Tag: drumetie

  • Drumeţie în Bucegi

    Drumeţie în Bucegi


    Astăzi vă invităm în Masivul Bucegi, într-o drumeţie în care ne bucurăm de culorile toamnei, într-o atmosferă montană. Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 kilometri pătraţi, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei la est și Culoarul Bran-Rucăr și Valea Ialomiței la vest, întinzându-se pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov. Cu o structură complexă, masivul apare ca o cetate naturală, cu înălţimi de 1600 – 2500 m, cu abrupturi puternice.



    Masivul Bucegi are o formă de potcoavă deschisă spre sud, din centrul căreia izvorăște râul Ialomița. Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte: către est pornește muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești și Țigănești.



    Platoul Bucegilor atrage vizitatori în toate anotimpurile şi, mai nou, la toate orele din zi sau din noapte. Despre un traseu inedit făcut la răsărit cătte Vărful Omu, ne-a povestit Florin Burgui, ghid de turism:


    “Este poate cel mai interesant traseu pe care l-am făcut vreodată, “Răsărit la vârful Omu”, ceea ce înseamnă că am plecat din Bucureşti pe la 8.30 pm, cu microbuzele, şi la miezul nopţii am intrat în traseu de la Piatra Arsă, de pe Transbucegi.


    Într-o oră şi ceva am ajuns la cabana Babele, am făcut o pauză pentru hidratare, pentru fotografii la Babele, apoi şi la Sfinx, şi de acolo am continuat către vf. Omu. Undeva pe la 4.30 am ajuns la vf. Omu, am aşteptat răsăritul şi după ce am băut şi o cafea acolo, pentru că am avut şi primus şi cafea şi ceşcuţe şi am putut să ne bucurăm de o cafea la răsărit, am pornit către hotel Peştera, pe (n.r. marcaj) bandă albastră.”



    Babele din Munții Bucegi sunt un monument natural situat pe Platoul Bucegilor, la o altitudine de 2.292 de metri. Oamenii de ştiinţǎ spun că apa, vântul, dar și înghețul au creat aceste douǎ stânci care seamănă cu nişte babe cocoşate ce stau la şuetǎ.



    Sfinxul din Munții Bucegi este o altă minunăție a naturii. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii vântului. Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.



    Afluenţii râului Ialomiţa au creat în Bucegi mai multe zone pitoreşti ce se cer vizitate, precum : Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului, Cheile Coteanului, Cheile Orzei, Lacul Bolboci – lac de acumulare, Lacul Țigănești – lac glaciar la altitudinea de 2050 m şi Lacul Scropoasa – lac de acumulare.



    Dintre multele peşteri din Bucegi, cea mai cunoscută este Peștera Ialomiței, aflată în inima Masivului Bucegi, în versantul drept al Cheilor Peşterii de pe Valea Ialomiţei, la o altitudine de 1530 m. Aici se poate ajunge cu mijloace auto, pe şoseaua ce urcă din Sinaia, trecând pe lângă cabanele Izvorul Dorului şi Bolboci sau dinspre Târgovişte, pe drumul ce urcă pe Valea Ialomiţei trecâd pe la barajul lacului de acumulare de la Bolboci.



    Cu speranţa că v-am tentat cu propunerea noastră, vă reamintim insistent să nu plecaţi într-o excursie montană fără un grup organizat, cu ghizi montani sau cu avertizarea serviciului de salvamont din zonă!






  • Cheile Sohodolului

    Cheile Sohodolului


    Astăzi vă invităm să exploraţi o zonă magică din judeţul Gorj, Cheile Sohodolului. Zona montană din partea nordică a judeţului Gorj, cu lacuri glaciare, peşteri, unele dintre ele declarate monumente ale naturii, cu chei înguste, săpate în munte de ape repezi reprezintă o destinaţie potrivită pentru iubitorii naturii și mai ales pentru cei cărora le place turismul de aventură. Printre cele mai atrăgătoare locuri de aici menţionăm Cheile Sohodolului, ce se află într-un perimetru ce a fost declarat cu peste 20 de ani în urmă, arie naturală protejată. Ieșind de pe șoseaua care leagă munciipul Târgu Jiu de Tismana, se află comuna Runcu, de unde turiştii pot merge mai sus pe Cheile Soholodului.Reliefului spectaculos, modelat de apele râului Jaleş sau Sohodol, i se adaugă peste 300 de specii de plante, inclusiv castani plantaţi în secolul al 19-lea.



    Am discutat cu Laura Dragu, o împătimită promotoare a frumuseţilor Gorjului, pe care am întrebat-o ce pot face turiştii în această zonă Se poate face turism de aventură, drumeție, turism de vânătoare. Este o zonă de picnic unde târgujienii poposesc la sfârșit de săptămână, iar cei din țară vin și își petrec 2-3 nopți în localitatea Runcu. Interesantă, frumoasă, atractivă pentru o Românie pitorească, inedită. În zonă sunt foarte multe peșteri, turism speologic asistat! Adică atunci când vor să se bucure de peisaj inedit, trebuie să anunțe Serviciul Salvamont Gorj și pot fi conduși în peșteri care nu sunt electrificate, dar sunt încărcate de frumusețe.



    Dacă vă aventuraţi în Cheile Sohodolului, este bine să ştiţi că, la un moment dat, nu veţi mai avea semnal la telefonul mobil, dar această nu înseamnă cu nu puteţi face un selfie sau fotografii deosebite pe care să le puteţi tirmite mai târziu, după ce reintraţi în zona cu semnal. În Cheile Sohodolului este un loc numit La nări, unde râul a sfredelit la baza versantului nişte culoare care chiar seamănă cu nişte nări. Undeva pe creastă poate fi observată o gaură rotundă, sfredelită de un burghiu într-un perete de stâncă, o formă, de asemenea, modelată de natură, căreia i se spune Inelul Doamnei. Dacă aveţi timpul necesar, puteţi face o drumeţie până sus, pe creastă pentru a admira de aproape această formă naturală.



    Tot în Cheile Sohodolului am întâlnit o echipă de la Salvamont, pregătită să acorde asistenţă turiştilor aflaţi în dificultate. Iar primarul localităţii Runcu, Adi Câmpeanu, ne-a vorbit despre activitităţile pe care le pot face turiştii în zonă : Comuna Runcu curând va deveni comună turistică de interes național. Ne bucurăm că pe raza localității noastre există frumoasa zonă Cheile Sohodolului. În această zonă se poate practica turismul de escaladă, se poate practica off road-ul, sunt 37 de trasee turistice omologate, drumeții, mountain bike, foarte multe activități turistice, asta și grație faptului că pe raza localității Luncă este un număr de 36 de pensiuni. Există și un post de salvamont unde 7 salvatori montani își desfășoară activitatea și toți turiștii care sunt pe raza localității noastre sunt protejați. Noi am identificat un domeniu schiabil și, pe parcursul următorilor 2-3 ani, să sperăm că proiectul tehnic pentru dezvoltarea pârtiilor de schi în acest domeniu schiabil de pe raza localității Runcu va fi finalizat și va fi și finanțat odată cu finalizarea acestui proiect.



    La vreme de toamnă, pe lângă peisajele superbe din Cheile Sohodolului, puteţi să vă bucuraţi de gustul castanelor coapte, dar şi de un pahar cu must.


    Merită amintit că în Cheile Sohodolului au fost turnate scene din filmele care au făcut parte din seria Mărgelatu.


  • Trasee montane în Cluj

    Trasee montane în Cluj

    Consiliul Județean
    Cluj a anunțat recent obținerea omologării a încă cinci trasee turistice din
    zona Masivului Vlădeasa, una dintre cele mai frecventate destinații din zonă.
    În acest fel, Clujul are omologate toate cele 59 de trasee turistice montane.
    Alături de ghidul nostru, Florin Mihuț, șeful Serviciului Salvamont Vlădeasa,
    descoperim astăzi cele mai frumoase trasee, cele mai importante atracții
    turistice, dar și un calendar bogat de evenimente. Omologarea tuturor traseelor
    montane din județul Cluj e o performanță care vine în sprijinul turiștilor,
    fiindcă aceștia pot ajunge ușor la cele mai frumoase obiective, spune Florin
    Mihuț, pe care l-am rugat să aleagă un traseu pe care să ni-l prezinte.

    Mi-e greu să aleg. Depinde de ce gen de turism vrem să practicăm. La Cluj avem
    zona Cheilor Turzii care e foarte spectaculoasă și frumoasă și zona Masivului
    Vlădeasa. Pentru mine, este deosebită Cascada Vălul Miresei de unde se desprind
    foarte multe trasee scurte de o oră sau poate chiar mai puțin. Obiectivul
    turistic principal ar fi Cascada Vălul Miresei, iar un traseu drag mie,
    spectaculos, este triunghiul galben, care duce la ghețarul de la Poiana Vârtop,
    un ghețar cu o cascadă de 18 metri grosime.


    Cascada Vălul Miresei,
    un obiectiv pe care îl vizitează foarte multă lume, continuă Florin Mihuț,
    șeful Serviciului Salvamont Vlădeasa.

    Se merge cu mașina din
    Răchițele, pe Valea Stanciului, unde, la un moment dat, se termină zona de asfalt
    și de unde accesul auto e interzis. De acolo, se merge pe jos. Foarte aproape,
    la 20 de minute de obiectiv, după ce ajungem la Cascada Vălul Miresei, se află Traseul
    Grotelor. Este un traseu scurt, de două ore, cu o succesiune de grote și poduri
    de piatră pe sub care se trece. Acesta necesită un minim de experiență. Trebuie
    să ai, totuși, echipament adecvat. Pe de altă parte, zona mai dificilă e foarte
    bine echipată cu acele lanțuri de care ne ținem ca să ne ajutăm. Ar mai fi Vârful
    Lespezi, un obiectiv cu o panoramă, de unde se vede foarte frumos cascada.
    Cascada Vălul Miresei se adresează celor cu minim de experiență. Trebuie să
    aibă doar echipament adecvat și să țină cont de starea vremii.


    Traseele
    sunt foarte bine marcate, iar cei care doresc să îmbine turismul montan cu cel
    rural, cu accent pe tradiții și obiceiuri, au o ofertă bogată. În zonă, veți
    putea întâlni fierari, lucrători în lemn, iar, peste tot, veți putea savura bucatele
    tradiționale: balmoș de Apuseni sau
    mămăliguța cu slănină. Pe de altă parte, la Răchițele există un Muzeu al Satului,
    foarte bine păstrat, unde veți putea admira costumele populare și veți vedea
    instrumentele cu care acestea au fost lucrate.


    Revenind pe munte,
    se apropie sezonul rece, iar Clujul vă întâmpină și cu pârtii de schi. Florin
    Mihuț, șeful Serviciului Salvamont Vlădeasa.

    E promovat foarte mult schiul alpin, schiul de tură, în
    zona masivului Vlădeasa care are o altitudine de 1836 de metri. Aici organizăm
    un concurs de schi-alpinism și de schi de tură. Dacă vremea e prielnică, e
    foarte ușor abordabilă zona. Avem o zonă foarte mică unde există un risc de
    avalanșă. În rest, nu există probleme și încurajăm schiul pe masivul Vlădeasa.
    Cea mai apropiată pârtie amenajată este Mărișel. Mai avem zona Băișoara-Buscat,
    un domeniu schiabil cu pârtii amenajate. Însă pe Vlădeasa, ne bucurăm de pulverul
    de zăpadă pe care noi îl străpungem cu
    schiurile de tură. Este și zonă destinată bicicliștilor de munte. Există zonă
    amenajată special pentru echitație și drumeții. Drumețiile se pot face la
    Poiana Vârtop, Poiana Mărului. Apuseni este o zonă carstică și sunt foarte
    multe peșteri și grote.


    Traseele montane se
    pot studia în detaliu accesând site-ul salvamontvladeasa.ue. De asemenea, pe
    muntii-nostri.ue veți găsi informații și descrieri ale obiectivelor din zonă.
    Astfel, veți afla și despre evenimentele organizate pe munte.

    Florin Mihuț: Organizăm în zona patru competiții. Schi alpin, schi-alpinism, schi de
    tură. Avem și concurs de mountain bike. În zona Vlădeasa, avem concurs de
    alergat, maraton, semimaraton și cros și escaladă open. De obicei escalada o
    facem în funcție de câtă gheață avem. Dacă se întâmplă să nu avem ger destul și
    să nu avem gheață naturală, atunci se face dry-tooling open. Toate aceste
    evenimente se publică din timp și se promovează sub brandul Cupa Vlădeasa atât
    la mountain bike, escaladă, cât și alergat. Ele se promovează pe toate rețelele
    și pe tot ce ține de zona montană. Apuseni e căutat și de turiștii străini.
    Fiind aproape de Ungaria, în primul rând, cei mai mulți sunt maghiari, dar avem
    și mulți turiști cehi, slovaci și nemți, francezi toate națiile.


    Dacă v-am convins
    să vă aventurați pe munte, există un instrument foarte util pe care turiștii îl
    pot avea la îndemână. Florin Mihuț, șeful Serviciului Salvamont Vlădeasa.

    Salvamontul dispune de o aplicație numită 0 Salvamont, care poate fi
    descărcată din Google Play sau Apple Store, iar acolo găsim informații despre
    traseele turistice, despre starea vremii, despre pârtiile care funcționează în
    timp real. Foarte multe au camere cu trasmisie în direct. Mai mult de atât,
    dacă turistul are descărcată această aplicație, noi reușim să-l localizăm în
    cazul în care sunt probleme. Nu mai e nevoie să ne dea cele coordonate GPS.


    Iată așadar o
    ofertă completă de vacanță. În această perioadă, pe Vârful Vlădeasa, la 1836 de
    metri, în zona stației meteo, s-a depus primul strat de zăpadă. Așadar, dacă la
    baza muntelui vă puteți bucura de drumeții în vreme de toamnă, pe vârful
    acestuia vă puteți bucura de zăpadă.


  • Drumeții în Munții Făgăraș

    Drumeții în Munții Făgăraș


    Ajungem azi în sudul României, în partea montană a județului Argeș. Aici veți găsi celebra șosea de altitudine, Transfăgărășan, una dintre cele mai spectaculoase din România. Tot aici, există și trasee de aventură, pe creste, pentru cei cu experiență, care doresc fie să-și cunoască limitele, fie să și le depășească. Totuși, până de curând, această zonă nu era destinată începătorilor, acelora care nu doresc să facă performanță, ci doar să se bucure de natură. Ovidiu Stan este ghid local și național, cofondator Explore Transfăgărășan și Via Valahia.


    “Dacă tot am avut perioada asta de doi ani în care pandemia a jucat feste operatorilor din turism, ne-am gândit în tot timpul ăsta să construim ceva. Via Valahia a pornit de la ideea de a călători la pas sau cu bicicleta, de a descoperi locuri și comunități noi. Suntem câțiva oameni, o comunitate care ne-am numit Explore Transfăgărășan, și ne-am gândit să dăm o esență locurilor în care am copilărit și am crescut. Avem și șansa de a fi crescut în niște locuri cu o istorie aparte. Când spun Via Valahia, spun, în primul rând, Corbii de Piatră. Este vorba despre un sat cu o istorie deosebită, în care există o biserică celebră, săpată în stâncă. În această biserică găsim cele mai vechi picturi rupestre. De asemenea, pe acest traseu, găsim Căsuța Albastră, un fel de căsuță humuleșteană a scriitorului Ion Creangă. Este un mic muzeu deschis turiștilor, cărora li se prezintă cum arăta viața de odinioară a satului argeșean. Plecând de la Corbii de Piatră, străbatem colinele dintre satele Nucșoara, Brăduleț, Brădetu, tocmai ca noi, călătorii, să descoperim frumusețea autentică a acelor locuri. Sunt zone de belvedere și grădini din care putem admira Munții Făgăraș în toată splendoarea lor.”



    L-am întrebat pe Ovidiu Stan de ce Via Valahia este recomandată ca traseu tematic, nu montan. “Acest traseu poate fi abordat de toată lumea, de la sportivi, până la familii cu copii, fără o pregătire aparte. Vreau să dezvoltăm în continuare proiectul, astfel încât să avem o destinație pentru toți iubitorii de natură. Parcurgerea traseului cu bicicleta a fost și ea o componentă interesantă, întrucât nu se merge doar pe asfalt, ci avem și un pic de mountain bike. Prietenii mei de la Asociația Montană Vidraru au propus componenta de mountain bike, care începe să prindă contur și nu ne vom opri aici. Deocamdată, am marcat traseul. În etapele următoare, ne vom ocupa de panouri informative, de tracker GPS și de bornele-simbol.”



    Cum a apărut “Explore Transfăgărășan”? Ovidiu Stan, ghid local și național, cofondator Explore Transfăgărășan și Via Valahia. “Am creat comunitatea Explore Transfăgărășan cu câțiva ani în urmă. Mi-am dorit să strâng în jurul meu iubitori de natură, oameni care gândesc la fel. Împreună cu câțiva prieteni, ne-am gândit să creăm în nordul județului Argeș pentru promovarea turismului outdoor. Punem foarte mare accent pe ieșirea în natură. Știm cu toții că stăm ore în șir în fața laptopului, muncind de la birou și de acasă. Astfel, oamenii au nevoie să se reconecteze cu natura în cel mai pur mod. Am vrut să promovăm intens drumețiile de tipul Via Valahia, fiindcă, înainte de toate, natura înseamnă sănătate fizică și mentală. De câte ori primim reacții pozitive de la turiști, țelul nostru este atins. Ținem mult la protejarea mediului și am desfășurat și câteva activități de ecologizare și ne-am dorit să dăm o altă față acestui tip de turism. Am reușit să avem rezultate foarte bune prin campaniile de ecologizare.”



    Iată așadar o invitație pentru un sejur în natură, cu respect față de natură. Până data viitoare, când vă așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!


  • Retrospectivă turistică

    Retrospectivă turistică

    Dedicăm aestă ediție a rubricăl’ei a noastră a ţilor mai interesantile călătorii pi care vâ li avem propusă tru anulu ţi tamam si bitisi. Locurile iu nâ dusim, ică Destinațiile fură di aţeale mai diversile, tra să acoperim ună gamă cât mai mare di gusturi. 2021 continuăă să hibă un an atipic, cu restricții provocate di pandemie, un an în cursul a cure operatoril’i din turismu vrură să si adapteadză tra să ofeeră vacanțe în condiții de siguranță sanitară. Ţi cara că li au dominată în continuare ofertile di treaţire a timpului liber în natură, tru unităț di cazare mai m’iţ și mai izolate, si feaţiră mai multe ofertile și tră destinațiile tradiționale sau de city-break, sejururi de îndauă dzâle tru căsăbadz.



    Anulu 2021 arhiusi cu descrierea unuia di aţeale mai ambițioasile proiecte di turismu din România: Via Transilvanica. Proiectul în desfășurare înseamnă amenajarea a unui traseu di 1.200 di km, din nordul a Româniilei, di la Putna, traversânda Transilvania, până tru sud-vestu, la Drobeta Turnu Severin. Avem aflată că traseulu poate să si parcurgă tru mai multe siptămân’i în totalitate sau parțial tru îndauă dzâle, după putearea și dorința/dorulu/vrearea călătorului. Totunăoară, infrastructura Via Transilvanica oferă date dispre posibilităț di cazare si masă, ama și informații istoriţe și culturale a diferitilor zone geografiţe. Călătoria are contlinuată în prima parte a anului spri aţeale mai interesantile obiective turistiţe din județulu Buzău. Zburăm dispre vulcan’il’i cu lăschi, ama și dispre chihlibare, bogățil’ia/avearea a lu-ştui județ, care poate să si veadă la un muzeu recentu ică di puţăn chiro amenajat cu fonduri europeane dedicat a li-ştei cheatră semiprețioasă.


    Nă u dusim ninte calea și nă dănăsim în inima Româniilei, întră munță, la Râșnov. Primulu căsăbă turistic din România promovat cu fonduri europeane tru 2009, cu ună istorie bogată/avută, Râșnovulu vă așteaptă cu multe trasee montane, ama și cu ţetatea medievală, în interiorulu a cure si organizeadză, atumţea cându situația o/u permite, multe evenimente culturale. Di la munte nă aveam îndreptată spre Dunăre, trun județulu Mehedinți. Avemm aflat că easte loculu ideal tră excursii în peșteri, tru spilei, alpinismu, raftingu, echitație, ama și ciclismu. Totunăoară, avem m’earsă pi ruta Orșova – Cazanele Mări, ruta di pi care puteț să admiraţ aţeale mai muşatile peisaje create di Dunăre în România, ama și multe vestigii/toară istoriţe. Tot în prima parte a anului nă avem îndreptată atenția asupra a județului Satu Mare. Avemu zburătă dispre atracțiile a căsăbălui reședință di județ, ama nă avem priimnată și pi Valea Someșului, recunoscută tră adetea/tradiția a prilucrarilei a metalelor prețioase din Munțăl’i a Maramureșului. Iar, de aoaţe, avem agiumtă la Castrul roman di la Porolissum, avem zburătă dispre rezervația naturală Grădina Zmeilor ică a Lămn’ilor, ama și dispre gastronomia locală a județului Sălaj.


    În pragulu a primuvearălei, avem m’earsă împreună la Ediția de primuveară a Târgului/Pănăgh’irului de Turismu ale Românie, ună ahoria. Aestă s-avea organizată exclusive online, mediu în care expozanțăl’i viniră cu oferte di vacanțe tru aţeale mai atractivile/muşate destinații naționale. Totunăoară, prețulu a serviciilor tră cazare și transportu putu să hibă comparat directu în platformă, de iu nu fură elipse niţe ofertile tră gadget-uri și accesorii di vacanță. Apoia, în prima lună/protulu mes de primuveară avem agiumtă în estul a Transilvanilei și nă avem dănăsită tru județulu Harghita. Avem aflată că aesta easte ună destinație cu peisaje surprinzătoare, ama și cu atracții turistiţe inedite, uidisită, cama multu, în special, tră familiile cu cilimean’i. De aoaţe, nă avem îndriptată spri Valea Prahovălei, ună di aţeale mai vizitatile zone turistiţe ale Românie. Aoaţe, avem descoperită turismul activ, degustările di v’inuri, multă istorie, ama și muzee inedite.


    Un altu proiect interesantu di care avem aflată tru 2021 easte unulu transnațional, cofinanțat din fondurile a Uniunilei Europeană, prin care România, arada di alte noauă țări dunăreane, si angajeadză să promoveadză cicloturismul de-a lungul ale Dunăre. Așimaca, avem zburătă dispre ineditulu a unei vacanță pi doauă roate. Apoia, din lista a destinațiilor a noastre nu putea sa hibă elipse Delta Dunărilei. În Dobrogea, aflăm situri arheologhiţe cu ună istorie faschinantă, cl’ei di ună muşuteaţă ahoria, mănăstiri vechl’i de sute di an’i și, sigura, celebra rezervație a Biosferălei Delta li Dunăre. Nă avem continuată cale, apoia, cătră ună altă rezervație naturală, cătră unul di aţeale mai spectaculoasile masive muntoase din România: Piatra Craiului. Iar, într-ună perioadă în care distanțarea fizică easte recomandată tra să hibă agiutate eforturile di combatire a pandemiilei di Covid 19, programile turistiţe în natură au devenită ţeale mai apreciatile. Di aţea aform’ie, nă avem adaptată a noului trendu și avem recomandată turismul ecvestru. Avem aflat că România dispune di, ică are multe herghelii amplasate în natură, într-un cadru natural ahoria, avânda pi aproapea rezervații naturale. Ună di aeste rezervații, pi care u avem vizitată tru 2021, si aaflă în Munțăl’i Apusean’i, care nu si remaarcă neapărat prin altitudine, că prin-tru multiplile posibilităț di treaţire a timpului liber.


    Di aform’ia că veara fu mai relaxată în ţe mutreaşte restricțiile, călătoria noastră are continuată spri județulu Vâlcea. Avem descoperită turismul relighios, di agrementu, ama și curativ, di gh’itripsire. Iar din Vâlcea avem vizitată cramile ică locurile/izbile di v’in și ţeale mai importantile obiective turistiţe din județul Timiș. După descoperirea unui județ multicultural ca Timișulu, avem agiumtă, pănă tru sone, și pi litoralulu românescu ale Mare Neagră. Avem descoperită apoia, la pas, pre pade, băseriţăle fortificate din Transilvania și nă avem dănăsită pi străduțile/sucăchile medievale, înguste, ale Sighișoară, inclusă ninca di-tru 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO.


    Toamna si aduună/culeadze av’in’ea. Ași că fu momentul uidisit ca să descoperim viticultura românească bazată pi soiuri/cişiţ precunoscute la nivel internațional și precunoscută nu maşi cantitativ, că și calitativ, hiinda premiată la numeroase concursuri avdzâte/di prestigiu. Tot toamna easte indicată și ună vizită în primulu parc natural urban din România, situat la maşi ţinţe kilometri di chentrul a Bucureștiului: Parcul Natural Văcărești. Avem arămasă în natură și nă avem continuată drumulu/cale spri masivulu Bucegi, chentrul a li activitate turistică montană din România. Apoia, avem zburătă di atracțiile turistiţe a Hunedoarălei, ama și dispre bucătăria/măgh’irgiria inedită a li-ştei: salamulu cu șuncă, cășcăvalul cu trufe, brânza cu maasline sau zacusca di fructe.


    Spre final di an, avem vizitată ţeale doauă regiun’i istoriţe ale Românie: Bucovina și Maramureș. Avem redescoperită caţee sunt recomandate an di an tră petreaţirea a sărbătorilor di iarnă. Apoia, avem închl’isă anulu turistic zburâda dispre oferta di Revelion în România. Iatu, așimaca, un an în care vrum să vă aduţem în atenție destinații di aţeale mai diverse, ama și proiecte cu mare potențial în domeniul a turismului. Călătoria noastră nu si bitisi. Va continuăm tru 2022 cu nale provocări, nale destinații tră toată lumea. Rămâneț arada di noi!


    Autor: Daniel Onea


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Retrospectivă turistică

    Retrospectivă turistică

    Dedicăm această
    ediție a rubricii noastre celor mai interesante călătorii pe care vi le-am
    propus în anul care tocmai s-a încheiat. Destinațiile au fost dintre cele mai
    diverse, pentru a acoperi o gamă cât mai largă de gusturi. 2021 a continuat să
    fie un an atipic, cu restricții provocate de pandemie, un an în cursul căruia
    operatorii din turism au încercat să se adapteze pentru a oferi vacanțe în
    condiții de siguranță sanitară. Deși au continuat să domine ofertele de
    petrecere a timpului liber în natură, în unități de cazare mai mici și mai
    izolate, s-au înmulțit ofertele și pentru destinațiile tradiționale sau de
    city-break, sejururi de câteva zile în orașe.


    Anul 2021 a
    început cu descrierea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte de turism din
    România: Via Transilvanica. Proiectul în desfășurare înseamnă amenajarea unui
    traseu de 1.200 de km, din nordul
    României, de la Putna, traversând Transilvania, până în sud-vest, la Drobeta
    Turnu Severin. Am aflat că traseul se poate parcurge în mai multe săptămâni în
    totalitate sau parțial în câteva zile, după puterea și dorința călătorului. Totodată,
    infrastructura Via Transilvanica oferă date despre posibilități de cazare si
    masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice.
    Călătoria a continuat în prima parte a anului spre cele mai interesante
    obiective turistice din județul Buzău. Am vorbit despre vulcanii noroioși, dar
    și despre chihlimbar, bogăția acestui județ, care se poate vedea la un muzeu
    recent amenajat cu fonduri europene dedicat acestei pietre semiprețioase.

    Ne-am
    continuat drumul și ne-am oprit în inima României, între munți, la Râșnov. Primul oraș turistic din România
    promovat cu fonduri europene în 2009, cu o istorie bogată, Râșnovul vă așteaptă
    cu multe trasee montane, dar și cu cetatea medievală, în interiorul căreia se
    organizează, atunci când situația o permite, multe evenimente culturale. De la
    munte ne-am îndreptat spre Dunăre, în județul Mehedinți. Am aflat că e locul
    ideal pentru excursii în peșteri, alpinism, rafting, echitație, dar și ciclism.
    De asemenea, am mers pe ruta Orșova – Cazanele Mari, ruta de pe care puteți
    admira cele mai frumoase peisaje create de Dunăre în România, dar și multe
    vestigii istorice. Tot în prima parte a anului ne-am îndreptat atenția asupra
    județului Satu Mare. Am vorbit despre atracțiile orașului reședință de județ,
    însă ne-am plimbat și pe Valea Someșului, recunoscută pentru tradiția
    prelucrării metalelor prețioase din Munții Maramureșului. Iar, de aici, am
    ajuns la Castrul roman de la Porolissum, am vorbit despre rezervația naturală
    Grădina Zmeilor, dar și despre gastronomia locală a județului Sălaj.


    În pragul
    primăverii, am mers împreună la Ediția de primăvară a Târgului de Turism al
    României, una deosebită. Aceasta s-a organizat exclusive online, mediu în care
    expozanții au venit cu oferte de vacanțe în cele mai atractive destinații
    naționale. De asemenea, prețul serviciilor pentru cazare și transport a putut
    fi comparat direct în platformă, de unde n-au lipsit nici ofertele pentru
    gadget-uri și accesorii de vacanță. Apoi, în prima lună de primăvară am ajuns
    în estul Transilvaniei și ne-am oprit în județul Harghita. Am aflat că aceasta
    este o destinație cu peisaje surprinzătoare, dar și cu atracții turistice
    inedite, potrivită, în special, pentru familiile cu copii. De aici, ne-am
    îndreptat spre Valea Prahovei, una dintre cele mai vizitate zone turistice ale
    României. Aici, am descoperit turismul activ, degustările de vinuri, multă
    istorie, dar și muzee inedite.


    Un alt proiect
    interesant despre care am aflat în 2021 este unul transnațional, cofinanțat din
    fondurile Uniunii Europene, prin care România, alături de alte nouă țări
    dunărene, se angajează să promoveze cicloturismul de-a lungul Dunării. Așadar,
    am vorbit despre ineditul unei vacanțe pe două roți. Apoi, din lista
    destinațiilor noastre nu putea lipsi Delta Dunării. În Dobrogea, am găsit
    situri arheologice cu o istorie fascinantă, chei de o deosebită frumusețe, mănăstiri
    vechi de sute de ani și, bineînțeles, celebra rezervație a Biosferei Delta
    Dunării. Ne-am continuat drumul, apoi, către o altă rezervație naturală, către
    unul dintre cele mai spectaculoase masive muntoase din România: Piatra
    Craiului. Iar, într-o perioadă în care distanțarea fizică este recomandată
    pentru a sprijini eforturile de combatere a pandemiei de Covid 19, programele
    turistice în natură au devenit cele mai apreciate. De aceea, ne-am adaptat
    noului trend și am recomandat turismul ecvestru. Am aflat că România dispune de
    multe herghelii amplasate în natură, într-un cadru natural deosebit, având în
    apropiere rezervații naturale. Una dintre aceste rezervații, pe care am
    vizitat-o în 2021, se află în Munții Apuseni, care nu se remarcă neapărat prin
    altitudine, ci prin multiplele posibilități de petrecere a timpului liber.


    Întrucât vara a
    fost mai relaxată în privința restricțiilor, călătoria noastră a continuat spre
    județul Vâlcea. Am descoperit turismul religios, de agrement, dar și curativ.
    Iar din Vâlcea am vizitat cramele și cele mai importante obiective turistice
    din județul Timiș. După descoperirea unui județ multicultural ca Timișul, am
    ajuns, în sfârșit, și pe litoralul românesc al Mării Negre. Am descoperit apoi,
    la pas, bisericile fortificate din Transilvania și ne-am oprit pe străduțele
    medievale, înguste, ale Sighișoarei, inclusă încă din 1999 în Patrimoniul
    Mondial UNESCO.


    Toamna se culege
    via. Așa că a fost momentul potrivit ca să descoperim viticultura românească
    bazată pe soiuri recunoscute la nivel internațional și recunoscută nu numai
    cantitativ, ci și calitativ, fiind premiată la numeroase concursuri de
    prestigiu. Tot toamna este indicată și o vizită în primul parc natural urban
    din România, situat la doar cinci kilometri de centrul Bucureștiului: Parcul
    Natural Văcărești. Am rămas în natură și ne-am continuat drumul spre masivul
    Bucegi, centrul activității turistice montane din România. Apoi, am vorbit
    despre atracțiile turistice ale Hunedoarei, dar și despre bucătăria inedită a
    acesteia: salamul cu șuncă, cașcavalul cu trufe, brânza cu măsline sau zacusca
    de fructe.


    Spre final de an, am vizitat cele două regiuni istorice
    ale României: Bucovina și Maramureș. Am redescoperit de ce sunt recomandate an
    de an pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă. Apoi, am încheiat anul turistic
    vorbind despre oferta de Revelion în România. Iată, așadar, un an în care am
    încercat să vă aducem în atenție destinații dintre cele mai diverse, dar și
    proiecte cu mare potențial în domeniul turismului. Călătoria noastră nu s-a
    încheiat. Vom continua în 2022 cu noi provocări, noi destinații pentru toată
    lumea. Rămâneți alături de noi!


  • Trasee în Munții Țibleșului

    Trasee în Munții Țibleșului

    Ne îndreptăm azi spre nordul
    României și ajungem în Munții Țibleșului. Aceștia se deosebesc prin rocile
    vulcanice din care sunt formați. Conform geologilor, în urmă cu milioane de
    ani, munții Oaș, Gutâi și Țibleș erau vulcani submarini. Din aceștia au rămas
    rocile și izvoarele minerale cu compoziții chimice specifice munților
    vulcanici: carbogazoase, sulfuroase și feruginoase. Acestea apar frecvent în
    izbucuri naturale. Deși în prezent nu putem admira vulcani în adevăratul sens
    al cuvântului, destinația va fi pe placul iubitorilor de natură.

    Dan Benga,
    șeful Serviciului public județean Salvamont, Maramureș:

    Ca orice altă zonă din
    Maramureș, este superbă, sunt foarte multe locuri neumblate, prin care turiștii
    ajung foarte rar. Pe de altă parte, sunt trasee superbe, cu izvoare, cu locuri
    încărcate atât de istoria recentă cât și de cea mai veche. În Munții Țibleșului
    au fost și galerii de mină care au fost dezafectate. De acolo, pleacă
    principalele trasee. Acestea au diferite grade de dificultate și pot ajunge
    până în județul Bistrița Năsăud. Avem inclusiv un traseu de creastă, dificil,
    care pleacă din județul Bistrița. Cei care vor veni în zonă vor trebui să țină
    cont că sunt și animale sălbatice, printre care și urși. Totuși, dacă turiștii
    își iau toate măsurile necesare de precauție nu cred că vor fi probleme. În
    ultimele două săptămâni, împreună cu colegii noștri salvatori montani, angajați
    și voluntari, am intrat în zona respectivă. Am încercat să curățăm pe cât
    posibil traseele marcate, inclusiv la refugiu. Se poate sta acolo peste noapte,
    după care se ajunge la izvor, se poate ajunge chiar pe vârful Țibleș. Zona este
    superbă, iar, dacă turiștii prind și o zi frumoasă, se poate vedea cam tot
    Maramureșul.



    Rezervația
    Arcer-Țibleș Bran se întinde pe o suprafață de 150 de hectare, la o altitudine
    cuprinsă între 1400 și 1840 de metri. Aceasta se suprapune sitului Natura 2000
    – Valea Izei și Dealul Solovan, fiind declarată arie protejată în anul 2000.

    Dan
    Benga: Când pornești într-o drumeție, îți dorești să fii în natură, să te
    bucuri de peisaje. Oamenii nu caută anumite puncte de atracție, ci doar o
    drumeție pe trasee de diferite grade de dificultate, pentru a vedea ceea ce
    acum un an sau chiar o lună arăta altfel, fiindcă natura își schimbă aspectul
    și culoarea. Poți avea surpriza, ca un loc în care ai trecut acum o lună să se
    schimbe radical. E o experiență plăcută de fiecare dată. Nouă ne plac absolut
    toate traseele, fiindcă fiecare vine cu ceva aparte. Atât Munții Țibleșului cât
    și Munții Maramureșului sau Munții Rodnei au particularități. În fiecare zonă
    există ceva care așteaptă să fie redescoperit. În plus, acum culoarea este
    fascinantă. Este un verde intens, care te face să te bucuri de natură și să te
    relaxezi.


    Iar,
    dacă ajungeți pe Vârful Țibleș, la altitudinea de 1.839 de metri, la granița
    dintre județele Bistrița-Năsăud și Maramureș, veți putea vedea un monument
    înalt de cinci metri, o cruce ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru
    toate binecuvântările. Însă care a fost reacția turiștilor care au vizitat
    zona?

    Dan Benga, șeful Serviciului public județean
    Salvamont, Maramureș: Cea mai bună apreciere pentru noi este prezența
    masivă a turiștilor în toate zonele pe care le-am menționat. La sfârșit de
    săptămâna, pe Creasta Cocoșului, în zona Gutâi, avem 200-300 de persoane pe zi,
    care vin din toate colțurile țării. În
    munții Țibleșului, la fel, vin până la 300 de persoane pe zi în week-end, dacă
    este prelungit. Aprecierile sunt transmise prietenilor lor, care vin și ei, la
    rândul lor, să ne viziteze. De fapt, asta e cea mai bună recomandare. De multe
    ori, cuvintele sunt prea sărace pentru a exprima frumusețea locurilor. Maramureșul
    e un tărâm de poveste și cred că, în curând, fiecare iubitor de munte, cel
    puțin din România, va ajunge câteva zile pe la noi.


    În
    speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație.
    Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!




  • Traseu turistic nou la Castelul Peleș

    Traseu turistic nou la Castelul Peleș

    Nu vom străbate
    însă, astăzi, holurile impresionantului edificiu, ci ne vom plimba pe aleile și
    pe potecile de pe domeniul regal, care vor putea fi străbătute de către turiști
    organizat, în curând, grație unui proiect derulat de Asociația pentru
    Patrimoniu Regal Peleș. Această asociație a fost înființată la inițiativa a doi
    profesori universitari, a președintelui asociației, prof. univ. dr. arhitect
    Augustin Ioan, de la Universitatea de Arhitectură Ioan Mincu din București și a
    domnului Ion Stănică, prof. univ. dr. rector al Universității de Științe
    Agronomice și Medicină Veterinară din București.


    Ion Tucă, director executiv al
    Asociației pentru Patrimoniu Regal Peleș sune că bogăția naturală,
    arhitecturală și culturală are un loc aparte la Peleș și, bineînțeles, în
    istoria țării noastre, iar Peleșul rămâne cea mai căutată destinație turistică
    din România:

    Aceste alei regale se află în pădurile din
    spatele castelelor Peleș și Pelișor și cuprind întregul domeniu, care pornește
    de la Cuțitul de Argint, merge apoi în zona Hotelului Bastion, urcă pe lângă
    Aleea Peleșului, ajunge în zona podului Carmen Silva. Apoi, de la castele,
    traseul ajunge lângă un complex care se numește Vulpărie. Este un complex în
    mijlocul pădurii, în drum spre Stâna Regală. Acest complex, cu tot cu potecile
    și aleile din pădurile regale, a fost dăruit de către familia regală Asociației
    pentru Patrimoniu Regal Peleș pentru a putea derula activități de cercetare,
    recreative, de educație pentru tineri și pentru studenții din cele două
    universități. Bineînțeles, acestea vor fi amenajate și există deja foarte multe
    proiecte ale studenților. Suntem în curs de evaluare, fiindcă dorim să le
    implementăm cât mai curând posibil. Ne
    îngrijim de speciile de arbori de pe domeniul regal Peleș, în special fagul cu
    frunze roșii, alunul turcesc, arțarul japonez, chiparos, tisă, frasin, cireș
    japonez, lauri. Pe lângă brazi, veți putea admira toate aceste exemplare de
    excepție.


    Potecile și
    aleile pietruite sunt ascunse, în prezent, de ochiul privitorului sub straturi
    de vegetație, frunze și pământ, acumulate de-a lungul timpului. Ion Tucă,
    director executiv al Asociației pentru Patrimoniu Regal Peleș.

    Nu facem altceva decât să le curățăm și să le redăm circuitului
    turistic. Intenționăm chiar să amenajăm indicatoare care să prezinte aceste
    trasee care se întind pe o distanță de șapte km. Indicatoarele ne vor arăta pe
    lângă trasee, distanțe și grade de dificultate, și punctele de interes. Vor fi
    puncte de belvedere de unde se văd foarte frumos Mănăstirea Sinaia, Castelul
    Peleș, Pelișorul, chiar și Castelul Foișor se vede într-o oarecare măsură.

    De
    asemenea, nu putem să fim decât bucuroși să putem prezenta arbori monumentali
    de o valoare inestimabilă. O să încercăm ca în platforma electronică pe care
    vrem s-o implementăm să arătăm și aspecte din istoria acestor locuri, imagini
    din arhive, care să fie comparate cu cele din zilele noastre. Este o platformă care va fi descărcată pe
    dispozitivele mobile și care va permite utilizatorului să află exact în ce
    punct se găsește pe potecile și pe aleile pietruite care străbat domeniul Peleș
    și care nu sunt încă foarte bine cunoscute publicului. Este o rețea întreagă de
    poteci și alei pietruite, cu trepte. Ele au fost realizate în perioada regelui
    Carol I și, ulterior, în perioada Reginei Maria. Au fost foarte bine întreținute
    de către cei din domeniul silviculturii, după 1948, și sunt și acum persoane
    care povestesc ce grijă au avut ca aceste alei să fie păstrate.


    În 2021 se împlinesc 140 de ani de când România a devenit
    regat, în 26 martie, dar și 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai, în 25
    octombrie. Iată, așadar, momentul perfect pentru a vă planifica o drumeție pe
    domeniul regal.

  • Vacanţă  pe două roţi

    Vacanţă pe două roţi

    În funcție de preferințe, traseul se poate găsi ușor atât consultând o firmă
    specializată de turism sau descărcând programele create pentru telefoanele
    mobile inteligente. Cei experimentați în acest tip de trasee spun că, în funcție
    de dificultatea traseului, este indicat să vă pregătiți din timp un echipament
    cât mai adecvat. Astfel, în sudul României, în județele Ilfov, Prahova și
    București sunt cele mai multe trasee amenajate pentru cicloturism, însă, există
    câteva trasee de neratat în Delta Dunării, Maramureș, Bucovina sau Sibiu.


    Ionuț Maftei, director
    al agenției de turism specializate în cicloturism Bike in time, spune că
    destinația cea mai aleasă e Transilvania, însă ar dori să promoveze alte două
    zone care au avut succes.

    Turiștilor noștri le-a plăcut în special
    zona istorică a Maramureșului, pe care vrem să o recomandăm. Este un amestec de
    istorie, de religie, de cultură, de gastronomie și de peisaje care nu dă greș.
    Un astfel de tur înseamnă, de fapt, o vacanță pe biciclete, în care turiștii se
    deplasează dintr-un loc în altul. În cazul nostru, folosim infrastructura existentă.
    Când spun infrastructură, nu mă refer doar la drumuri, ci și la peisajele care
    pot fi admirate, obiectivele turistice care pot fi vizitate, la monumentele
    istorice. Bineînțeles, includem aici restaurante, cazări și servicii pentru
    întreținerea bicicletei. Avem și o mașină de asistență pentru grupurile
    noastre. Aceasta, de exemplu, asigură transportul bagajelor de la un loc la
    altul.


    Tururile se pot personaliza
    în funcție de dorințele turiștilor, spune Ionuț Maftei: Turul începe cu
    întâlnirea în punctul de plecare. Acolo se oferă și bicicletele pentru cine nu
    are. Se face o zi de pregătire a vacanței pe bicicletă, urmând ca din ziua
    următoare să parcurgem traseul conform unui program prestabilit. În aceste
    programe, nu primează partea sportivă, care este pe locul al doilea sau al
    treilea. În primul rând, noi facem turism. Este important să vizităm
    obiectivele. De exemplu, bisericile din lemn, care sunt situri UNESCO. Putem
    vedea peisajele și, mai ales, putem întâlni localnicii care fac niște mâncăruri
    extraordinare.



    Ionuț Maftei,
    director al unei agenții de turism specializate în cicloturism, ne recomandă o
    zonă mai puțin vizitată: traseul Dunării: Acesta face parte din traseul Eurovelo,
    de-a lungul întregului fluviu, din Germania, până la vărsarea în Marea Neagră.
    Partea românească este mai puțin amenajată și mai sălbatică. Deși, din punct de
    vedere economic, am putea spune că zona nu e deosebit de atractivă, este
    surprinzător ce peisaje putem găsi de-a lungul drumului, inclusiv cazări și
    alte servicii. În special, zona dintre Călărași și Delta Dunării este
    extraordinară ca peisaj. Obișnuim să trimitem formulare de feedback turiștilor.
    Cel mai întâlnit comentariu a fost că e ca o călătorie în timp. Turiștii au rămas
    impresionați de un stil de viață rural care a dispărut în vestul Europei.


    Călătoria pe acest traseu are loc primăvara și toamna, cele mai bune
    anotimpuri pentru vizitare. În program sunt combinate drumețiile, experiența cu
    bicicleta și excursia cu barca pentru o experiență deosebită într-un loc
    natural unic, unde veți experimenta și cultura locală, bucătăria și stilul de
    viață al gazdelor. Acestea trăiesc în sate de pescari, gătesc pentru turiști
    și-i conduc cu bărcile lor în aceste locuri minunate.


    Până data viitoare, când
    vă așteptăm cu noi destinații, drum bun și vreme frumoasă!

  • Drumeţie în Munţii Ciucaş

    Drumeţie în Munţii Ciucaş

    Pentru că ne-a fost dor de munte şi de soare, de aer şi de libertate în toată această perioadă din urmă, vă propunem astăzi o drumeţie în munţii Ciucaş, cei mai frumoşi munţi din Carpaţii de Curbură. Din vorbă în vorbă aflăm că munţii Ciucaş se remarcă prin stânci specifice, pajişti alpine, vegetaţie deosebită şi trasee spectaculoase.



    Ne îndrumă paşii în descoperirea muntelui Ion-Costin Corboianu, operator de turism: Mergem în munţii Ciucaş, pentru a admira covorul de Rododendron, cum este denumit Bujorul de munte. De la Cabana Muntele Roşu, traseu de aproximativ 5 ore, facem un circuit de fapt, prin care atingem şi Cabana Ciucaş, Cabana Gropşoarele, unde este acel covor de bujor de munte, care oferă atâtea şi atâtea satisfacţii şi bucurii atunci când se desfăşoară în faţa ochilor.



    Cel mai înalt punct de aici este Vârful Ciucaş de 1954 metri. Masivul prezintă o serie de ansambluri neregulate de stâncă, astfel explicându-se denumirile de tipul Babele la sfat, Turnul lui Goliat, Mâna Dracului, Colţii Bratocei, Ciuperca, Tigăile Mari şi Tigăile Mici.



    Şi pentru că pornim pe drumuri de munte, unde grupul trebuie să fie compact, l-am întrebat pe Ion-Costin Corboianu ce pregătire este necesară: Este la nivel de traseu mediu, trebuie condiţie fizică bună şi echipament adecvat de munte, bocanci în primul rând şi echipament de tracking. Traseul se poate face, nu implică doză de risc, pe creastă sau alte probleme de acest fel.



    În zonă, mai multe trasee de la una la două ore dezvăluie unele dintre atracţiile muntelui. În Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști, tufărișuri și plante de stâncărie. Deși nu face parte dintre munții mari din țară, masivul oferă o biodiversitate remarcabilă, aici existând 22 de habitate de interes și peste 1.200 de specii de plante. Pe suprafața sitului există 3400 hectare de păduri virgine. Tot aici găsim aproximativ 1.750 de specii de animale şi 150 de specii de păsări.



    În apropierea Masivului Ciucaș se mai pot întâlni două arii protejate de interes: Situl Natura 2000 Aninișurile de pe Târlung și Locul fosilifer Purcăreni, ambele aflate în județul Brașov. Aninișurile de pe Târlung este o zonă situată în sud-estul judeţului Braşov, la poalele muntelui Ciucaş si adăpostește o comunitate importantă de anin negru. Pe lângă această specie care vegetează în asociere cu frasinul, o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante, dintre care amintim: bulbucul de munte, ciuboţica cucului de munte, roiniţa, brânduşa de toamnă. La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni: buhaiul de baltă cu burtă galbenă, tritonul cu creastă și salamandra. Dintre mamiferele prezente în sit amintim pisica sălbatică şi jderul.



    Locul fosilifer Purcăreni este o Rezervaţie paleontologică, situată la Întorsura Buzăului în apropierea comunei Purcăreni. Este o veche carieră de calcare albe ce a fost închisă şi declarată monument al naturii. Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metri cubi, în care s-a identificat o bogată asociaţie de corali, branhiopode şi crustacee.



    Ion-Costin Corboianu ne-a mai tentat şi cu alte atracţii: În zona Ciucaşului, în afară de această drumeţie pe care putem să o facem lejer într-o zi, sunt multe atracţii turistice, staţiunea Cheia, în zona staţiunii se găsesc mănăstirea Suzana, mănăstirea Cheia. Mai sunt şi alte trasee pentru iubitorii drumeţiilor, o zona mult mai linistită, zona pasului Bratocea, decât ar fi în Valea Prahovei.



    O invitaţie de a ne bucura de natură, după atâtea zile de #statacasă.


  • În Munții Măcinului

    În Munții Măcinului

    Ne îndreptăm azi
    către cei mai scunzi munţi din România, dar şi cei mai plini de viaţă: Munţii
    Măcinului. Cu o istorie impresionantă, se consideră că au făcut parte dintr-un
    lanţ muntos străvechi, cu altitudini de 3.000 de metri, care străbătea Europa
    de la vest la est. Din acesta au mai rămas martore colinele din Dobrogea,
    Scoţia şi Bretania. În prezent, există mai multe trasee turistice, majoritatea
    fiind de dificultate medie.


    Dan Staicu, directorul
    Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, spune că suntem pe cel mai
    vechi teritoriu al României, lanțul muntos având o vechime de aproximativ 300
    de milioane de ani.

    Reprezintă o dovadă evidentă a orogenezei hercinice de la sfârșitul
    paleozoicului, având un aspect de aisberg, de insulă muntoasă. Deși cu greu se
    aseamănă cu niște formațiuni muntoase la ora actuală, având în vedere
    altitudinea redusă, Munții Măcinului sunt recunoscuți drept cei mai vechi din
    România, cel mai înalt vârf fiind vârful Țuțuiatu. Acesta se află în comuna
    Greci și are 467 de metri. Diversitatea peisagistică este dată de formațiunile
    megalitice și de un contrast între peisajul de stepă și de vegetația forestieră
    de la baza munților. Peisajul e presărat cu monoliți erodați a căror formă
    poate fi interpretată în funcție de imaginația fiecăruia.

    De altfel, există și
    12 trasee de drumeție. Cel mai spectaculos ar fi Culmea Pricopanului, spre o
    culme formată acum 250 de milioane de ani. De altfel, peisajul din Masivul
    Pricopanul care este și cel mai spectaculos este caracterizat din diverse
    formațiuni granitice, stânci și panorame vaste asupra Depresiunii Măcin, asupra
    Dunării, a Depresiunii Luncavița. Panorama este frumoasă chiar și către orașele
    Galați, Brăila și Reni. De-a lungul traseului se poate admira peisajul alpin cu
    stânci rotunjite și cu forme bizare. O formă bizară pe acest traseu este și
    Sfinxul Dobrogean pentru care vin cei mai mulți dinte turiști.


    Traseele
    turistice au dificultate mică și medie și pot fi parcurse într-o singură zi,
    cel mai lung fiind de 12 km. Este o arie protejată care are aproximativ 0,05 %
    din suprafaţa României, respectiv 11.000 de hectare. Totuși, aici găsim peste
    jumătate dintre speciile de plante din țară. De exemplu, dacă în România sunt
    aproximativ 3.300 de specii de plante, în Munţii Măcinului găsim în jur de 1.900-2.000 de specii de
    plante.


    Sunt informații pe care le puteți
    afla și la Centrul de Informare Turistică Măcin, care oferă tuturor
    vizitatorilor hărți, pliante și toate informațiile necesare pentru a vizita
    zona. Dan Staicu, directorul centrului:

    De asemenea, le putem recomanda ghizi de
    turism, deoarece pe lângă Munții Măcinului, un obiectiv în sine, mai există și
    alte obiective turistice. Avem cetatea romano-bizantină Dinogeția. Aceasta
    este situată pe o fostă insuliță și e numită de localnici bisericuța. Apoi, pe
    malul Dunării, se poate vizita Cetatea Troesmis, care a fost ridicată de romani
    pe locul unei cetăți getice. De-a lungul perioadei antice, a fost un important
    punct strategic în Ponticele lui Ovidiu. Ulterior, așezarea a fost și lagăr al
    Legiunii a V-a Macedonia.

    Tot în zonă se poate vizita Lacul Iacobdeal. Este un
    lac de carieră, format în urma unei explozii pentru exploatarea granitului.
    Luciul de apă are o suprafață de aproximativ un km și o adâncime de 30 de m. Se
    dezvoltă și acolo un spațiu de campare. În zona noastră avem și triunghiul mănăstirilor. Dintre
    acestea, aș aminti Mănăstirea Cocoș, întemeiată în 1833 de trei călugări români
    veniți de la Muntele Athos. Apoi, Mănăstirea Saon, ridicată în 1846, în timpul
    stăpânirii otomane. Mănăstirea Celik Dere seamănă cu un sat de gospodării împrăștiate,
    având chiar și un muzeu și un atelier de pictură religioasă și de țesut
    covoare. Aici se găsesc și exemplare vechi de carte românească. Un alt obiectiv
    care merită vizitat este crama dobrogeană Pivnița lui Terente. Aceasta e în
    circuitul turistic și oferă doritorilor degustări de vinuri obținute în cea mai
    veche podgorie din Dobrogea.


    Dacă vinurile nu
    vă conving, atunci trebuie să știți că Dobrogea își atrage turiștii în primul
    rând prin multiculturalitate. Comunitățile etnice care locuiesc în acest spațiu sunt un
    exemplu de conviețuire. Turci, tătari, greci, armeni sau evrei, toți și-au
    adus contribuția la prosperitatea zonei.
    Și și-au lăsat și o amprentă gastronomică.

    Dan Staicu, directorul Centrului de
    Informare și Promovare Turistică Măcin, despre feluri de mâncare cu care se
    mândresc locuitorii.

    Noi suntem și la Dunăre, și la munte, deci
    oferta gastronomică e interesantă. Se mândresc cu baclavale, fiindcă am fost
    mult timp sub dominație musulmană. Apoi, avem borșul de pește și pastrama de
    capră sau de oaie care e specifică acestei zone, gătită într-un anumit mod.


    Pentru a petrece
    un sejur în zonă, va trebui să vă rezervați locurile de cazare din timp. Deși
    pensiunile sunt foarte primitoare și vă vor asigura un sejur cât se poate de
    plăcut, numărul acestora nu este foarte mare. De la Dan Staicu, directorul
    Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin aflăm și perioada optimă de
    vizitare.

    Primăvara și toamna e cel mai indicat, fiindcă verile sunt foarte
    călduroase la noi și secetoase, iar pe trasee nu se găsesc multe izvoare. În
    privința cazării, există o pensiune la Măcin și se mai dezvoltă încă două. În comuna Greci, care
    este și poartă în Parcul Național Munții Măcinului sunt deja două agropensiuni.
    Există și la Luncavița trei agropensiuni. Capacitatea acestora de cazare nu
    este foarte mare, aproximativ patru camere. În Luncavița găsim și mai mulți meșteri populari. Aceștia lucrează în
    lut și papură. Ei pot fi vizitați la Centrul de Informare Turistică de acolo.


    În Munții
    Măcinului, există peste 1.000 de specii de fluturi, 37 de specii protejate la nivel
    internaţional de păsări răpitoare și o varietate de ecosisteme: de la pajişte de
    stepă, stânci, până la pădure umedă şi semiumedă şi pădure de fag. Acestea,
    ospitalitatea localnicilor, dar și gastronomia diversă vă vor asigura un sejur
    de neuitat.

  • În estul Transilvaniei

    În estul Transilvaniei

    Deşi
    este mai puţin frecventată de turişti, partea estică a Transilvaniei, respectiv
    arealul judeţelor Covasna şi Harghita, are multe lucruri de oferit. La limita
    judeţelor Covasna şi Harghita se află staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad,
    situată la 66 de km nord faţă de
    Braşov, în defileul pe care-l străbate râul Olt
    printre masivele Harghita şi Bodoc. Este o destinaţie de vacanţă căutată în
    special în perioada sezonului estival, când, pe lângă oferta de tratamente
    balneare, munţii din jur, acoperiţi cu păduri, îndeamnă turiştii la o vacanţă
    activă. Pentru că a fost dezvoltat şi domeniul schiabil, Băile Tuşnad devine
    tot mai atractivă şi în perioada iernii. Amenajarea localităţii ca staţiune a
    început în anul 1845, însă primele informaţii cu privire la existenţa unor
    izvoare de apă minerală şi la utilizarea lor în scopuri terapeutice le găsim în
    documente din secolul al 16-lea. După construirea unor vile în scop turistic,
    în anul 1890 a fost dată în folosinţă prima bază de tratament. Concentraţia
    mare de ioni negativi, curele externe şi interne apele minerale, precum şi
    emanaţiile naturale de dioxid de carbon sunt factorii terapeutici ai acestei
    staţiuni. Principalul factor terapeutic este dioxidul de carbon utilizat în
    mofete şi recomandat pentru tratarea unor afecţiuni cardiovasculare.


    Costin-Ion Corboianu este ghid de turism şi ne-a indicat şi alte locuri
    atractive din apropiere: Putem merge în aşa-zisul Ţinut Secuiesc, în
    zona judeţului Covasna, unde putem petrece un weekend foarte, foarte
    interesant, acoperind o mare parte din obiectivele zonei, o zonă bogată din
    punct de vedere a ofertei turistice. Sunt o serie de castele, conace, care au
    fost refăcute în ultimii ani. Chiar putem dormi la unul din ele, la Valea
    Zălanului sau la Miclăuşoara şi de acolo să putem ajunge în zona lacului Sf.
    Ana, la Băile Balvanyos, la Tinovul Mohoş, la Târgu Secuiesc. Zona este
    generoasă, putem face foarte, foarte multe lucruri.


    Dacă avem parte de un soare blând de
    toamnă, putem merge în drumeţie. La 3 ore distanţă de mers pe jos se află Lacul Sf. Ana, un lac format într-un
    crater vulcanic. În apropiere se află rezervaţia naturală Tinovul Mohoş, unde accesul este permis numai
    împreună cu un ghid şi unde poate fi văzută roua cerului, o rară specie de
    plantă insectivoră. Dacă
    folosim transportul auto, putem parcurge distanţe mai mari, astfel încât să
    ajungem la un lac cu o poveste interesantă, situat la circa 75 de km spre nord.
    Este vorba despre Lacul Roşu, apărut la 23 ianuarie 1838, când s-a produs un
    puternic cutremur urmat de prăbuşirea unui versant care s-a transformat astfel
    într-un baraj natural pentru apele de pe versanţi. După închiderea văii, pădurea
    a fost inundată, iar brazii s-au pietrificat în timp, vârfurile acestora putând
    fi văzute la suprafaţa apei. Trecând prin localităţi, este imposibil să nu
    observăm o particularitate.

    Costin-Ion Corboianu: De exemplu, porţile secuieşti, care au nişte elemente deosebite. Se
    spune că o poartă secuiască trebuie să aibă cel puţin 3,8 metri. De asemenea,
    au nişte lucruri foarte interesante vizavi de sculpturile de la porţile
    secuieşti. De obicei, au celebrele lalele şi deasupra porţilor există o
    streaşină cu nişte orificii, unde, conform tradiţiilor, se spune că sufletele
    celor care au trecut în lumea de dincolo vin şi se odihnesc întotdeauna, în
    preajma sărbătorilor mari, în zona casei şi acolo sălăşluiesc.


    Porţile secuieşti de lemn sunt construite astfel încât să permită trecerea
    pe sub ele a căruţelor încărcate cu fân. Variantele de petrecere a unei minivacanţe în această zonă sunt în funcţie
    de anotimp: Dacă mergem în timpul sezonului cald, putem
    face şi tratament, la Băile Balvanyos, sau plajă la lacul Sf. Ana, drumeţii
    montane. Tratamentele se pot face până înspre iarnă. Sunt foarte multe
    meşteşuguri şi acolo, ateliere de fierărie, ateliere de dogărit, de prelucrare
    a lemnului, dacă mergem toamna, cazane de făcut palinca.


    Dacă de la Băile Tuşnad mergem spre
    est, spre zona Carpaţilor de curbură, trecem mai întâi prin Bixad, o staţiune
    de interese local, iar apoi, după circa 20 de km, ajungem la Balvanyos, o
    staţiune balneoclimaterică cu o bună infrastructură turistică. Aici se află aşa-numitele izvoare
    tămăduitoare, un fenomen natural rar întâlnit. Gazele care ies din adâncul
    pământului antrenează spre suprafaţă particule fine din straturile de roci
    întâlnite, precum şi apa freatică, astfel încât la suprafaţă, din loc în loc,
    pământul pare că fierbe.


    În continuare ajungem în comuna
    Turia, ai cărei locuitori au intrat în Cartea Recordurilor. Ei au reuşit să
    facă un bulz sub formă de ruladă, care a măsurat nu mai puţin de 150 de metri
    şi 32 de centimetri. Acest bulz a fost întins şi apoi rulat pe mese de aceeaşi
    înălţime, puse una lângă alta pe şosea.


    De la Turia ajungem destul de repede
    în oraşul Târgu Secuiesc unde sunt două muzee pe care le puteţi vizita Muzeul
    de Istorie a Breslelor şi Muzeul de păpuşi. Cel din urmă a fost fondat în urmă
    cu mai puţin de 10 ani şi deţine déjà o colecţie de peste 400 de păpuşi. Tot în
    Târgu Secuiesc puteţi vizita un atelier special, unde, sub îndrumarea
    specialiştilor, puteţi învăţa cum să decoraţi turta dulce.


    De la Târgu Secuiesc ajungem în oraşul staţiune,
    care, deşi nu este reşedinţă de judeţ, dă numele acestuia, Covasna. Deloc
    întâmplător, covasna este numită staţiunea celor o mie de izvoare de apă
    minerală. Atât în micul oraş-staţiune, cât şi in împrejurimi, pot fi întâlnite
    o mulţime de izvoare de apă minerală, unele captate şi utilizate pentru cura
    balneară, altele pur şi simplu lăsate ca atare. De altfel, chiar în parcul din
    zona centrală a oraşului se află un izvor captat şi tot acolo mai întâlnim
    Balta Dracului, un fenomen natural care constă în mici erupţii de noroi şi
    gaze, în special dioxid de carbon şi sulf şi care constituie una dintre
    atracţiile staţiunii Covasna.

  • Ţinutul Zimbrului

    Ţinutul Zimbrului

    Vă propunem astăzi să coborâm cumva în istorie şi să vizităm un tărâm de
    legendă: aşa-numitul Ţinut al Zimbrului. Este vorba despre o destinaţie
    ecoturistică, certificată ANT din anul 2016 şi inclusă din 2017 în Top 100
    Destinaţii Sustenabile la nivel mondial, singura destinaţie din România aflată
    în acest clasament realizat de specialişti în turism la nivel internaţional.


    Ţinutul Zimbrului se alfă în partea nordică a judeţului Neamţ, la limita cu
    judeţul Suceava și se întinde pe raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători-Neamț și a
    stațiunilor Bălțătești și Oglinzi. Este o zonă cu un tezaur natural deosebit, dar şi cu o
    importantă comunitate monahală, aflate în satele Văratec, Agapia şi Neamţ.


    Din punct de vedere natural, aici se găseşte Parcul Natural Vânători
    Neamţ, care găzduieşte o serie de specii rare sau aflate pe cale de
    dispariţie: ursul brun, râsul, vidra, zimbrul sau pisica sălbatică, cerbul
    carpatin şi căpriorul. Dar mai presus de toate aceste specii, aici se găsesc
    zimbrii în captivitate, în semilibertate şi în libertate. În prezent, în
    libertate sunt apoximativ 40 de zimbri, din care aproape 10 au fost fătaţi în
    libertate.


    În semilibertate se găsesc în jur de 12 zimbri. Am aflat că iarna zimbrii
    sunt mai uşor de observat. În semilibertate sau libertate, zimbrii care urmează
    să fie observaţi sunt căutaţi după urme de la prima oră a dimineţii, pentru ca
    vizitatorii să fie duşi pe urmele lor.


    Nicolae Dolhescu, Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ, responsabil
    cu turismul, ne-a primit la Centrul de vizitare şi ne-a vorbit despre pasarela
    suspendată care invită la descoperirea naturii: O pasarelă suspendată
    la nivelul coronamentului, pe care dacă faci o plimbare, vezi coronamentul
    arborilor de aproape. Are 250 de metri, se urcă până la 13 metri înălţime. Pe
    pasarelă sunt panouri cu explicaţii cu speciile de arbori din zonă, cu animale,
    muşchi, licheni, ce pot fi văzuţi. Uneori de pe pasarelă se pot observa şi
    zimbrii, dar ţarcul având o suprafaţă mai mare, în perioada asta e mai puţin
    probabil. Trebuie căutaţi.


    De la Nicolae Dolhescu, Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ,
    responsabil cu turismul, am aflat de unde vin vizitatorii: Vin din toată ţara,
    excursii şcolare, turişti individual, cei care vizitează zona, cu grădina
    zoologică, vin şi la noi. Fac plimbarea pe pasarela suspendată, avem amenajate
    nişte săli în zona Centrului de vizitare, o sală de educaţie ecologică, o
    expoziţie de fotografii vechi şi Muzeul Zimbrului, în care sunt diverse
    exponate. Pentru o vizită în zona Centrului de vizitare, nu trebuie programare,
    avem program zilnic de la 10.00 la 18.00, avem şi site-ul parcului. Dar pentru
    observat zimbrii în parc trebuie programare cu măcar 48 de ore înainte.Trebuie
    să fie un ranger disponibil, deoarece vizitatorii nu pot merge singuri. În
    interiorul ţarcului o vizită poate dura 2, 3 până la 4 ore. Suprafaţa parcului
    având 110 hectare, îi putem găsi şi în jumătate de oră, să fie în zona
    hrănitorilor, dar putem merge şi 2-3 ore până să dăm de ei.


    Vă mai pot spune că drumul pentru observarea zimbrilor în semilibertate
    este un drum prin pădure, pieptiş pentru care e necesar un echipament potrivit:
    bocanci, pantaloni lungi şi bluze de preferinţă cu mânecă lungă. După un urcuş
    susţinut, la vreun moment dat, veţi vedea în capul dealului, printre copaci,
    silueta impuntoare a zimbrului. Observarea se face de la distanţă, pentru că
    deşi nu este un animal agresiv, zimbrului nu îi place să fie deranjat, iar
    statura sa impune păstrarea distanţei şi… respect.