Radio România Internațional

Tag: Drumul Regelui

  • De la Rânca, pe Transalpina

    De la Rânca, pe Transalpina

    În zona montană a județului Gorj se află una
    dintre cele mai noi stațiuni din România – Rânca, căutată în perioada iernii
    deoarece ninsorile sunt abundente și, datorită altitudinii de 1.600 de metri,
    stratul de zăpadă se menține mai mult. Pentru a ajunge la Rânca trebuie luat ca
    reper orașul Novaci. De aici, drumul spre crestele munților Parâng și Căpățânii
    continuă în curbe largi sau mai strânse pe o distanță de 18 km până în
    stațiunea Rânca, iar de aici mai este o distanţă scurtă până la Pasul Urdele,
    aflat la o altitudine de 2145 de metri. De aceea, Transalpina este şoseaua
    situată la cea mai mare altitudine din România.


    La Rânca l-am întâlnit pe dl. Nicu Mitroi, investitor în
    turism și în dezvoltarea domeniului schiabil, care ne-a prezentat o scurtă
    istorie a celui mai înalt drum din România:

    Drumul
    Transalpina a fost construit înainte de Primul Război Mondial, modernizat de
    fapt. Era potecă de transfumanță încă de mii de ani și chiar de pe timpul
    romanilor a fost o potecă de transhumanță, care lega partea de Novaci de drumul
    roman Brezoi Șurianu, iar înainte de primul război Mondial, a fost amenajat de
    armata română. Drumul a fost modernizat
    pe timpul Regelui Carol al II-lea, când era prim-ministru gorjeanul nostru
    Gheorghe Tătărescu. La inaugurare, a participat regele. A venit de la Sibiu până la Novaci. La
    Novaci, la ieșirea din oraș spre Rânca este un
    monument, acolo s-a inaugurat drumul.


    După inaugurarea din 1939, Transalpinei i s-a spus Drumul
    Regelui sau Drumul Regal. Spre deosebire de aglomerările urbane unde, în
    această vară, au fost înregistrate temperaturi de 37 … 40 de grade Celsius,
    la Rânca, în cursul nopților de vară, sunt temperaturi sub 15 grade Celsius. În
    perioada verii, stațiunea Rânca poate fi punctul de plecare în drumeții și
    poate oferi destule variante pentru o
    vacanță activă după cum am aflat de la dl. Nicu Mitroi:

    În
    stațiune avem 3 parcuri de aventură, unul aici în zona centrală, acoperit, unul
    la intrare în stațiune și unul care l-am făcut mai recent anul ăsta înspre
    Vârful Păpușa. În afară de parcurile de aventură avem și un tubbing de vară
    (anvelope care alunecă pe o suprafață de plastic – n.r.) și urmează probabil o sanie de
    vară, că nu stăm pe loc. Vrem să aducem ceva nou din Europa, ca turiștii să găsească și la noi multe
    atracții de vară. Dar pe lângă aceste parcuri de distracție pentru copii și
    tineret, avem foarte multe trasee turistice. Să nu uităm de lacul glaciar Gâlcescu, care se poate vedea, este
    la 4-5 ore de mers de la Rânca. După aceea este creasta munților Parâng, la
    2518 metri spre Petroșani, după care este creasta Munților Căpățânii spre
    Vânturarița, spre Vâlcea și nu numai. Dincolo este zona spre Păltiniș, zona
    Cibin, Cindrel(în județul Sibiu). În partea stângă este
    zona Șurianu, care este splendidă cu cetățile dacice, iar ca și lacuri
    amenajate care se pot vizita sunt vestitele lacuri Lacul Vidra, la Complexul
    Hidroenergetic și complexul Oașa – Tău dinspre Sebeș și Alba Iulia.


    Dominat de vârful Păpușa (2136 de metri), Transalpina este
    unul dintre puţinele drumuri din România pe care, dacă îl parcurgeți, puteţi
    ajunge până la nori şi chiar deasupra lor. Transalpina face legătura dintre
    Transilvania şi judeţul Gorj, aflat în partea sudică a Carpaţilor Meridionali.

  • Cinci motive pentru a vizita Vâlcea

    Cinci motive pentru a vizita Vâlcea


    Vă lansăm astăzi o provocare: o vizită în judeţul Vâlcea, pentru a-i descoperi particularităţile. Județ situat în partea de sud a țării, în provincia istorică Țara Românească, Vâlcea îşi are reședința de județ în orașul Râmnicu Vâlcea. Este una dintre cele mai vechi zone locuite din sudul ţării, aici găsindu-se castre romane, cetăți dacice, dar și conace medievale. De asemenea, județul este renumit și pentru peisajele sale naturale spectaculoase, dar și pentru lăcașurile de cult devenite monumente istorice.



    Dacă preferaţi să descoperiţi Vâlcea în aer liber, vă propunem fie Piramidele de pământ din Valea Stăncioiului, fie Muzeul Trovanților. Piramidele de pământ sunt nişte formaţiuni naturale unice în țară, cu forme diverse: creste, turnulețe, piramide, turnuri sau jgheaburi, create în urma eroziunii solului, având o înălțime de aproximativ 80 de metri. Situat la intrarea în localitatea Costești, Muzeul trovanților reprezintă o altă rezervație, unică în Europa, cuprinzând formațiuni geologice din straturi de nisipuri cimentate în mod natural de-a lungul timpului. Acestea au texturi și forme diverse și, de obicei, se dezvoltă ascendent, de la centru spre margine. Se bănuieşte că aceste formaţiuni ar avea peste 6 milioane de ani.



    Castrul roman Arutela reprezintă un alt monument istoric important din județ. Acesta se află în apropierea orașului Călimănești, în punctul numit “Poiana Bivolari”. Potrivit unor inscripții descoperite pe porțile castrului, acesta a fost construit în secolele I-II d.Hr, în timpul împăratului roman Hadrian. Castrul roman Arutela a fost descoperit în anul 1888, în urma unor săpături arheologice. Aici au fost găsite, inițial, mai multe monede și obiecte metalice romane, apoi, băile și o parte din zidurile castrului.



    O parte a județului Vâlcea este străbătută de una dintre cele două șosele alpine ale României: este vorba despre șoseaua Transalpina, considerată a fi cea mai înaltă șosea din țara noastră. Acesta străbate patru județe: Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. Transalpina este unul dintre drumurile montane vechi, ce străbat Carpații, despre acesta spunându-se că a fost, inițial, un coridor roman. Transalpina este cunoscută și ca “Drumul Regelui” deoarece, în timpului celui de-al Doilea Război Mondial, regele Carol al II-lea a ordonat refacerea acestuia.



    Aici se află trei dintre cele mai cunoscute stațiuni cu ape minerală din țară: Băile Olănești, Băile Govora și Stațiunea Călimănești – Căciulata. Acestea sunt formate în jurul unor izvoare cu ape minerale și termale cu ajutorul cărora se pot trata sau ameliora numeroase boli. În aceste stațiuni se pot urma atât cure interne, cât și cure externe. Situate în zone montane, stațiunile balneoclimaterice din Vâlcea pot fi şi punctul de plecare pentru diverse drumeții.



    Dincolo de acestea, mai multe complexe din zonă şi-au amenajat zonă de SPA, turismul de wellness fiind un nou concept lansat pe piaţa de profil din România. La o întâlnire a operatorilor de turism de wellness, Irina, reprezentanta unui complex din zonă ne-a spus care pot fi tentaţiile la SPA: “Două tratamente, un tratament corporal şi un tratament facial, ambele inspirate din tradiţia noastră locală. Tratamentul corporal este bazat pe extract din sâmburi de struguri şi ulei din sâmburi de struguri, are efect specific de detoxifiere, tonifiere, pentru eliminarea apei, pentru diminuarea celulitei, durează 50 de minute, include un peeling, care pregăteşte pielea, apoi un tonic remineralizant, urmat de o mască corporală, cu efect lipolitic. Folosim şi termocuverta pentru eliminarea celulitei, pentru îmbunătăţirea traspiraţiei şi eliminarea apei. Apoi urmează o cremă de final, aplicată cu mişcări circulare. Tratamentul facial, pe bază de miere, de la un producător local. Noi ne bazăm pe proprietăţile sale benefice pentru tenul sensibil, acneic, cu probleme, pentru luminozitate. Începem prima dată cu o demachiere blândă a feţei, o exfoliere cu mişcări circulare, apoi un masaj facial, urmează masca pe bază de miere şi la final aplicăm o cremă puternic hidratantă: un adevărat răsfăţ.”



    De asemenea, tot în Vâlcea se află și multe mănăstiri, precum Govora, Bistriţa, Arnota, mănăstirile Turnu și Mănăstirea Ostrov, ambele aflate pe cursul râului Olt, la fel ca şi Mănăstirea Cozia, emblematic monument de artă medievală şi Mănăstirea Hurezi, singura din partea sudică a României aflată pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.