Radio România Internațional

Tag: drone

  • Drone pour la collecte des bouteilles en plastique sur le Danube

    Drone pour la collecte des bouteilles en plastique sur le Danube

    Un drone flottant vient d’être testé à Brăila dans le cadre d’un projet appelé « Le Danube sans plastique/Danube-free Plastic » et mis en œuvre par l’Association du partenariat mondial de l’Eau – Global Water Partnership (GWP-ROMANIA), en coopération avec l’Université du Bas-Danube de Galaţi, la Faculté d’architecture navale et le Centre de recherches navales, l’Organisation nationale des scouts de Roumanie et l’Association Global Project. Appelée « GreenCat », l’embarcation est conçue pour collecter les déchets en plastique qui flottent sur le Danube. Elle est contrôlée par télécommande. D’ailleurs, le système de contrôle de ce dispositif a été réalisé par l’équipe de robotique Helix de la Bibliothèque départementale Panaït Istrati de Brăila, une équipe composée par deux profs passionnés par la technologie.

    Ionuț Mihai Chesaru est un des élèves à avoir participé à la réalisation de la télécommande du drone « GreenCat ». « Nous nous sommes occupés plutôt du côté électrique et de la radiocommande. Nous avons construit des embarcations sur les plateformes de la Faculté d’architecture navale de Galaţi, qui voyagent sur le Danube pour ramasser les détritus à l’aide d’un panier. Elles sont autonomes et se déplacent sur un trajet établi par GPS pour nettoyer les eaux, collecter le plastique et d’autres objets à l’exception des objets lourds qui pourraient le faire couler. »

    Ionuţ Procop, président de l’Association du Partenariat mondial de l’eau, a également été présent au lancement du drone. Ecoutons-le : « Nous menons un projet qui vise à lancer à l’eau deux dispositifs autonomes, flottants, contrôlés depuis les rives, pour collecter des déchets flottants des rivières et des lacs. Nous avons effectué plusieurs tests. De ce que nous avons calculé, leur autonomie serait de quatre heures. Mais nous pouvons aussi l’accroître par des batteries supplémentaires pour la porter à 6, voire 8 heures. Nous avons aussi la possibilité de les munir d’un panneau solaire. Nous essayons toute sorte de variantes. Si l’électricité utilisée pour alimenter les batteries était issue de sources renouvelables, dont l’impact sur l’environnement est moindre, alors oui, nous pouvons affirmer être amis de l’environnement à 100 %. »

    Le coût de ce prototype est de 5 – 6 mille euros, mais le prix serait même plus bas en cas de production de série. Ce qui plus est, le plastique collecté dans les eaux du Danube pourrait être lui aussi mis en valeur pour obtenir des fonds supplémentaires. Ces drones seront utilisés dans la région des villes de Brăila, Galaţi et Tulcea.

  • România – 18 ani în NATO

    România – 18 ani în NATO

    În urmă cu 18 ani, pe 29 martie, România a aderat oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitar al Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Înființată în 1949, organizația are ca obiectiv principal punerea în aplicare a unui sistem de apărare împotriva unui atac provenit din exterior. Într-un mesaj transmis cu prilejul acestei aniversări, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa statutului de membru NATO, cu atât mai evidentă în actualul context de securitate deosebit generat de agresiunea militară ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucraineiˮ. Această agresiune a evidenţiat, o dată în plus, capacitatea Alianţei de a se adapta rapid şi de a acţiona prompt şi eficient, în baza coeziunii statelor membre şi a unităţii de decizie, a afirmat Klaus Iohannis.

    Conform preşedintelui, România a fost şi este profund angrenată în procesul de adaptare a NATO, atât prin contribuţiile naţionale substanţiale la procesele de reflecţie desfăşurate în cadru aliat, cât şi prin demersurile pe care le întreprinde constant la nivel naţional. El a reafirmat că România va acţiona pentru întărirea capacităţii sale de apărare, inclusiv prin creşterea cheltuielilor bugetare destinate Apărării de la 2 la 2,5% din PIB, prin modernizarea structurii de forţe, prin adaptarea cadrului legislativ din domeniul securităţii şi apărării şi prin alte măsuri adecvate.

    Bucureștiul va promova, în continuare, parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană, va rămâne un aliat puternic, furnizor de securitate la Marea Neagră, precum şi un susţinător decis al consolidării relaţiei transatlantice, dedicat valorilor fundamentale ale Alianţei Nord-Atlantice, a mai subliniat Klaus Iohannis. Cu ocazia acestei aniversări, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că NATO reprezintă pentru România cea mai puternică garanţie de securitate, în contextul periculos creat de agresiunea rusă în Ucrainaˮ. Aprecierile primite, de-a lungul timpului, din partea celorlalte state aliate confirmă încrederea de care România se bucură în cadrul Alianţei şi nivelul înalt de pregătire, seriozitatea şi curajul profesioniştilor militari români, a punctat Nicolae Ciucă.

    La rândul său, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a afirmat că România va produce tot mai mult armament, inclusiv, peste câţiva ani, drone şi minisubmarine. Vom avea producţii de drone în România, cu siguranţă, vom avea producţii de minisubmarine, producţii legate de armament şi în zona blindatelorˮ, a precizat ministrul Apărării, care a amintit că există, deja, unități de mentenanță pentru F16, cum este cea de la Bacău (est). El a adăugat că, probabil, anul viitor, Parlamentul va aproba creşterea cheltuielilor din PIB pentru apărare şi că există o listă de achiziţii în programarea din documentul strategic Armata României 2040.


  • La semaine du 2 au 8 août 2021

    La semaine du 2 au 8 août 2021

    Situation épidémiologique en Roumanie

    L’état d’alerte mis en place pour lutter contre l’épidémie de coronavirus a été prolongé en Roumanie pour une nouvelle période 30 jours, à partir du 11 août. Cette décision intervient sur la toile de fond d’une progression des cas d’infection d’un jour à l’autre. En effet, le nombre de nouveaux cas de contamination au virus SARS-CoV-2 rapporté quotidiennement a dépassé cette semaine le seuil des 200. Le nombre de malades de Covid hospitalisés est à nouveau à la hausse, y compris de ceux qui se confrontent à des formes sévères de la maladie et sont soignés en réanimation. Le premier ministre Florin Cîţu a précisé que la prolongation de l’état d’alerte n’impliquait pas de nouvelles restrictions par rapport à la décision adoptée début juillet. Par ailleurs, le ministre de l’Education, Sorin Cîmpeanu, est confiant que la rentrée aura lieu le 13 septembre en présentiel. Il a exclu la possibilité que les salariés du système de l’Education nationale soient obligés à se faire vacciner. Néanmoins, il les encourage en ce sens, afin de faire progresser le taux d’immunisation avant la rentrée. Jusqu’ici, un peu plus de 30 % des Roumains se sont fait vacciner, et la cible de 5 millions de personnes immunisées a été atteinte avec un retard de deux mois. Vu qu’une quatrième vague de la pandémie est imminente en Roumanie, les autorités multiplient les appels aux Roumains à se faire vacciner. Le président Klaus Iohannis a déclaré qu’il n’était pas favorable à l’introduction de nouvelles restrictions pour les personnes non vaccinées : « je ne peux pas accepter de mesures qui mènent à des discriminations. Nous ne pouvons pas vaincre la pandémie par la discrimination, nous pouvons la vaincre par la vaccination » a dit le chef de l’Etat.

    Position de la Roumanie dans le cas de l’attaque au drone commise dans le détroit d’Ormuz, et dans laquelle un Roumain a aussi trouvé la mort

    Les représentants du Royaume-Uni, de la Roumanie et du Libéria ont informé le Conseil de Sécurité de l’ONU qu’il était « très probable » que les forces iraniennes aient utilisé un ou plusieurs drones pour commettre, le 29 juillet, l’attaque au large des côtes d’Oman contre un pétrolier appartenant à un milliardaire israélien. Suite à cette attaque, deux membres de l’équipage, un Roumain et un Britannique, sont décédés. « Cette attaque a perturbé et constitué un risque à la sécurité du transport international, et a été une violation claire du droit international. Cet acte doit être condamné par la communauté internationale », lit-on dans une lettre adressée au Conseil de sécurité des NU. L’UE et l’OTAN ont condamné fermement cette attaque au drone dans le détroit d’Ormuz. Les responsables de Washington ont promis « une réponse collective » aux côtés de leurs alliés contre l’Iran, qui rejette pourtant les accusations d’implication dans cette attaque. A Londres, Boris Johnson a estimé que « l’Iran doit supporter les conséquences de ce qu’il a fait ». Les responsables du ministère roumain des Affaires étrangères se sont entretenus avec de hauts responsables d’Israël, des Etats-Unis et du Royaume-Uni. Suite à la conclusion que l’Iran serait derrière cette attaque, les quatre Etats ont annoncé préparer une réponse coordonnée. Dans un entretien téléphonique avec le chef de la diplomatie européenne, Josep Borrell, le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a réitéré ses déclarations condamnant fermement l’attaque contre une cible civile, soulignant l’impact de cet incident sur la liberté de navigation dans la région, conformément au droit international. « L’incident marque un nouveau chapitre de tensions entre Israël et l’Iran, après une série de sabotages qui ont visé récemment d’autres navires », ont écrit les agences de presse.

    La Roumanie plaide pour le renforcement de la sécurité du flanc est de l’OTAN

    L’ambassadeur de Roumanie aux États-Unis, Andrei Muraru, a réitéré l’importance de renforcer la sécurité du flanc est de l’OTAN lors d’un entretien téléphonique avec Jake Sullivan, conseiller en sécurité nationale du président américain, auprès des ambassadeurs à Washington des États du Format Bucarest 9. L’ambassadeur Muraru a exprimé son espoir que le processus de réévaluation de la posture globale des États-Unis conduirait à une présence militaire américaine consistante sur le flanc est, y compris en Roumanie. Le Format Bucarest 9 est une initiative lancée par le président Klaus Iohannis et par son homologue polonais Andrzej Duda, à laquelle participent les États membres de l’OTAN situés sur le flanc est de l’Alliance – Bulgarie, République tchèque, Estonie, Lettonie, Lituanie, Pologne, Roumanie, Slovaquie et Hongrie.c2 août – Journée de commémoration de l’Holocauste des Roms


    Le 2 août – la Journée européenne de commémoration de l’Holocauste contre les Roms

    Chaque année, à cette date, « nous rendons hommage à la mémoire du demi-million d’enfants, de femmes et d’hommes roms qui ont été tués en Europe pendant l’Holocauste. Ils ont été victimes d’un régime brutal et déshumanisant qui a promu le racisme, l’antisémitisme, la haine et l’intolérance en tant que politiques d’État », peut-on lire dans un message transmis à cette occasion par le président Klaus Iohannis. « La mémoire est une dimension fondamentale de la vie. En Roumanie, environ 25 000 Roms ont été déportés en Transnistrie, dont environ 11 000 ont perdu la vie. Nous nous devons aujourd’hui d’évoquer leur mémoire et de nous assurer que de telles atrocités ne se reproduisent plus », a ajouté le chef de l’Etat. En Roumanie, un projet pilote sera mis en œuvre par le ministère de l’Éducation, avec l’Institut national pour l’étude de l’Holocauste en Roumanie « Elie Wiesel » et l’Agence nationale pour les Roms, qui présentera aux élèves cet épisode presque ignoré de l’histoire des Roms de Roumanie. La création d’un Musée de l’histoire et de la culture des Roms est également envisagée, avec des fonds alloués par le budget de l’Etat et le budget de l’Agence.

    Projet pilote pour les nouvelles cartes d’identité en Roumanie

    Cluj-Napoca (centre-ouest) devient la première ville de Roumanie où les cartes d’identité électroniques sont délivrées dans le cadre d’un projet pilote. Les autorités se proposent d’étendre le projet à l’ensemble du pays dans quelques mois, a déclaré le ministre de l’Intérieur, Lucian Bode. Les nouveaux documents ont la taille d’une carte bancaire, et en plus des données contenues dans une carte d’identité ordinaire, ils stockent également l’image faciale ainsi que deux empreintes digitales du titulaire. Sur la carte d’identité électronique, qui est également un document de voyage, figure le drapeau de l’Union européenne, conformément au règlement adopté dans l’ensemble de l’Union, mais aussi les armoiries de la Roumanie. Une autre nouveauté, c’est le remplacement de la rubrique « sexe » par « genre » ; une décision du gouvernement a établi qu’il n’y a que deux options pour cela – féminin ou masculin. C’est un aspect qui a provoqué plein de débâts en Roumanie et d’ailleurs, le Ministère de l’Intérieur de Bucarest envisage de renoncer à cette décision. Le document pourra être délivré aux bébés dès la naissance. (Trad. Alex Diaconescu, Ligia)

  • August 3, 2021

    August 3, 2021

    COVID-19 On Tuesday 233 new SarsCov2 cases were reported in Romania, the largest number in 2 months. The number of coronavirus patients in hospitals remains over 400, with 60 of them in ICUs. Five COVID-related deaths were also reported. The number of new coronavirus cases in growing in Europe, whereas in Romania containment measures are more relaxed than in other countries, state secretary Raed Arafat said. Nonetheless, he emphasized, Romanians fail to observe them and have largely given up wearing face masks in public transport means. In spite of repeated warnings on an imminent new wave of infections, the vaccine rollout is also lagging. Romania has recently managed to reach 5 million people receiving at least one dose of the vaccine, a target originally set by the authorities for early June.




    BUDGET In Bucharest, the Liberal PM Florin Cîţu announced a first draft of the mid-year state budget adjustment bill is ready and will be forwarded soon to the leaders of the right-of-centre ruling coalition. The prime minister also said he was still waiting for all ministers to report the budget execution for the first half of the year, and called for more responsibility in public spending in the next 6 months. In an internet post, Florin Cîţu reminded his cabinet members that they must reach all the budget targets undertaken at the beginning of this year.




    TENSIONS Tensions between Israel, the UK and the US are deepening following the drone attack on an oil tanker managed by an Israeli businessman in the Arabian Sea, which killed a Romanian and a British crew members on July 29. Israel described the incident as a violation of international law. In Bucharest, the Foreign Ministry firmly condemned the attack and summoned the Iranian ambassador to an emergency meeting. Similar measures were also taken in London, where PM Boris Johnson said Iran must face the consequences. Britain and the US harshened their criticism of Iran, accusing it of being behind the attack. The government in Tehran invited the charges daffaires with the embassies of the UK and Romania to talks, protesting the accusations against Iran.




    HOLIDAYS 28% of the EU citizens cannot afford a one-week holiday away from home. An analysis of Eurostat data conducted by the European trade union confederation found that inequity in terms of access to holidays between people with incomes below 60% of average salary and those with incomes above this threshold has deepened in 16 member states over the past decade. Romania has the widest gap in this respect in the EU, according to the Cartel Alfa trade union federation.




    VACCINE The European Union has reached a major goal of providing at least one dose of anti-coronavirus vaccine to 70% of the adults in the Union, but member states must step up vaccination rates in order to contain the quicker-spreading variants, the European Commission chief warned on Tuesday. Ursula von der Leyen said that, apart from the first dose target being met, 57% of the EU adults are now fully vaccinated against COVID-19. According to the European Centre for Disease Prevention and Control, 68% of the adults in the EU plus Iceland, Liechtenstein, Norway and Switzerland have received their first dose, whereas 53.7% of the approximately 400 million adults in the 31 countries are fully vaccinated.




    FOOTBALL The Romanian football champions CFR Cluj are playing at home today against the Swiss side Young Boys Bern, in the first leg of the 3rd preliminary round of the Champions League. The second leg is scheduled for August 10 in Switzerland. CFR Cluj qualified into the 3rd round after defeating Lincoln Red Imps FC of Gibraltar, while the Swiss champions beat Slovan Bratislava. Should it get past the Swiss opponents, CFR Cluj will take on the winner of the match pitting Ferencvaros Budapest against Slavia Prague in the Champions League play-offs, according to Mondays draw in Nyon (Switzerland). (tr. A.M. Popescu)

  • Noi regulamente şi condiţii pentru operarea dronelor

    Noi regulamente şi condiţii pentru operarea dronelor

    Să facem mai întâi cunoştinţă cu un nou termen: U-Space, care înseamnă Unmanned Traffic Management, adică Managementul Traficului aparatelor zburătoare fără pilot la bord. Este un set de noi servicii bazate pe un nivel înalt de digitalizare şi automatizare, precum şi pe proceduri specifice pentru accesul eficient şi sigur al unui mare număr de drone la spaţiul aerian. U-Space este în acelaşi timp un laborator pentru servicii şi tehnologii inovative, care pot contribui la modernizarea transporturilor aeriene. Obiectivul U-Space referitor la drone este mărirea nivelului de conştientizare a tipurilor de situaţii care pot apărea în operarea acestor dispozitive, alături de fluidizarea şi automatizarea proceselor de autorizare a acestor zboruri. U-Space urmăreşte eliminarea cât mai multor restricţii în manevrarea dronelor şi dezvoltarea unei pieţe competitive la nivelul Uniunii Europene pentru toate serviciile legate de drone.

    Pachetul U-Space adoptat de Comisie anul acesta conţine trei noi regulamente care, împreună, creează condiţiile necesare circulaţiei în spaţiul aerian, atât pentru drone cât şi pentru avioanele cu pilot.

    Aceste noi reguli permit operatorilor dronelor executarea de operaţiuni mai complexe, pe distanţe mai lungi, inclusiv în afara razei vizuale, în special în segmentul aglomerat de până la 120 de metri altitudine. Sunt armonizate condiţiile de evitare a coliziunilor şi de reducere a riscurilor la sol legate de zborurile dronelor.

    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, remarca potenţialul vast al dronelor în transporturile viitorului şi importanţa acestora în atingerea obiectivelor europene de decarbonizare, digitalizare şi rezilienţă, iar pachetul U-Space – spunea ea – este un pas important în crearea mediului de care avem nevoie pentru o piaţă competitivă europeană a dronelor şi a serviciilor pentru acestea.

    Conceptul U-Space este inclus în Strategia de Mobilitate Sustenabilă şi Inteligentă a Comisiei, anunţată anul trecut şi care a dat orientările către transformarea sistemului european de transport într-unul nepoluant, digital şi capabil să facă faţă unor crize viitoare.

    Având în vedere că dronele sunt o parte importantă a viitoarelor moduri de transport, noile reguli prezentate de Comisie acoperă inclusiv responsabilităţile instituţiilor şi organizaţiilor implicate în gestionarea U-Space.
    Noul pachet de reguli se va aplica de la 26 ianuarie 2023.

    Agenţia Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviatică pregăteşte între timp ghidul şi specificaţiile tehnice pentru a permite industriei de profil şi autorităţilor competente să se pregătească pentru implementare.


  • April 19, 2021

    April 19, 2021

    COVID-19 Over half a million Pfizer BioNTech vaccine doses reach Romania today, after nearly 4 million other doses received so far from the American-German producer. Since the start of the vaccine rollout in Romania on December 27, over 2.6 million people have been immunised, 1.6 million of them having also received the booster dose. Romania currently uses Pfizer, Moderna and AstraZeneca vaccines. Meanwhile, 2,265 new COVID-19 cases were reported yesterday, out of almost 19,500 tests. This is the lowest number in the last 7 weeks. The authorities also announced 160 COVID-related deaths in 24 hours, and 1,475 patients are currently in intensive care. Again, the largest number of cases were reported in Bucharest, and the highest infection rates are registered in Ilfov County (south-east), followed by the capital and Cluj County in the centre-west, each with over 5 infections per thousand for 14-day periods. Another 7 counties are also in the red zone, with over 3 infections per thousand inhabitants.




    GOVERMENT The right-of-centre coalition in power in Romania, comprising the National Liberal Party, the USR/Plus party and the Democratic Union of Ethnic Hungarians, convene for the first meeting since the health minister Vlad Voiculescu from USR/Plus was dismissed last week. The USR/Plus leaders criticised the Liberal PM Florin Cîţu’s decision to oust Voiculescu, and requested an emergency coalition meeting to discuss withdrawing political support to the PM. In turn, the leaders of the other 2 parties in the coalition have reiterated their support for Florin Cîţu and underscored that USR/Plus must come up with a new nomination for health minister. On Friday, in a press conference after his dismissal, Vlad Voiculescu made serious accusations against the PM and other Liberal leaders. He claimed that he had uncovered vulnerabilities in the system, which prove the central and local authorities’ inability to handle the pandemic, accused PM Cîţu of disinterest and complained of lack of dialogue on the problems in the healthcare system.




    DIPLOMACY The EU foreign ministers are holding an online meeting today to discuss the latest tensions between Russia and the Czech Republic. Prague accused Moscow of being involved in a 2014 blast at a Czech weapon storage facility. The Russian foreign minister dismissed the accusation as ungrounded and absurd. On Saturday the Czech Republic expelled 18 Russian Embassy staff accused of espionage related to the blast. In turn, Moscow announced on Sunday that 20 Czech Embassy staff are personae non-gratae and have to leave Russia. The EU foreign ministers are also to discuss today the case of Russian dissident Aleksei Navalny, currently detained in Russia. Germany and France asked Russian authorities to provide medical care to Kremlin’s leading critic, whose health is deteriorating steadily. The White House warned that Russia would face consequences if Aleksei Navalny died in prison. The situation in Ukraine will also be on the agenda of today’s meeting. The head of Romania’s diplomacy Bogdan Aurescu will highlight Romania’s support for the sovereignty and territorial integrity of neighbouring Ukraine, and will voice the country’s concern with Russia’s deploying troops and military equipment in Crimea, at Ukraine’s eastern border and in the Black Sea region.




    NASA The American space agency NASA today makes the first attempt at powered, controlled flight of an aircraft on another planet. The nearly 2-kilo Ingenuity helicopter will attempt to rise 3 m above the surface of Mars, and to stay there for 30 seconds before returning. The main challenge is that the Martian atmosphere is just 1% as dense as Earth’s at the surface, which gives the drone’s rotors little to lift on. This is why the vehicle had to be very light and compact. The rover Perseverance will send confirmation photos to Earth.




    PANDEMIC The total number of COVID-19 infections worldwide is now over 142 million, with 120 million patients recovered and 3 million dead, according to the latest worldometers.info updates. As of today, in Italy, only 3 out of 20 provinces remain in the red zone, with the toughest restrictions. The others are included in the orange zone, but many will be rated as yellow zone as of next week, allowing the reopening of restaurants and resuming travels from one region to another. As of today, 7 million children in Italy return to schools after over a year of absence. Meanwhile, UK reports decreases both in terms of COVID-related deaths and in terms of infections, and the number of people getting vaccines every 24 hours has reached 600,000. In Israel, mass vaccination led to the almost complete reopening of the economy. The infection rate has been staying very low for over a week. Israeli citizens are no longer bound to wear face covering outdoor, and school activities are back to normal. Across the ocean, over half of the total number of adults in the US have received at least a first dose of anti-COVID vaccine. (tr. A.M. Popescu)

  • Città in riassunto. Piazze d’Europa e le loro storie, all’Accademia di Romania in Roma

    Città in riassunto. Piazze d’Europa e le loro storie, all’Accademia di Romania in Roma

    “Città in riassunto. Piazze dEuropa e le loro storie – Un progetto di antropologia visiva” è il titolo della mostra aperta al pubblico dal 10 al 26 febbraio alla Galleria dArte dellAccademia di Romania in Roma (Viale delle Belle Arti 110).



    La particolarità del progetto risiede nel fatto che le foto riunite in mostra – una prima da questo punto di vista – sono state scattate con il drone dallautore – lantropologo Cătălin D. Constantin, professore associato presso la Facoltà di Lettere dellUniversità di Bucarest, durante i viaggi in vari Paesi europei. Un progetto visivo che accompagna il suo recente volume “Città in riassunto. Piazze dEuropa e le loro storie”. Daltronde, Cătălin D. Constantin ha curato numerosi volumi di fotografia dedicati al patrimonio culturale romeno, svolgendo anche unintensa attività editoriale.



    Prevista inizialmente ai primi dello scorso novembre, lapertura al pubblico è stata rinviata per lemergenza sanitaria. La mostra potrà essere visitata dal lunedì al venerdì, dalle 13:00 alle 19:00, nel rispetto delle norme sanitarie previste: distanziamento interpersonale, mascherina, igienizzazione delle mani allingresso, la misurazione della febbre, precisa lAccademia di Romania in Roma.



    In questa occasione, vi riproponiamo il servizio dedicato a questa bella iniziativa, mandato in onda da Radio Romania Internazionale lo scorso novembre, con gli interventi dellantropologo Cătălin D. Constantin e della vicedirettrice dellAccademia di Romania in Roma, prof.ssa Oana Boşca-Mălin.




  • January 4, 2021 UPDATE

    January 4, 2021 UPDATE

    TALKS The government of Romania will hold talks this week on the 2021 state budget. According to Liberal Prime Minister Florin Citu, the budget is going to be based on a 7% deficit and will be submitted for Parliament approval by the end of the month. According to the Prime Minister, the 7% target is proof of the firm commitment to fiscal consolidation without hindering the economy. The budget will allow for an extension to June 30th of economic measures triggered by the pandemic, including compensations to employees during the suspension of employment and financial support for employers. A state aid scheme for the hospitality industry and travel agencies, totalling 500 million euros and financed from EU funds, will also be in place. The government might also discuss this week a bill raising the national minimum wage, while all wages in state-owned companies are to be frozen at the level of December 2020.




    COVID-19 – In the past 24 hours Romania has reported over 3,100 fresh cases of Covid-19 infections, out of 10,000 tests carried out nationwide, the Strategic Communication Group announced on Monday. Roughly 644,000 people have been infected with the virus since the first case was reported in Romania in February last year. Out of these, 577,000 have recovered. Another 78 people died to the virus in the past 24 hours, bringing the death toll since the onset of the pandemic to 16,057. 1,100 are in intensive care and the authorities are bracing up for a new wave of infections after the winter holidays. According to Raed Arafat, head of the Department for Emergency Situations, although the immunization campaign in Romania has commenced, prevention measures, like face covering, hand washing and social distancing remain mandatory. The vaccination campaign has been extended in Romania, which is to activate over 90% of the 376 centres for healthcare personnel and care centres. Nearly 13,500 medical workers were immunized in the first week since the vaccine was brought to Romania, with authorities targeting a daily 20,000 vaccination rate in the forthcoming period. The coordinator of the vaccination programme, Valeriu Gheorghiţă, says the second stage of the programme, targeting patients in care centres, may be initiated in mid-January.




    FLIGHTS The National Committee for Emergency Situations in Romania has updated their list of countries and areas in the COVID-19 red zone and decided to resume flights to and from the UK. People coming to Romania from this country are to isolate themselves for 10 days and must have taken a Covid-19 test at least 48 hours before their arrival. Flights to the UK were suspended on December 20th after a fresh, more contagious virus strain had been discovered in Britain. Italy has been included on the list of countries with a higher risk of transmission.




    AUTOMOTIVE The number of new car registrations went up 16% in Romania in December 2020 compared to December 2019, to 15,974 units, according to the Romanian Association of Automotive Makers (ACAROM). However, for the entire year 2020 the number dropped by 22%. As regards used vehicles registered in Romania for the first time, the number dropped by 5% in December 2020 compared to 2019, to 34,174 units. The best selling new cars in Romania in 2020 are Dacia, followed by Skoda, Renault, Volkswagen and Ford.




    ENERGY The European Commission Monday greenlighted the acquisition by the Europe Division of MIRA investment fund (Macquarie Infrastructure and Real Assets) of electricity production and supply assets held by the Czech group CEZ. In October 2020, CEZ Group announced the sale of its assets in Romania to MIRA, the worlds largest infrastructure management company. The transaction involved 7 companies, including electricity distribution and supply networks and Europes largest onshore wind farm, in Fântânele – Cogealac (south-eastern Romania).




    SAVINGS Four out of ten Romanians managed to save during the pandemic, as compared to two-thirds before. A survey conducted by the Romanian Research and Strategy Institute (IRES), and commissioned by the Romanian Banks Association, also shows that two-thirds of the household and corporate savings are in the local currency, mostly in short-term deposits. According to the survey, if they had money to spare, 28% of Romanians would invest in their or their familys education, 23% would keep the money in banks, 16% would start up a company and 10% would buy hard currency. The poll was conducted in December 2020.




    AIR FORCES MQ-9 Reaper Remotely Piloted Aircraft and around 90 US Air Force personnel are deployed for the next few months to ‘Gen. Emanoil Ionescu’ 71st Air Base in Câmpia Turzii, north-western Romania. According to the Romanian Defence Ministry, the Romanian Air Forces will provide technical, logistic and operational support to the MQ-9 Reapers intelligence, surveillance and recon missions as part of NATO operations. The US-Romanian cooperation is designed to strengthen the defence capacity and enhance security in the region. (tr. A. M. Popescu)

  • Norme UE privind dronele, aprobate de Parlamentul European

    Norme UE privind dronele, aprobate de Parlamentul European

    Deputații europeni au aprobat un acord încheiat între
    negociatorii Consiliului și ai Parlamentului, pe principii la nivelul UE pentru
    drone și operatorii de drone pentru a asigura un nivel comun de siguranță și de
    a oferi operatorilor și producătorilor predictibilitate în a dezvolta produse și
    servicii.



    În conformitate cu noile norme, dronele ar trebui să fie
    proiectate astfel încât să poată fi operate fără a pune în pericol oamenii    . Pe
    baza riscurilor legate, de exemplu, de greutate a dronei sau zona de operare,
    drona ar avea nevoie de caracteristici suplimentare, cum ar fi aterizarea
    automata in cazul in care operatorul ar pierde contactul cu drona.


    Pe baza principiilor cheie, Comisia Europeană este
    însărcinată cu elaborarea unor norme mai detaliate la nivelul UE, cum ar fi
    limitele maxime de altitudine și de distanță pentru zbor ale dronelor precum și
    tipurile de certificate ce ar putea fi eliberate în funcție de riscul pe care
    îl reprezintă. Raportor al acestui regulament pentru un nou regim de zbor
    pentru dronele din Europa este eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Se introduc, în premieră, reguli
    referitoare la securitate și în special la securitate cibernetică. Este inclus,
    de asemenea, un mecanism european de avertizare pentru survolarea zonelor de
    conflict. Se asigură libertatea de decizie a beneficiarilor privind autoritatea
    de certificare și, în același timp, posibilitatea transferului de
    responsabilitate în cazul în care activitatea unei autorități pune în pericol
    siguranța pasagerilor. Industria dronelor se dezvoltă foarte mult în ultima
    perioadă, este nevoie de norme nu numai pentru asigurarea siguranței zborurilor
    dar și a vieții private și a securității. Este evident că în perioada următoare
    numărul mare de drone și de aplicații pentru aceste drone va crea destul de
    multe probleme din acest punct de vedere și este nevoie de niște reguli foarte
    clare în această direcție.


    Tehnologia pentru dronele civile ar putea
    reprezenta 10% din piața aviației a UE în următorii 10 ani (adică aproximativ
    15 miliarde € pe an). Potrivit Comisiei, industria dronelor ar putea crea
    aproximativ 150.000 de locuri de muncă în UE până în 2050.


  • UE: Impactul roboţilor şi al inteligenţei artificiale

    UE: Impactul roboţilor şi al inteligenţei artificiale

    Eurodeputații nu vor să pună obstacole în calea unei tehnologii cu un amplu potențial, dar cer ca dezvoltarea sa vertiginoasă să se facă într-un cadru normativ care să se preocupe de “securitatea, intimitatea, integritatea, demnitatea, autonomia și proprietatea datelor“, se arată în rezoluția adoptată de eurodeputați.



    Deputații cer Comisiei să aibă în vedere crearea unei agenții europene pentru robotică și inteligență artificială care să ofere autorităților publice expertiză tehnică, etică și regulatorie.



    Există o serie de motive de îngrijorare pentru milioane de oameni care îşi văd ameninţate locurie de muncă, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europenă şi-a propus scăderea şi nu creşterea şomajului, subliniază europarlamentarul Renate Weber: “Oare chiar mai avem nevoie de atâta forţă de muncă umană, în următorii ani? Trebuie să ai grijă, inclusiv pentru cei care îţi vin din alte zone ale lumii, imediat să aibă acces la o instruire care să le permită accesul pe această piaţă a muncii. Există o teorie care spune că, cel puţin o perioadă de timp, este normal ca lucrătorii să aibă o participare financiară la aceşti roboţi; deci, să fie coproprietari şi să câştige de pe urma lor. Efectele pot să fie foarte multe şi este, cred, momentul să ne gândim la ele. Ştiu că astăzi poate să pară un pic SF, dar să ştiţi că nu e SF. Toţi cu care am vorbit sunt de acord ca 10 ani este deja termen lung. Dar să ştiţi că am văzut un studiu, care ziceă că în 2050, de profesori n-o să mai fie nevoie căci roboţii chiar vor face treabă bună, medicii…doar ca să comande nişte utilaje, în sistemul de îngrijire la fel, de avocaţi nu va mai fi nevoie, că îi dai robotului tot şi scoate ce trebuie, s-ar putea ca nici sistemul d ejustiţie să nu mai fie cel pe care îl vedem acum… Tot ce a fost SF, acum câteva decenii, vedeţi că a devenit realitate, aşa că…”



    Dincolo de mașinile fără șofer, pentru care se propune o asigurare obligatorie și un fond suplimentar pentru a garanta compensarea victimelor posibilelor accidente, se așteaptă ca impactul inteligenței artificiale să se remarce în dispozitive precum drone, roboți industriali, pentru îngrijirea persoanelor, pentru ferme sau ca jucării.



    Roboții au devenit parte a vieții noastre şi de aceea aşteptăm cu interes legislaţia care să reglementeze utilizarea acestora, mai ales în cazul în care ar putea provoca daune.




  • Politica externă și de securitate comună

    Politica externă și de securitate comună

    Deputații
    europeni din comisia pentru industrie au aprobat recent un program de dezvoltare industrială în domeniul apărării, de 500 de milioane de euro, în
    perioada 2019-2020, pentru a cofinanța dezvoltarea comună a noilor tehnologii
    de apărare și pentru a sprijini achizițiile comune de echipamente. Se așteaptă
    ca, ulterior, suma să fie majorată la un miliard de euro pe an.


    În paralel, se constată că guvernele ţărilor europene alocă şi ele tot mai
    mulţi bani pentru apărare    , conştiente fiind că lumea este un loc din ce în ce
    mai periculos – arată raportul anual publicat de Institutul Internaţional
    pentru Studii Strategice din Londra. În termeni reali, cheltuielile europene
    pentru apărare a crescut cu 3,6% în 2017, Europa devenind astfel regiunea cu
    cea mai rapidă creştere. O posibilă explicaţie ar fi – potrivit experţilor – presiunile
    Statelor Unite asupra ţărilor europene, de a face mai mult pentru propria
    apărare. Alt aspect este schimbarea percepţiilor asupra ameninţărilor, Rusia
    fiind principala preocupare de securitate, în special pentru statele din estul
    şi din nordul Europei.


    Vice-preşedintele Parlamentului European, Ioan Mircea Paşcu, prezent în Bulgaria – ţara
    care deţine în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii Europene – unde a avut
    loc recent Conferinţa interparlamentară
    pentru politica externă şi de securitate comună a Uniunii, a precizat, într-un
    interviu pentru Radio România Actualităţi, care zone europene cele mai
    vulnerabile la ameninţările de securitate: Marginile sunt vulnerabile – şi noi suntem la margine – pentru că aici
    e graniţa cu cei care sunt nemulţumiţi. Dintotdeauna, dacă ei vor încerca să
    vadă cât de rezistentă e Uniunea, vor încerca pe aici. De asemenea, nu există
    un nivel general egal de dezvoltare şi diferenţele vor fi speculate. În acelaşi
    timp, însă, există şi suficenţi factori pentru întărirea unităţii. Până spre
    2025, să face o Uniune Europeană a apărării, European Defense Union, care
    implică o coordonare mai strânsă între ţările membre, implică şi bani din
    partea Uniunii pentru apărare; sunt deja mai multe programe pilot.



    Comisia Europeană va
    lansa anul acesta un program de burse pentru cercetarea militară comună, în
    domeniul apărării cibernetice și al roboticii, care va beneficia de un buget
    anual de 500 de milioane de euro şi va începe după 2020. De asemenea, pentru prima dată, proiectele de
    colaborare în tehnologiile de apărare, cum ar fi dezvoltarea unor drone pentru
    supravegherea marină, ar putea fi co-finanțate direct de Uniune.


  • Jurnal românesc – 13.05.2015

    Jurnal românesc – 13.05.2015

    Proiectul unor
    liceeni de la Liceul Teoretic Carmen Sylva din Eforie Sud a fost
    premiat cu argint la o olimpiadă de invenţii care a avut loc în oraşul american
    Houston, în perioada 5-10 mai. Proiectul intitulat Utilizarea dronelor în
    prevenirea incendiilor de vegetaţie constă în elaborarea unui hexacopter
    (dronă) dotat cu senzori, care înregistrează date referitoare la temperatura,
    umiditatea aerului, detectând prezenţa fumului şi a flăcărilor. Datele sunt
    transmise la sol şi stocate pe un calculator, iar pe baza lor se pot preveni şi
    localiza incendiile de vegetaţie. În competiţie au fost înscrise peste 400 de
    proiecte, susţinute de elevi din 67 de state. Proiectele au fost evaluate de
    325 de juraţi, în două sesiuni.






    Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Conferinţa
    Episcopilor din România şi Secretariatul de Stat pentru Culte au semnat
    recent un protocol care vizează predarea disciplinei religieîn învăţământul preuniversitar de
    stat, respectiv organizarea învăţământului teologic catolic(cultul romano-catolic de limbă
    română, romano-catolic de limbă maghiară şi greco-catolic).
    Documentul a fost semnat de ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, ÎPS Ioan
    Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti şi Preşedinte al Conferinţei
    Episcopilor din România şi Secretarul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi.Protocolul
    este similar în materie de prevederi, drepturi şi obligaţii cu cele semnate de
    Ministerul Educaţiei şi Biserica Ortodoxă Română (2014), Sinodul Bisericii
    Reformate din România şi Biserica Unitariană din Transilvania (2015). În
    spiritul deschiderii şi al angajamentelor asumate public, Ministerul Educaţiei
    va semna parteneriate de colaborare în domeniul învăţământului cu toţi reprezentanţii
    cultelor oficial recunoscute în România.












    România şi-a
    propus să devină lider regional în domeniul securităţii cibernetice, iar un
    prim pas a fost organizarea la Bucureşti, în aceste zile, a unui summit în
    domeniu. La reuniune au participat specialişti din state europene şi din SUA.
    Evenimentul, organizat de Ministerul pentru Societatea Informaţională împreună
    cu Departamentul Comerţului al SUA, a reunit companii şi oficiali
    guvernamentali, specialişti în domeniul securităţii cibernetice din mediul public
    şi privat din state balcanice, central-europene şi baltice, Rep. Moldova,
    Ucraina, Statele Unite şi România. Participanţii şi-au prezentat politicile în
    domeniul securităţii cibernetice şi au abordat teme precum ameninţările şi
    vulnerabilităţile cibernetice, încercând totodată să identifice oportunităţi
    pentru colaborare internaţională şi regională şi să facă schimb de bune
    practici în domeniu.






    Conform raportului
    de date statistice pentru anul trecut, utilizatorii de telefonie mobilă din
    România au vorbit în total 67 de miliarde de minute (echivalentul a aproximativ
    127.473 de ani), cu 5% mai mult faţă de anul 2013. Astfel, anul trecut s-a
    vorbit cu 40% mai mult către alte reţele mobile, iar consumul de voce în
    roaming a crescut cu 53%. În schimb, traficul de voce realizat de utilizatorii
    de telefonie fixă a scăzut la 4,5 mili­arde de minute, cu 10% mai puţin decât
    în anul 2013. Datele arată că traficul iniţiat din reţelele de telefonie mobilă
    a înregistrat în anul 2014 creşteri pe aproape toate segmentele, cele mai
    importante fiind în cazul traficului internaţional (+76%) şi al traficului
    către alte reţele de telefonie mobilă (+40%). Creşterile au avut loc urmare a
    intervenţiei Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în
    Comunicaţii pe piaţă, prin reglementarea valorii maxime a tarifelor de
    terminare a apelurilor în reţelele mobile, de la 1 aprilie 2014.