.

  • Legi mai dure adoptate de Parlament

    Legi mai dure adoptate de Parlament

    Proiectul de lege prin care sunt impuse sancţiuni mai dure pentru şoferii prinşi băuţi sau drogaţi la volan a fost adoptat, decizional, de Camera Deputaţilor de la București. Documentul interzice, totodată, amânarea pedepsei cu închisoarea în cazul celor condamnaţi pentru producerea de accidente mortale sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive. Practic, din momentul promulgării şi intrării în vigoare, oricine este depistat în trafic, la volan, conducând sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive va primi pe lângă condamnare şi interdicţia de a mai conduce un vehicul până la 10 ani, a explicat senatorul social-democrat Robert Cazanciuc, inițiatorul proiectului legislativ.

    În momentul de față, judecătorii nu puteau impune termene mai lungi de 5 ani. Sancțiunea se va aplica doar șoferilor care au o alcoolemie peste pragul de la care consumul de alcool devine faptă penală, anume 0,80 g/1 alcool pur în sânge. În plus, dacă aceştia produc un accident rutier soldat cu decesul victimelor, pedeapsa va fi cuprinsă între 15 şi 25 de ani de închisoare.

    Mai mult, actul normativ prevede că persoanele depistate cu substanţe interzise nu vor mai fi amendate şi vor primi pedepse privative de libertate. Documentul vine în completarea legii Anastasia, aflată în vigoare de anul trecut, care stabileşte pedepse cu închisoarea, fără posibilitatea suspendării, în cazul şoferilor băuţi sau drogaţi care provoacă accidente cu decesul victimelor. Legea Anastasia poartă numele fetiței de 4 ani care a murit în anul 2022 din cauza unui șofer fără permis.

    Totodată, a fost actualizată și lista cu droguri de mare risc, prin includerea a şase noi substanţe obţinute prin procedură sintetică. Pe de altă parte, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, actul normativ care îi obligă pe fugarii care s-au sustras urmăririi penale sau executării condamnărilor să plătească cheltuielile judiciare în cazul aducerii în țară.

    Mai exact, statul ar urma să-și recupereze cheltuielile cu extrădarea acestora. Conform ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, costul pentru fiecare persoană adusă în România pentru a-și ispăși pedeapsa variază între câteva mii de euro şi 25.000 de euro, bani pe care acum îi dă statul, în timp ce fenomenul fugarilor a fost în creştere de la an la an.

    Legea se aplică persoanelor urmărite internaţional pentru care a fost emis mandat european de arestare, dar și persoanelor care au fugit în afara UE şi pentru care se desfăşoară procedura de extrădare. Fostul primar al Bucurestiului, medicul Sorin Oprescu, Alina Bica (fosta șefa DIICOT), Mario Iorgulescu (fiul preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu) sau printul Paul Philippe (nepotul regelui Carol al II-lea) sunt doar câteva nume de pe lista fugarilor celebri care, după ce au fost condamnați, și-au găsit refugiul în alte țări, mulți în Italia și Grecia. Pe unii dintre ei, România nu reușește de ani de zile să îi aducă în țară.

  • Invitați la RRI 01.04.2024

    Invitați la RRI 01.04.2024

    Invitat în emisiunea de astăzi este CĂTĂLIN DORIAN FLORESCU scriitor român de limbă germană născut la Timișoara. Trăiește la Zurich, unde a lucrat ca psiholog într-un centru de reabilitare pentru dependenții de droguri. Cărțile sale, traduse în peste 10 limbi, au primit importante premii europene. (interviu realizat la Zurich, Elveția).
    Realizator: Valentin Ţigău

     

  • România va avea un Registru al traficanților de droguri

    România va avea un Registru al traficanților de droguri

    România va avea un Registru al traficanților de droguri de la 1 ianuarie 2025, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede înfiinţarea acestuia. Proiectul a fost propus de liberali în septembrie 2023 și adoptat de Senatul de la București la finalul anului trecut, în calitate de prim for sesizat, iar luna trecută de Camera Deputaților, ca for decizional. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a explicat că acest Registru are un rol preventiv, iar Poliţia va putea, prin intermediul lui, să supravegheze şi să identifice în mod operativ traficanţii de droguri. În funcţie de pedeapsa pe care o primesc în instanţă, traficanţii de droguri vor fi înscrişi în Registru între 5 şi 20 de ani, perioadă în care Poliţia va putea şti unde există riscul ca persoana monitorizată să vândă din nou substanţe interzise, a precizat ministrul. Nu sunt înscrise în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor sunt minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată dispune acest lucru în mod expres în cadrul unui proces penal.

    Alina Gorghiu a adăugat că “Registrul naţional al traficanţilor de droguri este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri”, un instrument util în lupta cu acest flagel. Potrivit ministrului, siguranţa cetăţenilor români, mai ales a tinerilor, este pe primul loc, iar combaterea fenomenului drogurilor rămâne o prioritate. În acest efort de eradicare a flagelului consumului de droguri şi a traficului de droguri, trebuie antrenate toate instituţiile cu atribuţii în prevenţie, în educaţie şi în combatere – declară și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit acestuia, pe lângă efortul de combatere, la fel de important este şi efortul de prevenţie şi de educaţie. El a anunțat că statele lumii vor crea o coaliţie, la iniţiativa Statelor Unite, pentru a combate traficul de droguri care a devenit un fenomen global pentru că niciun stat nu poate lupta singur împotriva acestui flagel.

    De aceea, spune ministrul, este importantă cooperarea internaţională în ceea ce privește combaterea, fiind un efort pe termen lung. El a mai declarat că, anual, în lume, sunt produse de către crima organizată 80 de noi tipuri de droguri, iar Poliţia Română face eforturi de adaptare la tacticile şi strategiile noi folosite de crima organizată. Ministrul a dat asigurări că în România sunt lansate săptămânal acţiuni de combatere a traficului de droguri. Numai anul trecut s-a confiscat peste 1 tonă de droguri şi a fost făcută cea mai mare captură de comprimate Ecstasy din istoria structurilor antidrog din România, peste 230.000 de comprimate, a mai subliniat Predoiu. Registrul traficanților de droguri pe care România îl va avea de anul viitor va fi organizat de Ministerul de Interne şi ţinut de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu.

  • În prim-plan, România 24.03.2024

    În prim-plan, România 24.03.2024

    Efectele, amploarea și provocările societale ale consumului de droguri – importanța comportamentelor preventive și responsabile, teme ale dezbaterii, organizată în Parlament de ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia Intotero, dar și membră a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.
    Realizatoare: Nicoleta Stoica

  • Măsuri împotriva traficului de droguri şi de persoane

    Măsuri împotriva traficului de droguri şi de persoane

    Pe 1 februarie începe prima sesiune din acest an a
    Parlamentului de la București. Ministrul justiţiei,
    Alina Gorghiu, a solicitat adoptarea în procedură de urgenţă a proiectelor
    de lege privind combaterea traficului şi consumului de droguri. Ea a precizat că, în acest moment, sunt trei iniţiative cheie care ar
    putea să ducă la diminuarea acestui fenomen îngrijorător. Primul se
    referă la înfiinţarea Registrului Traficanţilor de Droguri. Potrivit aceastei initiative, care
    este în acest moment la Camera Deputaţilor, for decizional, traficanţii de
    droguri vor fi monitorizaţi în timp real de instituţiile statului şi astfel le
    va fi mult mai greu să desfăşoare acţiuni care duc la încălcarea legii.

    Al doilea proiect este blocat tot la Camera
    Deputaţilor și este     cunoscut sub numele de 2 Mai, după ce,
    vara trecută, lângă micul sat de la Marea Neagră, un băiat drogat de 19
    ani a intrat cu mașina într-un grup de tineri care mergeau pe marginea
    drumului, iar doi dintre ei au murit.     Anterior,
    șoferul fusese oprit de două ori, dar a fost
    lăsat să plece de la sediul poliției fără a fi testat pentru consum de droguri.
    În plus, i-au fost găsite droguri în mașină, care nu avea nici asigurare RCA
    valabilă.     Acest proiect prevede ca toţi
    traficanţii de mare risc să nu mai primească condamnari la închisoare cu
    suspendare, ci doar cu executare. Ultimul se referă la înfiinţarea unor centre
    de dezintoxicare şi recuperare a dependenţilor de droguri în fiecare din
    regiunile de dezvoltare ale României. Proiectul este în procedură la Senat.

    Recent, la Târgu Mureş a fost inaugurat primul centru privat de
    tratare a dependenţelor pentru
    persoanele consumatoare de droguri.     Serviciile includ tratament pentru
    dependenţă de cocaină, reabilitarea alcoolicilor, a adicţiilor pentru jocurile
    de noroc, dependenţă de sex, dependenţă de internet şi de shopping.

    În România, combaterea traficului de droguri rămâne o
    prioritate și va fi abordată cu acţiuni concrete la nivelul Poliţiei Române, a promis     ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Anul trecut,
    politistii de combatere a criminalitatii organizate din cadrul Politiei Romane,
    împreuna cu procurorii DIICOT, au avut aproape 900 de actiuni operative, in
    ceea ce privește combaterea traficului de droguri. Au fost făcute mii de
    percheziții domiciliare și destructurate zeci de grupuri infracționale
    organizate.

    Totodată, au fost confiscate 1.179 kilograme de droguri și au fost
    cercetate peste 4.000 de persoane, fiind trimise în judecată cel puțin 2500.
    Tot în 2023, au avut loc 187 de
    acţiuni operative pe linia combaterii traficului de persoane. 35 de grupări
    infracţionale organizate au fost destructurate     şi au fost
    trimise în judecată 465 de persoane pentru săvârşirea a circa 1.700 de
    infracţiuni. Dintre cele peste 1.300 de dosare penale în care Direcţia de
    Combatere a Criminalităţii Organizate a efectuat investigaţii în cursul anului trecut,
    jumatate au vizat fapte de trafic internaţional de persoane


  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024

    Tensiuni suțiali tu anlu anda s-facu di patru ori alidzeri


    Protestili a fermierlor ş-a transportatorlor româñi ditu aesti dzâli ditu soni — unâ chiatrâ di moarâ ti politițieñilli ți suntu tora la Puteari tu anlu anda s-facu patru alidzeri arada — âlli bâgarâ zori ali Chivernisi di coalițíi PSD-PNL s-llia misuri ti andrupari, ca unâ apandisi la câftărli ți li feațirâ. Misurli furâ spusi gioi: a criscâtorlor di prăvdzâ va lâ si da pâradz ți va s-agiungâ la elli pânâ tu inșita a meslui cirișaru. Tutnâoarâ, Statlu va s-anvâleascâ, estan, unu cirecu ditu custuserli a agricultorlor cu motorina. Ş-tut ti fermieri, ma mulu ti ațelli ți au zñíi di xerea ditu 2023 ș-di comerțul/emburlichea cu yiptul ieftinu ditu Ucraina, Executivlu apruche unâ ordonanţâ di urghenţâ ți lâ da izini s-amânâ pâltearea a ratilor la bănțâ, până cându va ș-yinâ tu ori ditu punctu di videari icunomicu. Ti andruparea a şoferlor di TIR, s-alâxi cadrul legalu, ta s-nu mata pâlteascâ girime anda âlli treați vadelu ali rovinietâ, cându așteaptâ multu chiro la sinuru.


    Pi di altâ parti, guvernanțâlli furâ di câbili s-facâ unâ crișteari a salariilor/arudzloru ditu Sânâtati, ama va s-facâ năi pâzârâpseri ti procentul di crișteari. Sindicatili, ți fuvirsirâ cu greva gheneralâ, caftâ unâ crișteari di 20%, anda Executivlu va unâ crișteari di 15%. Dupâ moabețli anamisa di premierlu Marcel Ciolacu ș-liderlli sindicali, s-apufusi scriștearea a schemilor di personal ş-dișcllidearea di posturi tu sistemu dupâ ananghea ți u au spitalili. Mutrearea a aliștei ananghi va s-facâ stâmâna ți yini, la unâ nauâ andamusi iu va s-hibâ câlisiț manageri di spitali ş-di țentri spitalițeşțâ giudeţeni, cumândusearea ali Casâ Naţionalâ di Asiguripseri di Sânâtati ş-reprezentanţâ a ministerilor cu atribuţii tu aestâ domeni.



    Drogurli tu mengâ


    Vâsiliili ditu Uniunea Evropeanâ lipseaști s-concentreadzâ pi alumta contra a traficlui di droguri tu porturi, bircheavis ali unâ bazâ ma ghini integratâ la livelu internaţionalu, dzâsi, gioi, Bruxelles, ministrulu românu di Interni, Cătălin Predoiu, la Consiliul informalu di Giustiţíi ş-Afaceri Interni. “Traficanţâlli lucreadzâ tu ligâturi. Ș-noi lipseaști s-nâ andridzemu idyealui.” — cundille ufițialul, ți, cu unâ dzuuâ ninti, lo parti tu câsâbălu Anvers, tot tu Belgia, la adrarea ali Alianţâi Evropeanâ a Porturlor, pritu cari Comisia, statili membri ş-parteneri privaţ da s-alumtâ contra a comerțului/emburlâchillei cu droguri. Tu UE, aproapea 70% ditu drogurli acâțati di polițíi s-feațirâ tu porturi, iara marli portu Anvers easti protlu punctu ti intrata ali cocainâ ditu America Latinâ tu continentul evropeanu. “Sucțesili ți li avurâ contra a criminalilor tu unu singuru portu va-lli facâ traficanțâlli s-ducâ câtâ alanti porturi”, feați tâmbihi, ama, comisarlu evropeanu ti emburlâchi Internâ, Ylva Johansson. România ş-Portul Custanţa di la Amarea Lai suntu parteneri tu aestu proiectu – Alianţa Evropeanâ a Porturlor. Bucureștiul lo misuri di simasíi contra a traficlui di droguri ş-ari tu umuti s-ducâ ma largu pi calea ți-anchisi, lâ dzâsi Cătălin Predoiu a omolodzlor a lui ditu Uniunea Evropeanâ, tâxindalui că România va s-hibâ dinintea aliștei alumtâ.



    Dimisie/paretise la livel analtu tu Republica Moldova


    Dupâ unâ dzuuâ di anda fu tu vizitâ București, ministrulu di Externi ali Republicâ Moldova românofonâ, Nicu Popescu, aspusi, ñiercuri, că ș-alasâ lucurlu ș-dipuni di pi scamnu. El dzâsi că feați dealihea tutu ți ș-avea bâgatâ tu minti, anda fu numâsitu, ama că tora ari ananghi di unâ adyi. Pritu lucârli ți li adră tu aeșțâ cama di doi añi di mandatu, Nicu Popescu agiută la unâ scuteari tu migdani ali Republicâ Moldova pi planu internaţionalu ş-feați ma vârtoasi ligâturli cu partenerlli exterñi, loarea a statutlui di vâsilíi candidatâ la aderarea/apruchearea la Uniunea Evropeanâ tu meslu cirișaru 2022 şi, dapoaia, dișcllidearea a pâzârâpselor tu meslu andreu 2023. Aesta, a că agresiunea aruseascâ contra ali Ucrainâ, vâsilíi viținâ, adusi zñíi icunomicâ ş-energheticâ ali Republicâ Moldova, cata cumu ș-pidipserli di distabilizari ditu partea ali Moscovâ. Di cara Nicu Popescu ș-alâsă lucurlu și s-deadi âmpadi di pi scamnu, Ministerlu di tora a Emburlâchillei Externâ ş-ali Integrari Evropeanâ va s-hibâ ampârțâtu tu Ministerlu ali Emburlâchi Externâ ş-Ministerlu ali Integrari Evropeanâ. Portofoliul la Externi va lu llia Mihai Popşoi, ți easti tora vițeprezidentu a Parlamentului. Aestu avu, chiola, unâ protâ moabeti telifonică cu șefa ali diplomațíi di București, Luminiţa Odobescu, ți lu câlisi s-adarâ unâ vizitâ tu Româníi. Câtu ti Nicu Popescu, aestu poati s-agiungâ negociatorlu-şefu ali Republicâ Moldova ti aderarea/apruchearea la Uniunea Evropeanâ.



    Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ


    Româñilli yiurtusirâ, tu dzuua di 24 di Yinaru, Unia a Prințipatilor Români ditu 1859. Faptu sum cumândusearea a domnitorlui Alexandru Ioan Cuza, actul di vreari politicâ di aoa ș-165 di añi a prințipatilor Moldova ș-Vâsilia Româneascâ ta s-facâ Unâ fu prota etapâ ti thimillusearea a cratlui unitaru românu modernu. Și estan, cu furnia anda s-feați Unia a Prințipatilor, tu mărlli câsâbadz ditu vâsilíi s-feațirâ țeremonii militari ş-relighioasi, spectacoli ş-expoziţii. Bucureşti, tu unu discursu, prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că yiurtusearea ali Unie a Prințipatilor nu easti maș unu momentu retrospectivu, ama ș-unâ arasti ta s-proiectămu unu yinitoru mai bunu ti miletea româneascâ. Iara premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că, la 165 di añi di anda româñlli ş-feațirâ unâ copuslu ș-thimillusirâ cratlu naţionalu, unitaru ş-dimocraticu, România intră tu unâ nauâ etapâ a modirnizarillei a llei, ți va u agitâ s-creascâ la potenţialulu a llei dealihea.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • Retrospectiva săptămânii 21.01 – 27.01.2024

    Retrospectiva săptămânii 21.01 – 27.01.2024

    Tensiuni sociale în an cvadruplu electoral

    Protestele fermierilor şi transportatorilor români din ultimele zile – o piatră de moară pentru politicienii la Putere în acest an cu patru rânduri de alegeri – au determinat Guvernul de coaliție PSD-PNL să ia măsuri de sprijin, ca răspuns la revendicări. Măsurile au fost anunțate joi: crescătorilor de animale le vor fi acordate subvenţii ce vor ajunge la ei până la finalul lunii iunie. Totodată, Statul va acoperi, în acest an, un sfert din costurile agricultorilor cu motorina. Şi tot pentru fermieri, mai exact pentru cei afectaţi de secetă în 2023 și de comerțul cu cereale ieftine din Ucraina, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care le permite să-şi suspende plata ratelor la bănci, până când se redresează economic. În sprijinul şoferilor de TIR, este modificat cadrul legal, astfel încât să nu mai fie amendaţi pentru expirarea rovinietei, dacă timpii de aşteptare în vămi sunt mari.

    Pe de altă parte, guvernanții au acceptat o creştere a salariilor din Sănătate, dar vor urma noi negocieri asupra procentului. Sindicatele, care au amenințat cu greva generală, cer o majorare de 20%, în timp ce Executivul ar înclina către 15%. În urma discuțiilor dintre premierul Marcel Ciolacu și lideri sindicali, s-a decis ajustarea schemelor de personal şi deblocarea de posturi în sistem în funcţie de necesităţi. Evaluarea necesarului va fi făcută săptămâna viitoare, la o nouă întâlnire la care vor fi invitaţi manageri de spitale şi ai centrelor spitaliceşti judeţene, conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi reprezentanţi ai ministerelor cu atribuţii în domeniu.

    Drogurile în vizor

    Țările Uniunii Europene ar trebui să se concentreze pe lupta împotriva traficului de droguri în porturi grație unei baze mai bine integrate la nivel internaţional, a declarat, joi, la Bruxelles, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, la Consiliul informal Justiţie şi Afaceri Interne. Traficanţii lucrează în reţele. Și noi ar trebui să ne organizăm la fel. – a punctat oficialul, care, cu o zi înainte, a participat la Anvers, tot în Belgia, la crearea Alianţei Europene a Porturilor, prin care Comisia, statele membre şi parteneri privaţi încearcă să lupte împotriva comerțului de stupefiante. În UE, aproape 70% din capturile de droguri se fac în porturi, iar uriașul port Anvers este principalul punct de intrare a cocainei din America Latină pe continentul european. Succesele obţinute împotriva criminalilor într-un singur port nu vor face decât să-i îndrepte spre alte porturi, a atras, însă, atenția comisarul european pentru afaceri Interne, Ylva Johansson. România şi Portul Constanţa de la Marea Neagră sunt parteneri în acest proiect – Alianţa Europeană a Porturilor. Bucureștiul a luat măsuri importante împotriva traficului de droguri şi intenţionează să continue pe acelaşi drum, le-a spus Cătălin Predoiu omologilor din Uniunea Europeană, promițând că România va fi în prima linie a acestei lupte.

    Demisie la nivel înalt în Republica Moldova

    La o zi după ce s-a aflat în vizită la București, ministrul de Externe al Republicii Moldova românofone, Nicu Popescu, şi-a anunţat, miercuri, demisia. El a declarat că şi-a îndeplinit obiectivul fixat când a fost numit, dar că are nevoie de o pauză. Printre realizările celor peste doi ani de mandat, Nicu Popescu a evidenţiat o anumită vizibilitate a Republicii Moldova pe plan internaţional şi dinamizarea relaţiilor cu partenerii externi, obţinerea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 şi, apoi, deschiderea negocierilor în decembrie 2023. Acestea, în pofida agresiunii ruse în Ucraina vecină, care a afectat economic şi energetic Republica, precum şi a încercărilor de destabilizare din partea Moscovei. În urma demisiei lui Nicu Popescu, actualul Minister al Afacerilor Externe şi Integrării Europene va fi divizat în Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Integrării Europene. Portofoliul la Externe va fi preluat de Mihai Popşoi, acum vicepreşedinte al Parlamentului. Acesta a avut, deja, o primă discuţie telefonică cu șefa diplomației de la București, Luminiţa Odobescu, care l-a invitat să facă o vizită în România. Cât despre Nicu Popescu, acesta ar putea să devină negociatorul-şef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.

    Ziua Unirii Principatelor Române

    Românii au marcat, pe 24 Ianuarie, Unirea Principatelor Române din 1859. Realizat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, actul de voință politică de acum 165 de ani al principatelor Moldova și Țara Românească de a se uni a reprezentat prima etapă în crearea statului unitar român modern. Și anul acesta, cu prilejul Unirii Principatelor, în marile oraşe ale ţării au avut loc ceremonii militare şi religioase, spectacole şi expoziţii. La Bucureşti, într-un discurs, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aniversarea Unirii Principatelor nu este doar un moment retrospectiv, ci şi o oportunitate de a proiecta un viitor mai bun pentru naţiune. Iar premierul Marcel Ciolacu a afirmat că, la 165 de ani de când românii şi-au unit eforturile şi au pus bazele statului naţional, unitar şi democratic, România a intrat într-o nouă etapă a modernizării sale, care îi va permite să se dezvolte şi să crească la adevăratul său potenţial


  • Generaţia Z: Tinerii europeni şi drogurile

    Generaţia Z: Tinerii europeni şi drogurile

    Europa a devenit un punct central al traficului de droguri. Un mesaj cheie din analiza Raportului european privind drogurile din 2023 este că impactul consumului de droguri ilicite este acum observat aproape oriunde în societatea noastră. Aproape tot ce are proprietăți psihoactive are potențialul de a fi folosit ca drog. Aceasta înseamnă că oricare dintre noi, direct sau indirect, poate fi afectat de consumul ilicit de droguri și de problemele asociate cu acesta”.



    În România, cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 de ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut — 13 ani – fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive, potrivit Raportului Național privind situația drogurilor în România, realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Cu precizarea că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.



    “Suntem singura ţară care a transferat responsabilitatea pentru tratament şi prevenirea abuzului şi dependenţei de substanţe către poliţie, prin ANA. În momentul de faţă, Ministerul de Interne este responsabil şi de tratare şi de prevenire, dar şi de urmărirea şi încarcerarea consumatorilor şi dealerilor de droguri. Din acest punct de vedere suntem foarte mult în urmă şi nu avem capacitatea de a construi un sistem de prevenire şi de tratament, pentru că Poliţia Română nu este în măsură să furnizeze resursa umană de psihologi, asistenţi sociali, psihiatri şi, în general, specialişti necesari pentru a construi un sistem de tratament”. (Eugen Hriscu, psihoterapeut)



  • Raportul anual european 2023 despre droguri

    Raportul anual european 2023 despre droguri

    Raportul anual european pe 2023 despre traficul și
    consumul de droguri pe teritoriul blocului european arată tendințe
    îngrijorătoare. Așa cum a comentat Alexis Goosdeel, directorul Centrului
    European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri, situația poate
    fi rezumată în trei cuvinte: oriunde, totul și toți. Primul cuvânt înseamnă că
    drogurile sunt peste tot în Uniunea Europeană. Niciodată nu s-a înregistrat o
    asemenea mulțime și diversitate de droguri în spațiul european la o îndemână
    atât de simplă, la o puritate atât de mare, la o forță atât de mare și la
    prețuri atât de mici. Al doilea cuvânt se referă la faptul că aproape orice
    poate deveni un obiect de care se leagă comportamentul de dependență. Astfel,
    consecințele pot fi observate în daunele potențiale și în nevoia de a adapta
    prevenția, tratamentul și intervenția împotriva daunelor pe care le poate
    produce dependența. Al treilea cuvânt care caracterizează starea actuală de
    fapt, și anume toți, înseamnă că oricine poate avea episoade de adicție ori se
    poate confrunta cu efecte ale consumului de droguri și cu violența generată de
    ele în spațiul european.


    Ylva
    Johansson este comisar european pentru afaceri interne. Ea a punctat ce droguri
    actuale au cel mai mare impact și cum luptă Comisia Europeană împotriva lor și
    a controlării porturilor, căile prin care ele intră pe teritoriul Uniunii.

    O îngrijorare
    specială o reprezintă acum creșterea opioidelor sintetice, și anume fentanilul.
    Fentanilul și alte opioide sintetice sunt ușor de făcut, pot fi făcute pe loc,
    nu e nevoie să fie traficate de pe un continent pe altul, cantități mici sunt
    suficiente pentru mii de doze, poate fi ușor de transportat și sunt extrem de
    puternice, periculoase și mortale. Drogurile nu numai că distrug sănătatea
    oamenilor, ele distrug și societatea noastră. Infractorii folosesc profiturile
    din traficul de droguri pentru a cumpăra oameni, pentru a cumpăra polițiști și
    pentru a comanda asasinate. Violența crește pe scară largă și în brutalitate. Este
    timpul să realizăm că crima organizată este o amenințare la fel de mare la
    adresa societății noastre precum terorismul. Am lansat o evaluare a traficului
    de droguri în porturile europene. Pentru a învinge criminalitatea pe plan
    local, trebuie să luptăm cu ea pe plan internațional prin cooperare poliției și
    prin schimb de informații.


  • România 43

    România 43

    Eradicarea
    consumului de droguri şi substanţe etnobotanice în rândul tinerilor, atitudinea şi importanţa rolului părinţilor
    în educarea şi prezentarea pericolelor la care se expun tinerii, precum şi
    consecinţele consumului de droguri la această vârstă, teme ale dezbaterii găzduită
    de Natalia Intotero, membră a Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării şi preşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera
    Deputaţilor.


  • Drogurile revin în Europa, după pandemia de COVID-19 – avertizează OEDT

    Drogurile revin în Europa, după pandemia de COVID-19 – avertizează OEDT

    Analiza apelor uzate din 75 de oraşe din 25 de ţări (23 din Uniunea Europeană plus Turcia şi Norvegia) evidenţiază o creştere generală de canabis, cocaină, amfetamine şi metamfetamine – arată acest indicator de referinţă utilizat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie. Potrivit raportului, Ecstasy (şi ingredientul său activ, MDMA) este singurul narcotic pentru care reziduurile au scăzut în majoritatea oraşelor studiate. Explicaţia cea mai frecventă este aceea că multe ţări aveau închise cluburile de noapte – locurile preferate de consum de Ecstasy şi MDMA -, când a fost realizat acest amplu studiu, în primăvara anului trecut. Aceste două droguri sunt însă mult mai puţin răspândite decât canabisul: peste două milioane şi jumătate de adulţi au declarat că le-au consumat anul trecut, faţă de trei milioane şi jumătate pentru cocaină şi două milioane pentru amfetamine şi metamfetamine. Oferta de narcotice rămâne ridicată în Uniunea Europeană şi chiar depăşeşte nivelurile de dinainte de pandemie în cazul cocainei – se precizează în raport.

    Un volum record de 213 tone de pudră albă a fost confiscat în Uniunea Europeană în 2020, anul celor mai recente date disponibile, deşi el a fost marcat de restricţii de călătorie şi închideri de locuri pentru evenimente festive din cauza pandemiei de COVID. În 2019, fuseseră confiscate 202 tone. Acest indicator şi alţii sugerează că, în prezent, nu există niciun indiciu că tendinţa ascendentă a disponibilităţii acestui drog, observată în ultimii ani, s-a schimbat – notează Observatorul. În general, drogurile clasice nu au fost niciodată atât de accesibile şi continuă să apară noi substanţe cu doze mari – a avertizat directorul Alexis Goosdeel, în cadrul unei conferinţe de presă online. El a mai spus că aproape tot ceea ce are un potenţial psihoactiv riscă să apară acum pe piaţă, fiind un pericol real pentru sănătatea publică. Anul trecut, 52 de noi substanţe psihoactive au fost semnalate pentru prima dată – una pe săptămână, comparativ cu două pe an, acum un sfert de secol.

    Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie e îngrijorat că Bătrânul Continent devine un mare producător de droguri, în special de sinteză, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.