Radio România Internațional

Tag: drone

  • Consultări politice pentru securitatea României

    Consultări politice pentru securitatea României

    Preşedintele interimar Ilie Bolojan a avut consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare pentru definirea poziţiei României la Consiliul European extraordinar din 6 martie, un summit de la care se aşteaptă decizii importante privind securitatea europeană. Atât formaţiunile la guvernare, cât și cele din opoziție, au respins scenariul ca Bucureștiul să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina vecină.

    PSD, la coguvernare, nu este de acord ca România să trimită trupe şi se pronunţă pentru alocarea suplimentară de fonduri pentru apărare, sub formă de investiţii în industria naţională de armament.

    Într-un comunicat, liderul partidului şi premier, Marcel Ciolacu, propune excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului bugetar. Și PNL susţine creşterea investiţiilor în domeniul apărării, dar precizează, într-un comunicat, că în contextul discuţiilor diplomatice privind încetarea focului, subiectul participării cu trupe de menţinere a păcii este prematur. Partener la guvernare, UDMR doreşte, de asemenea, ca România să facă investiţii în capabilităţi militare moderne.

    Preşedintele Kelemen Hunor spune şi că nu este de acord cu trimiterea militarilor români în Ucraina. Kelemen Hunor: “Garanţiile de securitate trebuie asigurate inclusiv prin Statele Unite şi România poate asigura logistic şi infrastructural un sprijin pentru Ucraina, pentru statele Uniunii Europene şi pentru cei care doresc să se implice mai activ, dar fără trupe în Ucraina”.

    Din opoziție, și AUR este împotriva trimiterii de trupe în țara vecină. Liderul formaţiunii, George Simion: “Singura soluţie în acest moment este un armistiţiu, respectând acordurile internaţionale şi garanţiile de securitate care trebuie să se ofere României şi tuturor ţărilor din regiune.”

    Tot din opoziție, USR este de părere că România trebuie să investească mai mult în apărare şi subliniază necesitatea unui plan clar pentru participarea la reconstrucţia Ucrainei.

    Nici suveraniștii de la SOS România nu doresc trupe româneşti în Ucraina şi se poziţionează împotriva continuării războiului.

    Între timp, Senatul de la București a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de lege care permite doborârea dronelor ce pătrund ilegal în spaţiul aerian românesc şi un altul care reglementează modul de desfăşurare, pe timp de pace, a misiunilor militare din România. Una dintre măsuri permite ca, pe o perioadă limitată, autoritatea unor structuri ale Armatei Române să fie transferată unui comandant al forţelor militare aliate care participă la aceste misiuni.

    În context, ar mai trebui menționat că Statele Unite anunţă o nouă investiţie la Baza de la Deveselu, din sudul României, care găzduieşte elemente ale scutului antirachetă. În primă fază, Pentagonul a publicat un anunţ de intenţie pentru o licitaţie în vederea realizării unor legături speciale de telecomunicaţii între scutul antirachetă de la Deveselu şi alte baze americane din Europa, în special din Italia și Germania.

  • Drone rusești, prăbuşite în România

    Drone rusești, prăbuşite în România

    MAE de la București condamnă cu fermitate recentul atac iresponsabil al forțelor ruse, după ce două drone purtătoare de material explozibil au încălcat spaţiul aerian şi au căzut pe teritoriul României în apropierea frontierei cu Ucraina. Însărcinatul cu afaceri al Moscovei la Bucureşti a fost convocat de urgenţă la sediul MAE și i-a fost comunicată condamnarea fermă a violării repetate a spaţiului aerian al României de către vehicule fără pilot ale forţelor militare Ruse care reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional de către un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

    Totodată, MAE a subliniat că aceste atacuri ilegale şi iresponsabile trebuie să înceteze, România rezervându-şi dreptul să ia măsurile de răspuns care se impun. Aceste acţiuni sunt parte inseparabilă a agresiunii ilegale şi neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, care de aproape trei ani generează riscuri de securitate pentru întreaga regiune a Mării Negre şi a Flancului Estic al Alianţei Nord Atlantice, arată MAE.

    Patru avioane de luptă au decolat de la Baza Aeriană ‘Mihail Kogălniceanu’ după ce radarele au detectat, în noaptea de miercuri spre joi, mai multe ţinte în spaţiul aerian ucrainean, aproape de graniţa cu România, fiind semnalată o posibilă zonă de impact pe teritoriul naţional lângă orașul Galaţi.

    În România, o echipă de specialişti din MApN, SRI şi Ministerul de Interne au făcut, joi, investigaţii, în proximitatea frontierei româno-ucrainene, unde au fost descoperite fragmente rezultate în urma impactului dronelor rusești. În urma cercetărilor realizate la faţa locului a fost stabilit că ambele aparate au avut la bord încărcături explozive, care s-au distrus la impactul cu solul. Cele două locaţii se află în afara ariilor locuite, nefiind afectate elemente de infrastructură de pe teritoriul national, precizează MApN.

    Și autorităţile din Republica Moldova vecină, majoritar românofonă, au comunicat că două drone ruse au încălcat spaţiul aerian al țării şi au explodat la sol, în cursul nopţii de miercuri spre joi, în timpul unui atac masiv al Rusiei asupra portului Reni din Ucraina. Cele două drone au căzut în afara zonelor locuite. Teritoriile au fost izolate şi pericol pentru cetăţeni în acest moment nu există, a precizat președinta Maia Sandu pe contul său de Facebook. În postarea sa, ea a subliniat că drone şi bombe ruseşti cad şi explodează în Republica Moldova și nu există capacităţile necesare de apărare.

    Alianţa Nord-Atlantică este alături de Republica Moldova în faţa acţiunilor destabilizatoare şi a actelor teroriste ale Kremlinului, a dat asigurări secretarul general al NATO, Mark Rutte, după reuniunea de joi a miniştrilor apărării din statele membre de la Bruxelles. Acțiunile la care recurge Moscova în Republica Moldova, dar și în alte state, sunt în realitate „acțiuni de diversiune și terorism”, finanțate de statul rus, a mai spus el. Reuniunea a avut loc la scurt timp după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că a început să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre pacea din Ucraina.

  • Reacția MAE după ce dronele rusești au încălcat spațiul aerian al României

    Reacția MAE după ce dronele rusești au încălcat spațiul aerian al României

    Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) condamnă ferm atacurile iresponsabile ale forțelor ruse care încalcă toate normele dreptului internațional. “Agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei generează riscuri pentru întreaga regiune”, precizează MAE.

    În dimineața zilei de 17 ianuarie, în proximitatea frontierei cu România, în județul Tulcea, sistemele de monitorizare și supraveghere ale MApN au semnalat încălcări ale spațiului aerian românesc în contextul reluării de către forţele ruse a atacurilor cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN).

    “Două aeronave F-16 au decolat din Baza 86 Aeriană de la Borcea pentru monitorizarea situației aeriene din zonă. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 3:48. Echipe ale MApN au executat cercetări în teren și au descoperit, în afara localității Plauru, între Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu, în județul Tulcea, în apropierea frontierei, urme ale unui posibil impact de dronă. Zona a fost securizată, iar echipe formate din specialiști ai MApN, SRI și MAI vor ridica probe și vor efectua investigații conform procedurilor. Forțele MApN vor continua misiunile de monitorizare a spațiului aerian și de cercetare în zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a acestor situații”, a spus purtătorul de cuvânt al MApN, generalul maior Constantin Spânu.

    “Respectarea suveranității, securității și păcii sunt obligații pe care Federația Rusă le încalcă în mod sistematic și neprovocat. Acțiunile agresive persistente, ocuparea ilegală a unor teritorii ale vecinilor și războiul ilegal pe care Rusia îl duce la scară amplă de aproape trei ani împotriva unui vecin suveran reprezintă o amenințare persistentă și serioasă nu doar la adresa Ucrainei ci a întregii regiuni a Mării Megre și a Flancului Estic al Alianței Nord Atlantice”, precizează MAE.

    MApN și MAE au informat deja structurile aliate despre situație și rămân în contact permanent cu acestea

  • Dronele, o problemă de securitate

    Dronele, o problemă de securitate

    Ministerul Apărării Naţionale de la București a pus în transparenţă decizională un proiect de lege care îmbunătăţeşte măsurile de securitate aeronautică. Proiectul care vizează inclusiv posibilitatea de contracarare a dronelor care intră în spaţiul aerian al României urmează să fie votat în următoarea sesiune a Parlamentului, după ce Guvernul va finaliza elaborarea acestuia.

    Astfel, aeronavele fără pilot, dronele care trec ilegal frontiera de stat a României şi zboară în spaţiul aerian naţional fără autorizare vor putea fi distruse, neutralizate. Totodată, zborul acestora poate fi preluat sub control, potrivit proiectului de lege pus în transparenţă decizională de Ministerul Apărării Naţionale.

    Aceste măsuri vor fi dispuse în raport cu nivelul ameninţării în limitele dreptului internaţional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specifice ale evenimentului şi ţinând cont de prioritatea protejării vieţii persoanelor. Ultima soluţie posibilă aplicată este distrugerea aeronavei fără pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional.

    Împotriva sistemelor de aeronave fără pilot la bord se pot lua una sau mai multe măsuri non-cinetice. Acestea presupun detectarea dronei, preluarea controlului sau neutralizarea prin dezactivarea funcţiilor de comandă, control sau de comunicaţii. Una dintre măsurile cinetice ar fi imobilizarea sau distrugerea aeronavei fără pilot la bord.

    Proiectul de lege iniţiat de Ministerul Apărării stabilește şi modul de acţiune împotriva aeronavelor cu pilot. În cazul în care respectivele avioane folosesc în mod neautorizat spaţiul aerian al României, ele sunt interceptate şi, după caz, asupra acestora avioanele interceptoare pot trage foc de avertisment şi, în ultimă instanţă, foc de nimicire.Proiectul a fost inițiat în contextul în care România, care împarte o frontieră de circa 600 de kilometri cu Ucraina, a înregistrat, în ultimul an, cazuri repetate în care fragmente de drone ruseşti au căzut pe teritoriul său, în timpul atacurilor Moscovei asupra infrastructurii portuare a Ucrainei.

    „Militarii au nevoie de prevederi legale pentru ca să-şi exercite pe timp de pace – România nefiind în război cu Federaţia Rusă – dreptul de a nu permite unor obiecte care nu-şi declară identitatea şi nici nu sunt atribuite unei terţe forţe de a viola spaţiul nostru aerian şi de a produce probabile şi nedorite pagube materiale atât în arealul obiectivelor civile, cât şi în arealul unor obiective de interes publicˮ, este de părere analistul militar Ion Petrescu.

    Potrivit legii propuse, sistemele aliate prezente în România pot să participe la orice acţiune, în conformitate cu tratatele de apărare colectivă al căror semnatar este România, în calitate de membru al NATO şi al Uniunii Europene. În decursul lunii octombrie, sistemele radar ale României au detectat patru semnale separate – posibil de la drone – care au încălcat spaţiul aerian al ţării.

     

  • Implicațiile războiului din Ucraina

    Implicațiile războiului din Ucraina

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a convocat, pentru săptămâna viitoare, pe 19 septembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse şi implicaţiile pentru România, dar şi la oportunităţile oferite de noul context geopolitic pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova. În acest sens, este evocată „asigurarea ireversibilităţii parcursului europeanˮ al statului vecin.

     

    Reuniunea Consiliului are loc după ce, în noaptea de sâmbătă spre duminică, mai multe drone de atac ruseşti au violat spaţiul aerian al României, ia, apoi, care s-au îndreptat către Ucraina. Două avioane F-16 au decolat de urgenţă pentru a urmări dronele. Responsabilii români din domeniul apărării au precizat că acestea nu au fost doborâte, pentru că nu erau ostile. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat pentru Radio România că, în cazul în care teritoriul României va fi atacat, pericolul va fi eliminat.

    „Pot să vă spun – şi nu cred că spun un lucru cu un nivel mare de confidenţialitate – în timp real şi noi, şi aliaţii noştri văd ceea ce se întâmplă pe teritoriul naţional. Am văzut drona de când a intrat, am avut în aer F-16 care a urmărit. Dacă ar fi fost elemente de analiză care să ducă la intenţia sau la faptul că drona respectivă intenţiona să lovească, am fi luat măsurile care sunt necesare în astfel de situaţii. Deci nu s-a pus problema ca să existe un element de pericol pe care noi să nu-l putem administra. Deci, dau acest mesaj clar, ca să anulez cumva speculaţiile care s-au făcut, că nu suntem pregătiţiˮ.

     

    Joi, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o discuție la telefon cu omologul ucrainean, Rustem Umerov în care a condamnat atacurile Rusiei împotriva infrastructurii portuare civile a Ucrainei de la Dunăre în proximitatea frontierei cu România şi asupra populaţiei civile ucrainene. Cei doi au mai vorbit despre eforturile României pentru sprijinirea forţelor armate ale Ucrainei și despre coordonarea eficientă a proiectelor de asistenţă multinaţională la care România este parte, cum ar fi Centrul European de Instruire F-16 de la Feteşti, unde piloţii ucraineni să înceapă pregătirea practică pe acest tip de avioane de luptă.

    La rândul său, ministrul Umerov a transmis mulţumiri României pentru sprijinul acordat ţării sale încă din prima zi a declanşării războiului rus de agresiune, în plan umanitar, diplomatic, de sprijin al exporturilor de cereale, dar şi în alte domenii importante. Acesta a transmis, totodată, un mesaj de recunoştinţă cu privire la decizia României de a dona Ucrainei un sistem de apărare aeriană Patriot.

     

  • Discuţii privind modificarea Legii apărării

    Discuţii privind modificarea Legii apărării

    Senatorii din Comisia de Apărare şi reprezentanţi ai Ministerului Apărării au discutat, în Parlamentul de la București, despre necesitatea modificării legislaţiei care le-ar permite militarilor anihilarea dronelor suspecte ce intră în spațiul aerian al României. Dezbaterea a avut loc după ce, în ultimul an, mai multe drone ruseşti au ajuns ilegal pe teritoriul românesc, în contextul războiului de la graniţă.
    Parlamentarii consideră necesare unele completări legislative în ceea ce priveşte capacitatea de reacţie la pătrunderea în spaţiul aerian naţional a unor drone ostile sau neautorizate.

     

    Ei au solicitat reprezentanţilor ministerului de resort lămuriri pe acest subiect, a anunţat, la finalul discuţiilor din Senat, preşedintele Comisiei de Apărare, Nicoleta Pauliuc: “Cu toţii am fost de acord, în cadrul dezbaterii, că pătrunderea în spaţiul aerian pe o distanţă de aproximativ 40 de kilometri, pe o perioadă de 40 de minute, a unei drone ruseşti poate fi considerată o vulnerabilitate în contextul lipsei unei legislaţii care să vorbească despre reguli de angajare actuale. Am discutat despre urgenţa adoptării unor proiecte de legi care să le permită celor de la Ministerul Apărării să-şi îndeplinească misiunile. Am vorbit despre necesitatea ca Ministerul Apărării, prin Guvern, să vină în Parlament, să avem aceste proiecte de legi în procedură de urgenţă”.

     

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu, a dat asigurări că, în prezent, spaţiul aerian românesc este bine apărat, dar recunoaște că sunt necesare îmbunătăţiri ale legislaţiei în domeniu. El a precizat că pachetul de legi privind siguranţa naţională este în proces de avizare, va fi adoptat în Guvern şi ulterior trimis spre adoptare în legislativ.

     

     

    Constantin Spînu: “Avem nevoie de clarificări legislative astfel încât procedurile noastre să fie cât mai simple, iar lanţul de autoritate să fie cât mai scurt în astfel de situaţii. La momentul acesta, legislaţia cu care operăm este o legislaţie din anul 2001, avem reguli foarte clare să intervenim gradual împotriva aeronavelor pilotate. În cadrul dronelor, deocamdată, operăm cu această legislaţie, putem să acţionăm atunci când este preconizat, când poate fi estimat un atac intenţionat, un act ostil împotriva teritoriului României sau al NATO”.

     

    Din opoziţie, senatorul USR Cristian Berea, membru în Comisia de Apărare, a criticat absenţa ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, de la dezbaterile din Parlament. El nu crede că va fi adoptată o nouă legislație în domeniu în acest an. În plus, USR l-a convocat pe ministrul Apărării la Ora Guvernului, pe 8 octombrie, pentru a da explicaţii cu privire la violarea repetată a spaţiului aerian românesc de către drone ruseşti. Referindu-se la drona care a intrat pe teritoriul României în noaptea de sâmbătă spre duminică, ministrul a precizat că “evaluările care s-au făcut au arătat că drona nu avea caracter ostil, iar dacă ar fi avut caracter ostil ştim ce avem de făcut. Astfel de situaţii au fost şi în Polonia şi în Letonia”, a declarat Angel Tîlvăr.

     

     

  • Alerte cu drone pe Flancul Estic

    Alerte cu drone pe Flancul Estic

    Campania de teroare pe care armata rusă o desfăşoară în Ucraina a continuat şi în acest final de săptămână. Potrivit Forţelor Aeriene Ucrainene, Rusia a lansat 67 de drone cu rază lungă de acţiune într-un atac nocturn masiv asupra a 11 regiuni ale Ucrainei. În drumul lor spre ţinte, unele dintre aceste drone violeză spaţiul aerian al statelor vecine Ucrainei, aşa cum s-a întâmplat din nou, nopţile trecute. O dronă rusească s-a prăbuşit sâmbătă în apropierea oraşului Rezekne din estul Letoniei, la aproximativ 50 de kilometri de graniţele acestui stat NATO cu Belarus şi Rusia.

    În România, echipe terestre şi mijloace aeriene ale Ministerului Apărării Naţionale au fost mobilizate pentru a cerceta zona de lângă localitatea Periprava, din judeţul Tulcea, în sud-estul ţării, unde existau informaţii că s-ar fi prăbuşit bucăţi din dronele folosite de ruşi în atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în apropierea frontierei cu România. Administraţia de la Bucureşti a transmis că o dronă rusească a intrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în spaţiul aerian al României, după care s-a îndreptat către teritoriul Ucrainei.

    Drept răspuns, Forţele Aeriene Române au înălţat de urgenţă două aeronave F-16 pentru a monitoriza situaţia, iar Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a alertat populaţia din judeţele Tulcea şi Constanţa, din sud-est, asupra riscului căderii de obiecte pe teritoriul naţional. În dimineaţa zilei de duminică, Ministerul Apărării Naţionale a informat structurile aliate despre situaţia creată şi a transmis un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, pe care partea română le consideră “nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional”.

    Un mesaj de protest a venit şi din partea Ministerului român de Externe. Diplomaţia de la Bucureşti a arătat că radarele Armatei României au identificat o dronă care a pătruns în spaţiul aerian românesc după care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina şi a solicitat încetarea escaladării iresponsabile de către Rusia a situaţiei de securitate. MAE român a cerut, de asemenea, respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României şi a reiterat condamnarea în cei mai puternici termeni a acestor atacuri ilegale.

    De la declanşarea invaziei Ucrainei, în februarie 2022, trupele Moscovei au lansat mii de rachete şi drone cu rază de acţiune lungă asupra unor obiective militare, dar şi civile şi au provocat numeroase victime în rândul populaţiei. În urma acestor atacuri, o serie de drone ruseşti s-au prăbuşit pe teritoriul României, de cele mai multe ori în zone nepopulate. Pentru a contracara astfel de atacuri aeriene, România s-a alăturat statelor care au donat Ucrainei sisteme americane de rachete sol-aer Patriot.

  • Retrospectiva săptămânii 21.07-27.07.2024

    Retrospectiva săptămânii 21.07-27.07.2024

    Reuniunea diplomației române 2024

    “România a devenit, în ultimul deceniu, un actor regional, european şi internaţional credibil, implicat şi respectat, un real furnizor de stabilitate şi securitate” – a subliniat șeful statului român, Klaus Iohannis, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, care i-a reunit timp de două zile la București pe şefii de misiuni diplomatice, şefii oficiilor consulare şi directorii institutelor culturale româneşti. Președintele le-a transmis diplomaţilor români că obiectivele majore de politică externă rămân în continuare consolidarea rolului şi a influenţei în UE şi în NATO, aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA şi diversificarea dialogului bilateral cu partenerii de pe toate continentele.

    Klaus Iohannis a declarat că rămâne un susţinător puternic al procesului de extindere a UE, iar ca stat membru al NATO, Bucureștiul are un rol constructiv şi de factor de echilibru, fiind un furnizor de securitate şi de stabilitate. Și aderarea la Schengen a fost evocată la reuniunea diplomaţilor români, preşedintele subliniind că ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar. La fel și aderarea ţării la OCDE, context în care șeful statului a îndemnat la sporirea efortului interinstituţional pentru finalizarea cu succes a acestui proces în cel mai scurt timp.

    România și tranziția la energie verde

    “Doar cu securitate energetică, energie accesibilă pentru economie şi populaţie şi competitivitate economică se poate face pasul decisiv spre următorul obiectiv esenţial – obţinerea de energie curată, verde”. Declarația a fost făcută de premierul Marcel Ciolacu cu prilejul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă de la București, la care au luat parte reprezentanţi ai sectorului public şi privat din întreaga Europă şi din Statele Unite. România îmbunătăţește capacităţile de interconectare cu toate ţările din jur, cu Bulgaria și Grecia, dar și cu Turcia, Azerbaidjan și Georgia, iar pentru a deveni mai rezistentă la şocuri regionale sau globale investește în noi capacităţi de obţinere a energiei din surse regenerabile şi urmărește dublarea capacităţii nucleare, a mai spus premierul.

    Acesta a menționat proiectul Neptun Deep de explorare a gazelor în Marea Neagră și a evidenţiat sprijinul acordat de SUA în proiecte energetice strategice din domeniul nuclear. În cadrul forumului a fost semnat și un parteneriat între Nuclearelectrica și două companii americane, proiect prin care o fostă termocentrală pe cărbune este transformată într-o centrală nuclear-electrică modernă.

    Resturi de dronă de provenienţă rusească în România

    Resturi de dronă de provenienţă rusească au fost găsite în apropierea localităţii tulcene Plauru (sud-estul României), după atacurile din noaptea de marţi spre miercuri asupra infrastructurii civile şi portuare din Ucraina, a informat Ministerul Apărării Naţionale de la București. Alte trei drone au ajuns în spaţiul aerian românesc şi joi noaptea, când Rusia a reluat atacurile. În cele două nopţi, populaţia din zonă a fost atenţionată prin mesaje RO-ALERT, iar Forţele Aeriene Române au ridicat de la sol aeronave militare pentru monitorizare şi supraveghere. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat la Ministerul de Externe, unde i s-a transmis protestul ferm al autorităţilor române şi a fost subliniat caracterul iresponsabil al acestor lovituri militare. La rândul său, NATO a precizat că nu vede în acest incident niciun semn al vreunui atac intenţionat al Moscovei asupra teritoriului Alianţei, un comentariu pe care l-a mai făcut şi în alte ocazii similare.


    Secetă severă în România

    Pe fondul secetei severe, furnizarea apei a fost restricționată în câteva sute de oraşe, comune şi sate din România. Mulți agricultori spun că au pierdut culturile, mai ales acolo unde nu se poate iriga, iar în încercarea de a veni în sprijinul celor afectați, autoritățile discută cu băncile pentru a găsi soluții pentru acoperirea ratelor și dobânzilor la creditele pentru fermierii care se confruntă cu seceta. Aceasta în condițiile în care suprafaţa calamitată până în prezent este de aproape două milioane de hectare la porumb şi floarea-soarelui şi de 100.000 de hectare la grâu şi rapiţă. Veştile de la specialişti nu sunt bune nici pentru perioada următoare. În prezent, gradul de umplere a celor 40 de lacuri de acumulare din ţară a coborât uşor sub 80%, iar cei de la “Apele Române” estimează că tendinţa de scădere se va menţine. Debitul Dunării la intrarea în ţară este sub media multianuală a lunii iulie, dar nu sunt probleme de alimentare pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă.

    Participarea României la Jocurile Olimpice

    “Participarea României la Jocurile Olimpice este un motiv de mândrie pentru noi toţi şi sunt sigur că în aceste zile pline de emoţii vom fi mai aproape unii de alţii. Sportul face parte din ceea ce suntem noi ca naţiune, identitate dezvoltată şi construită de peste un secol, cu rezultate care au rămas şi astăzi repere la nivel internaţional”, a declarat președintele Klaus Iohannis la Paris, joi, la inaugurarea Casei României, deschisă la sediul Ambasadei României în Franța, cu o zi înaintea ceremoniei de începere a Jocurilor Olimpice de Vară. “Sportivii prezenţi la Paris au datoria de a continua povestea primei medalii obţinute de România la Jocurile Olimpice, în 1924, tot în capitala Franţei, a declarat şi preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot să nu mă gândesc că, acum 100 de ani, tot la Paris, am deschis acest drum cu o medalie de bronz, iar nouă ne revine plăcuta misiune de a continua această poveste frumoasă de a îmbogăţi tezaurul României cu mai multe medalii olimpice strălucitoare şi de a ne bucura de o ediţie a Jocurilor Olimpice la cel mai înalt nivelˮ. Lotul României la competiția care se va încheia pe 11 august este format din 106 sportivi.

  • Rusia şi atacurile asupra infrastructurii civile

    Rusia şi atacurile asupra infrastructurii civile

    Resturi de dronă de provenienţă rusească au fost găsite într-o localitate din județul Tulcea, în apropierea graniței cu Ucraina, după atacurile din noaptea de marţi spre miercuri asupra infrastructurii civile şi portuare din țara vecină, a informat Ministerul Apărării Naţionale. Alte resturi de drone au ajuns în spaţiul aerian românesc şi în noaptea următoare, când Rusia a reluat atacurile. MApN a precizat că toate zonele în care ar fi căzut resturi de drone sunt în afara ariilor locuite şi nu au fost afectate elemente de infrastructură.

    Şeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiţă, a explicat că proximitatea zonei de conflict poate să genereze şi astfel de riscuri, dar că de fiecare dată se fac cercetări şi analize amănunţite, pentru a exclude orice pericol. Vlad Gheorghiţă: “Dacă se găsesc fragmente, trebuie să ştim provenienţa acestora. Ele sunt analizate din punct de vedere chimic, din punct de vedere spectral. Sunt foarte multe teste care trebuie făcute, astfel încât să ne asigurăm că nu există niciun pericol nici pentru populaţie, nici pentru mediu, pentru nimeni care ar fi implicat într-un astfel de eveniment”.

    În cele două nopţi în care drone străine au ajuns în spaţiul aerian românesc, populaţia din zonă a fost atenţionată prin mesaje RO-ALERT, iar Forţele Aeriene Române au monitorizat și supravegheat zona. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat la Ministerul de Externe, unde i s-a transmis protestul ferm al autorităţilor române față de aceste acte.

    România condamnă acţiunile ‘iresponsabile’ ale Rusiei, a precizat ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu. La rândul său, preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a afirmat că România este în siguranţă şi că atunci când discutăm despre orice fel de ameninţare la adresa securităţii noastre, cel mai important lucru pe care îl putem face este să tratăm situaţia cu calm. ‘Suntem în continuă comunicare şi coordonare cu aliaţii, mai ales cu ţările din Flancul Estic al NATO. Armata noastră monitorizează toate ameninţările posibile’, a anunțat Nicolae Ciucă pe o rețea de socializare.

    La rândul său, NATO a precizat că nu vede în acest incident niciun semn al vreunui atac intenţionat al Moscovei asupra teritoriului Alianţei, însă astfel de acțiuni sunt iresponsabile şi potenţial periculoase. Potrivit unui comunicat al organizației, NATO şi-a intensificat măsurile de supraveghere şi monitorizare în regiunea Mării Negre, inclusiv prin patrulare aeriană. România are o frontieră de 650 de km cu Ucraina şi în ultimul an a raportat de mai multe ori prezenţa unor fragmente de drone ruse pe teritoriul său.