Radio România Internațional

Tag: drone rusesti

  • România şi NATO, în momente de criză

    România şi NATO, în momente de criză

    Raportul privind dronele căzute, luna trecută, în Deltă, a fost finalizat şi înaintat Parchetului General de la Bucureşti. Dronele au fost lovite de apărarea antiaeriană ucraineană şi nu au vizat teritoriul României. Informaţia a venit din partea ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, chemat în Parlament, la tradiţionala Oră a Guvernului, să ofere explicaţii pe această temă preocupantă pentru autorităţi şi pentru locuitorii satelor riverane Dunării din zona de graniţă cu Ucraina.



    Dronele lansate de Rusia asupra portului fluvial Izmail ar fi fost lovite de apărarea antiaeriană a Ucrainei şi au intrat într-o evoluţie necontrolabilă în vecinătatea ţintei, ceea ce a determinat pătrunderea accidentală în spaţiul aerian naţional şi căderea acestora în proximitate, pe teritoriul României. Nu am sesizat intenţii în niciuna din aceste situaţii, teritoriul României nu a fost vizat, impactul fiind de natură accidentală, a subliniat ministrul Tîlvăr.



    Potrivit acestuia, dronele nu au putut fi observate de sistemele de supraveghere şi avertizare timpurie din motive obiective, legate de înălţimea mică la care zburau, de mişcarea lor necontrolată precum şi de ecranarea generată de teren şi de infrastructura portuară a Ucrainei. Limitările acestea sunt specifice oricărui sistem radar, oricât de performant ar fi, a explicat Tîlvăr.



    El a mai amintit că impactul dronelor a fost fără explozie, dronele neavând echipamente de luptă active. În toate aceste cazuri, nu au existat pagube materiale sau victime. Ministrul apărării a mai afirmat că recent au fost suplimentate sistemele de supraveghere aeriană în Delta Dunării, în apropierea porturilor ucrainene atacate de forţele ruse.



    Angel Tîlvăr: În dimensiunea maritimă şi fluvială avem în vedere măsuri de securizare a căilor de comunicaţii maritime pentru descoperirea şi neutralizarea minelor marine, pentru că şi aceasta este o problemă care preocupă cetăţenii din România, aflate în derivă din bazinul Mării Negre, în cadrul efortului comun al statelor NATO cu statut de riveran şi al statelor ei. Totodată, menţinem asigurarea hidrografică şi de navigaţie a litoralului românesc şi emitem avize pentru navigatori, în scopul creşterii securităţii maritime, în spaţiile maritime şi fluviale de interes. Am crescut supravegherea traficului în zona platformelor de foraj marin şi în raionul Sulina-Sfântu Gheorghe, cercetarea navală pentru descoperirea şi neutralizarea minelor marine în derivă”.



    În relaţia cu aliaţii noştri, care au dislocat efective importante în ţară, avem în vedere revizuirea şi adaptarea măsurilor de asigurare a sprijinului de tip naţiune-gazdă, conform prevederilor planurilor aliate şi a solicitărilor partenerilor, în acord cu nivelul prezenţei aliate pe teritoriul naţional, a precizat ministrul Apărării. Totodată, se au în vedere coordonarea şi monitorizarea transporturilor rutiere, aeriene şi feroviare aparţinând armatelor statelor aliate şi partenere.






  • Coordonare pe fondul atacurilor ruseşti la Dunăre

    Coordonare pe fondul atacurilor ruseşti la Dunăre

    Ţările vecine cu Ucraina invadată de trupele ruse nu sunt scutite de incidente grave, care apar în siajul războiului. Recent, experții polonezi au conchis că racheta care, anul trecut, în noiembrie, a ucis două persoane într-o fermă din sudul Poloniei a fost trasă de ucraineni.



    Această rachetă are o rază de acțiune de la 75 până la 90 de kilometri” — scrie presa de la Varşovia, iar la acea vreme, pozițiile (trupelor) rusești se aflau într-un loc din care” n-ar fi putut lovi ferma poloneză. Explozia rachetei în Polonia, membră a NATO, a alimentat temerile că războiul din Ucraina ar putea degenera într-un conflict mai amplu, prin declanșarea clauzei de apărare reciprocă a aliaților, potrivit căreia lovirea unuia înseamnă atacarea tuturor.



    La rându-i, România, care împarte cu Ucraina circa 650 de kilometri de frontieră, se consultă permanent cu aliaţii din NATO asupra evoluţiilor de la graniţă, după descoperirea mai multor fragmente de drone, foarte probabil ruseşti, pe teritoriul românesc, în Delta Dunării. Cel mai recent incident a avut loc la începutul acestei săptămâni, pe malul ucrainean al Dunării, în zona localităţii Orlovka, unde drone au căzut în apropierea unui bac cu români ce pleca spre Isaccea.



    După acest nou episod, Statul Major al Apărării a organizat, în sistem videoconferinţă, o întâlnire cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi şi Tulcea, toate de la Dunăre, în contextul atacurilor Federaţiei Ruse asupra porturilor de pe malul ucrainean. Potrivit unui comunicat al ministerului Apărării, videoconferinţa a urmărit optimizarea coordonării interinstituţionale”.



    Agenda a cuprins prezentarea situaţiei de securitate, a procesului de comunicare publică a armatei, subiecte din tematica pregătirii populaţiei, economiei şi teritoriului pentru apărare, respectiv responsabilităţile legale ce revin diferitelor instituţii din sistemul naţional de Apărare – arată sursa citată.



    Rușii țintesc frecvent porturile fluviale Izmail și Reni, din sudul Basarabiei, teritoriu românesc răsăritean anexat de Uniunea Sovietică stalinistă în 1940, în urma unui ultimatum, și preluat de Ucraina în 1991, ca stat succesor. Aceste porturi sunt o ieşire importantă pentru exporturile ucrainene, după ce, în iulie, Rusia s-a retras din acordul privind tranzitul cerealelor prin Marea Neagră. Esențiale pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, Reni se afla la circa 13 kilometri în linie dreaptă de orașul românesc Galați, iar Izmail e pe braţul Chilia al Deltei, devenit graniţă între România şi Ucraina.



    Diplomaţia de la Bucureşti le-a cerut, în mod ferm, ruşilor “încetarea atacurilor repetate împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile ucrainene”, precum şi “respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României”.






  • Deltă şi drone

    Deltă şi drone

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a informat şi se consultă cu aliaţii din NATO asupra evoluţiilor de la frontiera dintre România şi Ucraina, după descoperirea a noi fragmente de dronă, foarte probabil rusească, pe teritoriul românesc. Este al treilea astfel de incident în ultimele zile, iar însărcinatul cu afaceri al ambasadei Federaţiei Ruse a fost convocat la sediul ministerului de Externe.



    Diplomaţia română a cerut, din nou, ferm, “încetarea atacurilor repetate împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile ucrainene şi a escaladării iresponsabile de către Federaţia Rusă a situaţiei de securitate, inclusiv la frontiera dintre România şi Ucraina”. Bucureştiul insistă, totodată, pentru “respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României”.



    Între timp, ministerul Apărării precizează că nu sunt elemente care să trimită la ideea că a fost un atac intenţionat asupra României”, iar în spaţiul aerian al ţării nu au fost zboruri neautorizate sau violări ale spaţiului aerian. Comunicatele oficiale nu diminuează, însă, angoasele omenilor care trăiesc lângă graniţă. Localnici din Delta Dunării au primit, deja, mesaje RO-ALERT, în care sunt avertizaţi cu privire la faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, pe fondul atacurilor armatei ruse de invazie asupra Ucrainei.



    Mesajul a fost transmis conform unei hotărâri a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Oamenii sunt sfătuiţi să îşi păstreze calmul şi să se protejeze în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În paralel, un detaşament de militari genişti a instalat într-un sat două adăposturi din elemente prefabricate din beton, pe care le-au predat autorităţilor locale.



    Toată lumea pare că se aşteaptă ca astfel de incidente să se repete. Rușii țintesc frecvent porturile fluviale Ismail și Reni, din sudul Basarabiei, teritoriu românesc răsăritean anexat de Uniunea Sovietică stalinistă în 1940, în urma unui ultimatum, și preluat de Ucraina în 1991, ca stat succesor. Aceste porturi sunt o ieşire importantă pentru exporturile ucrainene, după ce, în iulie, Rusia s-a retras din acordul privind tranzitul cerealelor prin Marea Neagră. Esențiale pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, Reni se afla la circa 13 kilometri în linie dreaptă de orașul românesc Galați, iar Izmail e pe braţul Chilia al Deltei, devenit graniţă între România şi Ucraina.



    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus şi el, încă de săptămâna trecută, că nu există nici o informație care să indice un atac intenționat al Rusiei. El a amintit că incidente similare au mai avut loc în Polonia. Însă evenimentele din România, avertizează Stoltenberg, demonstrează riscul unui accident” provocat de conflictul din Ucraina. Opinia e împărtăşită şi de analiştii militari de la Bucureşti, care sublinează că armata rusă nu-i faimoasă nici pentru rigoare, nici pentru scrupule, cu atât mai puţin în vreme de război.