Radio România Internațional

Tag: Drumul vinului

  • Pe drumul cramelor din județul Prahova

    Pe drumul cramelor din județul Prahova

    Destinația noastră
    de astăzi, din sudul României, se adresează celor care vor să deguste un vin
    bun și, mai ales, să trăiască o experiență nouă. Silvia Palaşcă, responsabilă
    de comunicare în cadrul Asociației Dealu Mare, ne vorbește despre cramele din
    județul Prahova. Aflăm, astfel, care sunt vinurile specifice, cum decurge o
    vizită la cramă, dar și care este calendarul de evenimente adresate turiștilor.
    Aceștia sunt inițiați în arta și tehnica degustării vinului, iar, în turul
    cramelor, pot asculta povestea vinurilor. La sfârșitul vizitei, oaspeții
    cramelor se pot opri pe la magazinul de prezentare, care stă la dispoziția lor
    cu suveniruri în stare lichidă.

    Silvia Palașcă, responsabilă de comunicare în
    cadrul Asociației Dealu Mare.

    Turismul viticol, alături de cel
    montan, este unul dintre punctele cheie ale turismului în județul Prahova, dar
    și în Buzău, pentru că Dealu Mare se întinde pe două județe. Din păcate, cramele
    sunt încă mai puțin cunoscute ca destinații turistice atât pentru localnici,
    cât și pentru străini, dar vrem să schimbăm acest lucru cu timpul. Recomandăm
    să se meargă organizat fie printr-o agenție de turism, fie prin evenimentele pe
    care noi, la Asociația Dealu Mare, le organizăm lunar. Organizăm Sâmbăta
    sticlelor deschise și poate participa oricine, dar cu transport propriu.

    De
    asemenea, se poate participa anual, la evenimentul Evadare în Dealu Mare,
    organizat anul acesta între 22 și 23 octombrie, unde oferim și transport din
    București, cu autocarele, astfel încât oamenii să se poată bucura de experiența
    vinului fără grija mașinii.



    Însă cum decurge o
    vizită la cramă? Silvia Palașcă: De obicei, la fiecare cramă, începem
    cu o prezentare a istoriei cramei, a istoriei locului, vizităm spațiile de
    producție și depozitare, adică sala de baricuri sau sala de cisterne, după care
    mergem în sala de degustare. Fiecare cramă oferă la degustare, de obicei, între
    patru și cinci vinuri specifice cramei respective. La degustare, avem și ediții
    limitate sau vinuri mai speciale, astfel încât oamenii să cunoască șialtceva
    decât ceea ce pot să găsească în mod normal în retail sau în restaurante. Zona
    viticolă Dealu Mare este cunoscută pentru vinuri roșii. Găsim foarte multe
    vinuri din soiuri cum ar fi Fetească Neagră, Cabernet-Sauvignon, Merlot, dar,
    în ultima vreme, avem rezultate bune și cu cele din soiuri albe: Chardonnay
    Baricat, Fetească Albă, Tămâioasă Românească, pentru cei care preferă vinurile
    mai aromate.


    Mulți dintre
    turiști preferă experiențe cât mai diverse. De aceea, aleg să combine turismul viticol
    cu alte forme de turism. Am întrebat-o Silvia Palașcă, responsabilă de
    comunicare în cadrul Asociației Dealu Mare, dacă putem face acest lucru în
    zonă.

    În Dealu Mare există mai multe opțiuni de cazare, nu
    neapărat în pensiuni de agroturism, ci mai degrabă în pensiuni mai elegante, în
    pensiuni în stilboutique. Însă, cei care doresc să aibă și o experiență de
    agroturism pot să meargă în zonă la producători locali de miere, de brânză. Se
    pot se pot organiza astfel de tururi încât să se cunoască și tradițiile locale,
    care încă sunt menținuteîn viață de câțiva mici producători. De exemplu, noi
    avem parteneriate cu producători de brânză, de lavandă, de miere și cu un
    centru de echitație. De asemenea, în Dealu Mare, este foarte popular
    cicloturismul. Avem parteneriate cu mai mulți furnizori de astfel de servicii.
    Pot să meargă în tur cu bicicleta și să cunoască mai bine astfel și cramele, și
    să aibă o experiență în natură.


    Toamna este, cu
    precădere, anotimpul în care podgoriile sunt vedetele sezonului. Ce se
    întâmplă, însă, dacă nu ne putem programa vizita la crame decât iarna?

    Silvia
    Palașcă: Noi am avut evenimentul Sâmbăta sticlelor deschise
    și iarna. Iarna încercăm să creăm o atmosferă mai plăcută, la căldură, în jurul
    șemineului. La unele crame putem să oferim și alte modalități de a
    petrecetimpul liber, astfel încât o vizită la cramă se poaterealiza în absolut
    orice anotimp. Găsimsoluții și lucruri de făcut în fiecare anotimp, deci nu, nu
    se închid cramele. Le-am avut închise acum, toamna, în perioada culesului,
    pentru că este o perioadă foarte aglomerată, iar majoritatea nu aveau timp și
    de turiști. Dar, de acum, din octombrie se termină culesul și redeschidem. La
    edițiile anterioare ale evenimentului Evadare în Dealu Mare, am avut și
    turiști străini care vizitaseră anterior Napa Valley, Toscana. Au spus că au
    avut aici o experiență similară, însă au fost un pic dezamăgiți
    deinfrastructura care există în județ. Deci, ar mai trebui să existe niște
    investiții în infrastructura locală, încât să avem o experiență la nivelul
    celor internaționale. Însă în ceea ce privește cramele, calitatea vinului, calitatea
    informațiilor obținute au fost foarte încântați.



    Turismul viticol
    este în creștere în România, spune Silvia Palașcă, responsabilă de comunicare în
    cadrul Asociației Dealu Mare.

    La prima ediție Evadare în
    Dealu Mare, am avut 300 de oameni, anul trecut, 500, anul ăsta ne așteptăm la
    și mai mulți, deci, dorim să creștem. Unele crame deja au făcut investiții în
    spații de cazare, am văzut în zonă că se dezvoltă noi pensiuni, noi
    restaurante. Deci, este un tip de turism în creștere și am văzut un interes
    foarte mare din partea celor tineri, care vor mai mult experiențe noi. Avem cinci
    trasee, 15 crame, astfel încât, și dacă ați fost deja la noi până acum, sigur
    veți găsi ceva interesant și anul acesta de văzut și extind invitația. Dacă nu
    este posibil acum, vă stăm la dispoziție oricând, ca să găsim o soluție încât
    să puteți să vizitați cramele, să intrați în legătură directă cu enologii și cu
    oamenii din spatele vinului, să le aflați povestea și să ne cunoașteți la noi
    acasă.


    În ultimii ani, pe lângă
    promovarea soiurilor românești de vin, s-a reușit o asociere cu produsele
    locale. Astfel, dacă veți păși într-o cramă, pe lângă vinuri, veți descoperi și
    o parte din savoarea bucatelor tradiționale românești.




  • Drumul vinului, în Vrancea

    Drumul vinului, în Vrancea

    Pe lângă
    peisajele deosebite, zona montană a Vrancei satisface gusturile amatorilor de
    drumeții. Zona colinară a Vrancei este acoperită cu întinse suprafețe de viță
    de vie. Aici întâlnim multe pensiuni, în care veți putea degusta mâncăruri
    tradiționale și vinuri bune.


    Viticultura
    românească se bazează pe soiuri recunoscute pe plan internațional și este
    recunoscută nu numai cantitativ, ci și calitativ, fiind premiată la numeroase
    concursuri de prestigiu. Un motiv în plus să vă alegeți ca destinație de vacanță,
    Vrancea, cel mai mare bazin viticol din România, spune Vasile Boștiog,
    președintele Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural din
    România, regiunea de sud-est:

    Avem lucruri frumoase de arătat. În primul
    rând, avem drumul cramelor. Avem zece crame în circuitul turistic, care pot
    organiza degustări de vinuri, de la patru persoane până la un autocar. În
    funcție de numărul de persoane, alegem o cramă pe măsură, pentru degustare. În
    plus, Vrancea în sine este una dintre cele mai mari podgorii ale României, cu
    cele trei vârfuri de lance ale viticulturii românești: Panciu, Cotești,
    Odobești, care pun la dispoziția turiștilor aproape toate soiurile de vinuri existente
    la nivel național. Drumul Cramelor se poate combina, totodată, cu punctele de
    atracție care cuprind mănăstiri și locuri frumoase, cum ar fi stațiunea Lepșa,
    unde avem peste 100 de pensiuni turistice. Aici se pot face cazări cu pensiuni
    completă, se pot organiza degustări de vinuri. Vă veți convinge aici de ce Vrancea
    mai este numită și țara liniștii și a împăcării.



    Nu ratați o
    vizită nici la Lacul Negru, o rezervație naturală mai puțin cunoscută, de o
    frumusețe rară, unde se pot observa specii de floră care cresc numai în acel
    loc, la o altitudine de 1.215 de metri. Pe de altă parte, Cascada Putna este
    declarată monument al naturii încă din anul 1973. Apa care cade de la o înălțime
    de 80 de metri se adună într-un bazin cu o adâncime de 12 metri. Albumul
    dumneavoastră de fotografii se poate îmbogăți cu siguranță și cu instantaneele
    făcute în drumeție pe muntele Goru, a cărui altitudine maximă este de 1785 de
    metri.


    Vasile Boștiog,
    președintele Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural din
    România, regiunea de sud-est, ne descrie cum se organizează un drum al vinului.

    Stabilim traseul, crama în care se poate face degustarea, în funcție
    de numărul de persoane. Celor care participă la program și stau un weekend sau
    chiar mai mult le organizăm și programe folclorice cu artiștii populari din zona
    Vrancea. Toată lumea cunoaște regulile pentru prevenirea răspândirii noului
    virus pandemic, iar cei care doresc să viziteze cramele au asigurat acest
    confort. În afara degustării, se pot achiziționa și vinuri. Am avut turiști
    atât din Europa cât și din afara ei, unii chiar din Japonia. Toți cei care
    ne-au vizitat au fost mulțumiți, iar cu unii păstrăm și acum legătura.


    Iată, așadar, o
    destinație potrivită acestui anotimp, când degustările de vinuri sunt întotdeauna
    însoțite și de bucate tradiționale din preparate locale.


    Până data viitoare, când vă așteptăm cu o nouă
    destinație, drum bun și vreme frumoasă!

  • Atracţii mai puţin cunoscute în judeţul Prahova

    Atracţii mai puţin cunoscute în judeţul Prahova

    Astăzi vă invităm în judeţul Prahova pentru a descoperi obiective mai puţin cunoscute. Ca zonă turistică, Prahova îşi are începuturile în a doua jumătate a secolului al 19-lea şi se datorează în special construirii Castelului Peleş, la Sinaia şi stabilirii acolo a reşedinţei de vară a regelui României, Carol I. De atunci, a crescut interesul pentru localităţile din apropiere, care s-au transformat în timp în staţiuni care, la rândul lor, alcătuiesc cea mai atractivă şi, totodată, cea mai aglomerată destinaţie turistică montană din România: Valea Prahovei.



    Prahova poate fi destinaţia oricărui turist, indiferent de vârstă, indiferent de anotimp. Aici se găsesc o serie de destinaţii inedite, cum ar fi castelul Iulia Haşdeu, de la Câmpina, Muzeul Ceasurilor şi Muzeul Petrolului, ambele din Ploieşti. Crucea de pe Vârful Caraiman, din Munţii Bucegi, care a intrat în Cartea Recordurilor Guiness pentru cea mai mare construcţie metalică, la cea mai mare altitudine.



    Traian Bădulescu, operator de turism ne-a povestit despre alte tentaţii descoperite: “O zonă fascinantă pe care am descoperit-o şi eu recent, este zona Floreşti-Filipeştii de târg. E foarte aproape de Bucureşti, între Ploieşti şi Valea Prahovei, una dintre cele mai renumite zone turistice ale României. În afară de Valea Prahovei, mai avem în judeţul Prahova mai multe atracţii turistice foarte importante. La Floreşti se află ruinele unui palat extraordinar, Micul Trianon, un palat care chiar imita vestitul palat Trianon, din Franţa. A fost construit în 1911de cel mai bogat român şi unul dintre cei mai bogaţi europeni de la acea vreme, din familia Cantacuzino, supranumit Nababul. Chiar dacă este în ruină acum palatul, există un proiect de prezervare a zidurilor şi va fi transformat într-un spaţiu atât de vizitare, cât şi de evenimente. Acolo se află şi un turn, copie fidelă aproape a Turnului Chindiei (n.r. din Târgovişte) şi sunt peisaje de vis. Vorbim de o zonă de deal. Tot în acestă zonă a Subcarpaţilor, din judeţul Prahova, se află mai multe vestigii ale unor familii boiereşti şi nobiliare, Cantacuzino şi Filipescu. De exemplu, conacul Pană Filipescu a fost recent restaurat, din Filipeştii de Târg şi poate fi vizitat. Este un muzeu extraordinar. Pe de altă parte, tot în Filipeştii de târg pot fi văzute ruinele palatului postelnicului Constantin Cantacuzino, tatăl lui Constantin Brâncoveanu.



    În zonă, turiştii se pot bucura de găzduirea multor pensiuni construite în ultimii ani, care păstrează stilul tradiţional muntenesc. Iar oferta de activităţi a pensiunilor e pe măsură, după cum ne-a spus Traian Bădulescu: “Turistul poate vizita o herghelie, se poate plimba cu caii, se poate plimba cu căruţa, are variante de drumuri off-road şi bineînţeles vestigii istorice. Şi nu departe sunt şi foarte multe podgorii. Vorbim de judeţul Prahova, de zona subcarpatică. Deci atenţie mare pentru amatorii de vinuri!



    Cu adevărat, în Prahova există un “drum al vinului, concurent cu alte programe similare, pe plan internaţional. În zona Dealu Mare se poate degusta soiul Fetească Neagră, ambasadorul vinurilor româneşti. La o degustare organizată, oferta este de 4-6 vinuri, în funcţie de cramă.

  • Retrospectiva turistică 2018

    Retrospectiva turistică 2018

    Dedicăm această
    ediţie a rubricii noastre celor mai interesante călătorii pe care vi le-am
    propus în anul care tocmai s-a încheiat. Destinaţiile au fost dintre cele mai
    diverse, pentru a acoperi o gamă cât mai largă de gusturi. Ne-am plimbat prin
    stațiunile montane, dar am colindat şi străzile medievale ale vechii cetăți
    sighișorene. Nu am uitat nici de tratamentul balnear în centre de tradiţie din
    România, dar nici de potenţialul turistic uriaş pe care îl reprezintă Delta
    Dunării. De asemenea, am vizitat zone
    protejate în cele mai cunoscute rezervaţii şi parcuri naturale, dar şi
    destinaţii recunoscute pentru tradiţiile şi obiceiurile păstrate cu stricteţe
    din străbuni. Anul 2018, fiind un an special pentru românii de pretutindeni, cu
    ocazia centenarului României, v-am invitat să participați la concurs. Marele
    Premiu a fost un sejur de o săptămână pentru două persoane, la Alba Iulia, orașul
    în care s-a înfăptuit Marea Unire, iar câştigătorul acestuia, Jonas Sell, din
    Germania, ne-a vizitat în septembrie și a concluzionat: Peisaje care îți taie
    respirația, istorie, mâncare gustoasă…. toate acestea promit un sejur de care
    îți amintești cu plăcere mult timp după ce se încheie.


    Începutul anului
    2018 a fost dedicat totodată şi acelor călătorii pe care noi le-am denumit
    incursiuni în istorie, tradiţie, cultură, savoare şi arome. București, județul
    Mureș și Alba Iulia au fost primele destinații. Apoi, v-am invitat la schi în
    România. A fost momentul în care ați aflat că România dispune de 44 de staţiuni
    unde se poate schia, cele mai multe pârtii, 23 la număr, aflându-se în judeţul
    Harghita. Topul este completat de judeţele Prahova, Braşov, Hunedoara şi
    Maramureş, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Turism communicate la
    acea dată. Ne-am păstrat dorința de aventură și am vizitat apoi Valea Prahovei,
    zona montană cel mai bine dezvoltată din România, cu pârtii de schi pentru
    toate categoriile, de la cele de începători la cele de competiţie. Delta
    Dunării, județul Hunedoara, Sovata, litoralul românesc al Mării Negre au fost
    destinațiile pentru care v-am prezentat ofertele de la Târgul de Turism al
    României organizat în februarie. Apoi ne-am îndreptat spre mediul rural, căci
    turismul rural a cunoscut o dezvoltare impresionantă în România, în ultimii
    ani. V-am prezentat o lume cu peisaje fascinante și cu locuri în care s-au
    păstrat tradiţiile.


    Parcul Natural
    Vânători Neamţ a fost înfiinţat acum 19 ani, în anul 1999 şi, deşi este
    preferat de turişti vara sau în perioada sărbătorilor de iarnă, este o
    destinaţie perfectă în orice anotimp al anului. La poalele munţilor, în nordul
    judeţului Neamţ, găsiți animale sălbatice, care în alte părţi sunt pe cale de
    dispariţie. Tocmai de aceea, în 2018, ne-am oprit în Ținutul Zimbrului. Apoi, a
    venit Paștele. Și am ales destinații consacrate precum Maramureș și Bucovina,
    însă ne-am oprit și în Bistrița Năsăud și în stațiunea balneoclimaterică
    Sovata, pentru a sărbători cât mai divers. Bucatele tradiționale de Paște, pe
    care le-am lăudat, nu ne-au îngreunat drumul, drept pentru care am ajuns apoi
    în Dobrogea. De ce? Fiindcă, așa cum ați aflat deja, siturile arheologice cu o
    istorie fascinantă, cheile de o deosebită frumuseţe, mănăstirile vechi de sute
    de ani şi rezervaţia Biosferei Delta Dunării alcătuiesc vacanța perfectă.



    În
    vara lui 2018 am colindat printre colinele Transilvaniei și am deschis porțile
    vechilor biserici fortificate. V-am invitat din nou să vă achiziționați
    Transilvania Card, un puternic instrument turistic, care vă oferă idei de trase
    și reduceri la parteneri, dar prin achiziționarea căruia sprijiniți și
    renovarea vechilor monumente. Dintre colinele Transilvaniei ne-am îndreptat la
    mare. Dintre stațiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre, Mamaia este
    una dintre cele mai cunoscute. Ne-am oprit acolo unde sunt organizate cele mai
    mari festivaluri şi unde puteți întâlni cei mai buni DJ, alături de care
    distracţia continuă până dimineaţa în cele mai luxoase cluburi.


    Cu
    peisaje pitorești, monumente istorice de interes național și sate pline de
    tradiții, județul Suceava surprinde prin simplitate și originalitate
    românească. Tocmai de aceea, de pe litoral, ne-am îndreptat spre nordul
    României. V-am prezentat Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean
    și cel Etnografic, dar și stațiunea Vatra Dornei. Iar în noiembrie ne-am oprit
    din nou la Târgul de Turism al României, a doua ediție din 2018. V-am invitat
    în Reghin, orașul viorilor, în Lunca Mureșului, Bacău, dar și în Vâlcea.



    Știați
    că în România există un Muzeu al Cofetăriei? Am vorbit deja despre el, alături
    de Casa cu ghiulele, Muzeul tramvaiului electric și Drumul Vinului, conace și
    castele de poveste, repere unei vacanțe reușite în județul Mureș. Și am
    încheiat anul 2018 prezentându-vă târgul de Crăciun din Sibiu, dar și
    Maramureșul, ca destinație ideală de petrecere a sărbătorilor de iarnă. Iar, la
    final de an, am menționat doar câteva dintre cele mai reușite petreceri în
    stradă de Revelion. Ofertele noastre vor continua și în 2019, aşa că vă invităm
    să rămâneţi în continuare alături de noi, pentru a descoperi cele mai
    interesante destinaţii de vacanţă din România.

  • Drumul vinului la Jidvei

    Drumul vinului la Jidvei

    Fiind unul dintre cei mai buni
    ani pentru producţia viticolă, după specialiştii din domeniu, din punctul de
    vedere al caracterului de soi, date fiind condiţiile de climă deosebite, vă
    invităm pe drumul vinului de la Jidvei.


    Aflat pe drumul dintre plăcere
    şi păcat, vinul este unul dintre puţinele produse care au dăinuit de-a lungul
    istoriei, păstrându-şi importanţa şi renumele. Podgoriile din judeţul Alba sunt
    reprezentative pentru ţara noastră. Aici tradiţia s-a păstrat, oamenii locului
    acordând importanţa cuvenită meseriei pe care ştiu să o practice cât mai bine:
    cultivarea viţei-de-vie. Această renumită zonă viticolă deţine cea mai mare
    suprafaţă dintre podgoriile Podişului Transilvaniei. Aria sa corespunde aproape
    în întregime Podişului Târnavelor, străbătut de râurile Târnava Mare şi Târnava
    Mică. Numai podgoria Jidvei dispune de peste 2.000 de hectare cultivate cu
    soiuri alese. Oricine ajunge în această zona poate vizită pivniţele în care se
    păstrează, de câteva sute de ani, producţia de vinuri.


    Itinerarul drumului vinului se
    întinde între Gârbova şi Cetatea de Baltă, de la un capăt la celalalt al
    judeţului, localităţi care delimitează Ţara vinului din Alba. Traseul are
    circa 200 de km şi străbate patru municipii – Sebeş, Alba Iulia, Aiud şi Blaj,
    traversând mai mult comune, fiecare remarcabile prin cultură şi tradiţiile
    sale. Traseul începe de la poalele munţilor Apuseni şi parcurge o zona de o
    frumuseţe rară. Fiecare localitate se evidenţiază cu specificul ei, iar pe
    lângă tradiţiile legate de producerea vinului, turiştii pot admira şi obiective
    istorice, naturale şi de cult.


    Comuna Jidvei este situată în
    partea nord-estică a judeţului Alba, pe râul Tarnava Mică, la o distanţă de 62 km
    de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului şi la 24 km de Blaj – oraşul cel
    mai apropiat.


    Nelu Mărginean, director tehnic
    al unei companii de profil, ne poartă printr-una dintre crame, spunându-ne
    poveşti…de pahar: Ne aflăm la crama Tăuni, cea mai nouă cramă
    a companiei noastre. A fost construită în 2013 şi dată în folosinţă în 2014. Am
    construit-o la o altitudine de 500 de metri, aşezată între viile de pe zona Tăuni-Făget,
    ca să deservească o suprafaţă de 700 de hectare cu viţă-de-vie. Fiind plantaţii
    noi în zonă, soiurile sunt aromate şi semi-aromate, mai puţin Feteasca Regală.
    Avem Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Gewurtztraminer, Pinot Noir, pe varietatea
    roşii, Riesling de Rhin, Riesling Italian şi Petit Manseng, un soi care în
    scurt timp va ieşi pe piaţa românească. Un soi cultivat în zona centrală a
    Franţei, în Lasconia, un soi care pentru noi are un caracter deosebit: la un
    nivel ridicat de zaharuri, cules târziu, are aciditate naturală foarte
    ridicată.


    Dincolo de degustarea direct de
    la cisternă, crama oferă în zilele însorite bucuria îmbinării luminii celeste
    cu cea din pahar, fiind situată pe culmea dealului. Coborând mai apoi în vie,
    vizitatorul poate descoperi şi degusta şi în sezonul rece struguri aromaţi.
    Iarna, doar cei păstraţi pentru producţia vinului de gheaţă.


    Revine cu detalii Nelu Mărginean: Ne aflăm într-o parcelă de Traminer roz, o parcelă pe care anul acesta
    am păstrat-o pentru a obţine struguri pentru producerea vinului de gheaţă,
    soiul Ice Wine. Noi în fiecare an păstrăm 3 hectare de Traminer roz pentru
    asta. Îl preferăm pentru pieliţa mai groasă care face să se deshidrateze mai
    încet. Avem răbdare, în fiecare an, aşteptăm îngheţul, aşteptăm să avem o
    săptămână în care temperaturile să fie negative, atât ziua, cât şi noaptea, după care tot
    într-o zi cu îngheţ, recoltăm strugurii pentru a obţine Ice Wine, un vin de
    desert, un vin licoros, cu aromă şi miros puternic de trandafir, cu un conţinut
    de alcool un pic mai ridicat, peste 13 grade.


    Odată
    ajunşi aici puteţi să vă bucuraţi de gustul strugurelui aproape stafidit, a
    cărui dulceaţă cu greu poate fi exprimată în cuvinte!

  • Arad, destinație de vacanță

    Arad, destinație de vacanță

    Muzeul Cofetăriei, Casa cu ghiulele,
    Muzeul tramvaiului electric, Drumul Vinului, conace și castele de poveste, iată
    câteva dintre reperele unei vacanțe reușite în România. Pornind din orașul
    Arad, de o importanță crucială pentru înfăptuirea unirii principatelor române,
    ne îndreptăm spre atracțiile din județ, deloc puține la număr, alături de
    ghidul nostru, Ralu Cotrău, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Municipiului
    Arad. Astfel, aflăm că în secolele XIX-XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre
    cele mai importante centre economice din regiune. Este semnificativă
    evaluarea făcută în 1937, potrivit căreia orașul a fost considerat cel mai
    reprezentativ oraș din Transilvania și al patrulea din România. Nu mai puțin de
    4001 de societăți comerciale erau active la vremea respectivă în orașul de pe
    Mureș. Poziția geografică, dar și diversitatea etnică și religioasă a
    locuitorilor săi, au fost factori care au conlucrat la atingerea acestui statut
    și continuă să fie azi unul dintre cele mai prospere din România
    postrevoluționară.


    Municipiul Arad
    deține un bogat patrimoniu cultural-istoric, oferind vizitatorilor un adevărat
    muzeu în aer liber al stilurilor arhitectonice specifice secolelor XVIII, XIX
    și XX, monumente de artă și de istorie, spune Ralu Cotrău. Iubitorii de
    arhitectură pot admira clădiri construite în stil baroc, renascentist,
    eclectic, clasic, neogotic sau secession. Dacă ajungeți la Arad, vă invităm să
    vizitați Palatul Administrativ, unul dintre cele mai impunătoare din oraș și,
    fără îndoială, cea mai frumoasă clădire de Primărie din România. Tot în centrul
    municipiului, puteți vizita Teatrul Clasic Ioan Slavici, Palatul Cultural,
    restaurat de curând, cu un interior spectaculos, care taie respirația. Turnul
    de apă e un alt obiectiv interesant, mai ales că e locul ideal de a admira o
    parte din oraș de la 35 de metri înălțime. Aici veți găsi și un impresionant
    spațiu expozițional, care se întinde pe cinci niveluri. Nu ratați, de asemenea,
    clădirile vechi și palatele orașului, în special cele de pe bulevardul
    Revoluției: Palatul Neuman, Palatul de Justiție sau Palatul Băncii Naționale
    sunt un exemplu rafinat de arhitectură eclectică și neoclasică. Cetatea
    Aradului, o fortăreață transilvăneană construită în stil Vauban, sau Casa cu
    Lacăt, numită și Casa cu ghiulele după cele 17 ghiulele încorporate în perete,
    toate rămășițe ale trecutului orașului. Aradul are, de asemenea, biserici în
    stil baroc precum mănăstirea Sf. Simion Stârnicul și biserica sârbească Sf.
    Petru și Pavel sau catedrala Sf. Anton de Padova, edificată în anul 1904, în
    stil renascentist. Vă recomandăm, de asemenea, să vizitați Biserica Sârbească,
    Biserica Roșie, Parcul Reconcilieri, Muzeul de Artă și Etnografie Eugen Popa,
    Clădirea Preparandiei, în care a funcționat prima școală pedagogică românească
    din Transilvania, Muzeul Cofetăriei.


    Aradul e un oraș
    ofertant și din punct de vedere cultural-artistic. Peste 100 de evenimente se
    desfășoară pe parcursul anului în municipiul Arad. Festivalul Internațional de
    Literatură, cel de științe umaniste, Festivalul de film documentar Arad,
    Festivalul de film pentru copii KINOdiseea sau Festivalul Start, al școlilor de
    teatru din România, sunt doar câteva dintre acestea. Însă nu mai puțin
    ofertante sunt împrejurimile municipiului. Începem lista cu cele mai apropiate
    obiective de municipiu, Ralu Cotrău, purtătoarea de cuvânt a Primăriei
    Municipiului Arad. Cap de listă este Podgoria Aradului,
    situată la numai 15 km de municipiu, loc ideal de vizitat în toate anotimpurile
    pentru frumusețea peisajelor, dar mai cu seamă toamna. Aici veți putea degusta vinurile arădene,
    roșii și albe, și veți descoperi obiective turistice unice, care se încadrează
    în peisajul care îmbină armonios civilizația cu arhaicul. Din toate
    localitățile podgoriei, pornesc trasee turistice montane ce urcă pe creasta
    principala a Munților Zarand. Porniți, astfel, pe Drumul Vinului din Podgoria
    Aradului! Iar, dacă tot vorbim despre
    vin, o altă recomandare este Muzeul Viei și Vinului din comuna Ghioroc, care
    cuprinde peste 50.000 de sticle de vin de diferite vârste, din soiurile Riesling,
    Mustoasă, Fetească, Roșu burgund, Cabernet și Merlot. Vedetele colecției sunt
    câteva sticle de Riesling italian, din 1926. Iar tot la Ghioroc veți găsi
    Muzeul tramvaiului electric, deloc întâmplător având în vedere că aici a luat
    ființă prima linie electrificată de tramvai din estul Europei și a opta din
    lume. Aici încă se efectuează curse cu vechiul tramvai electric al podgoriei,
    cunoscut de cei în vârstă sub denumirea de Săgeata Verde.


    Ralu Cotrău,
    purtătoarea de cuvânt a Primăriei Municipiului Arad ne recomandă, de asemenea,
    salba de cetăți, conace și castele înșiruite de-a lungul râului Mureș. La Săvârșin avem celebrul castelul regal, la câțiva km există cetatea
    dacică de la Vărădia de Mureș. Apoi, castelul de la Căpâlna și cel de la Bulci,
    cetatea Șoimoș. Nu sunt de ratat castelul Cernovici din Macea, înconjurat de un
    parc dendrologic cu specii rare de plante, locul ideal pentru plimbări lungi și
    relaxante. Castelul Purgly din Șofronea imită castelul din Hunedoara, iar acolo
    e amenajat și un ștrand termal deschis pe toată perioada anului. Faceți tot
    posibilul să ajungeți și la mănăstirea Maria Radna, principalul loc de
    pelerinaj al romano-catolicilor din vestul țării. Așa cum puteți observa, un
    weekend nu este suficient pentru a descoperi Aradul și împrejurimile sale.
    Circuitele turistice care se organizează periodic, nu numai la nivelul
    municipiului Arad, au devenit în fiecare an extrem de atractive pentru miile de
    turiști care ne vizitează. Indiferent că sunt din țară sau din Ungaria, Germania,
    Franța, Israel sau Slovacia, oaspeții noștri promit mereu că vor reveni și se
    țin de promisiune.



    Centrul Național de Informare și Promovare Turistică
    din Arad pune la dispoziția turiștilor materiale de promovare și hărți în
    limbile română, engleză, maghiară și germană.

  • Cotnari

    Cotnari

    Vă invităm
    astăzi să ne însoţiţi cu voie bună pe un drum al vinului, către nord-estul
    ţării, în judeţul Iaşi. Poposim la Cotnari, unul dintre cele mai mari târguri
    din Moldova, pe la 1560.



    Dintre principalele urme de istorie și tradiție, care
    se pot vizita în Cotnari, menţionăm Situl arheologic Cetatea de la
    Cotnari    , Rezervaţia forestieră pădurea Cotnari-Cătălina, Biserica
    domnească Cuvioasa Parascheva, ctitorită de Ştefan cel Mare
    (lucrările au început în anul 1491 şi au fost finalizate în 1493) sau Podul
    medieval din Cârjoaia.


    Pe teritoriul
    satului Cotnari se găseşte platoul Cătălină, unde se află o cetate construită
    la începutul secolului al IV-lea î.e.n. Este situl arheologic Cetatea de
    la Cotnari. Aici, cercetările arheologice au pus în evidenţă existenţa
    unor locuinţe de suprafaţă şi a unor bordeie. Au fost identificate şi resturi
    de locuire din sec III-II î.e.n. Tot aici se semnalează descoperirea unor
    resturi de locuire din paleolitic, eneolitic (Cucuteni). Lângă Cetatea Dacică,
    având o suprafaţă de 7,6 ha, se găseşte rezervaţia situată pe Dealul Cătălina,
    alcătuită în principal din specii de arbori a căror vârstă este de 150 – 200
    ani.


    Biserica
    Cuvioasa Parascheva din Cotnari a fost inclusă pe lista
    monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, ca parte a Ansamblului
    medieval Curtea Domnească. Din acest ansamblu medieval mai fac
    parte si ruinele Palatului Domnesc, rămânând astăzi doar nişte hrube (vestitele
    pivniţe domneşti).


    Podul medieval
    de la Cârjoaia a fost construit la porunca lui Ştefan cel Mare     (1457-1504),
    fiind situat de-a lungul drumului vinului dintre Hîrlău şi Cotnari,
    unde era Palatul Domnesc. Podul este atestat documentar abia într-un document
    din anul 1680. A fost construit din piatră de râu cioplită, cu patru bolţi,
    măsurând 42 m lungime (după cum s-a constatat în anul 1845). În anul 1847,
    domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a dispus refacerea podului doar cu o
    singură deschidere a arcului şi nu toate patru bolţi, aşa cum fuseseră înainte
    de 1845. În prezent, nu se mai poate spune care părţi ale podului mai aparţin
    construcţiei originale.


    Odată ajunşi
    aici, ar fi însă păcat să plecăm fără a degusta din produsele viticole ale podgoriei
    de aici. Mihaela Turturică, inginer
    enolog, ne-a însoţit în cramă: Podgoria are o vechime de 2000 de ani,
    există o cetate geto-dacică, în zonă, pe dealul Cătălina, care atestă prezenţa
    de peste 2 mii de ani a culturii de viţă de vie. În prezent avem 1750 hectare
    de viţă de vie, unde cultivăm în special soiuri pentru vinuri albe, toate
    soiuri româneşti: Frâncuşă, Fetească albă, Grasă de Cotnari şi Tămânioasă
    Românescă. Avem şi o plantaţie tânără de Busuioacă, pentru vinuri roze şi
    Fetescă Neagră, pentru vinuri roşii.



    După vizitarea
    zonei industriale de prelucrare a vinului, vizitatorului I se prezintă cramele: Mihaela Turturică: Ne aflăm la 12 metri sub pământ,
    temperatura este 10-12 grade Celsius constantă tot timpul anului. Avem 15
    astfel de încăperi, numite hrube, pentru că legenda spune că acestea ar fi
    hrubele lui Ştefan cel Mare. De aici vinul poate avea două destinaţii: fie la
    linia de îmbuteliere, fie – vinurile care sunt considerate cele mai bune – sunt
    îmbuteliate în sticle şi păstrate la vinotecă, o bibliotecă de sticle. Se spune
    că într-o sticlă de vin băută există filosofia a trei cărţi. Aşa că vă invit la
    citit. Vinoteca pe care o s-o vedeţi are în jur de 1 milion de sticle, cea mai
    veche este din recolta anului 1956. O să vedeţi această poziţie a sticlei (n.r.
    culcată orizontal), pentru ca în permanenţă lichidul să vină în contact cu
    dopul, tocmai pentru a avea loc aceste schimburi care duc la formarea
    buchetului vinului, pentru că dacă la vinurile tinere vorbim despre aromă, la
    cele vechi vorbim despre buchet. O să vedem la degustare care este diferenţa.




    Dacă veţi ajunge aici, cu siguranţă veţi putea
    face diferenţa!

  • Toamna, pe Valea Prahovei

    Toamna, pe Valea Prahovei

    Vom cunoaște azi
    Valea Prahovei, destinația preferată a iubitorilor de munte. Însă zona nu este
    renumită numai pentru stațiunile montane, destinații perfecte în orice anotimp,
    ci și pentru monumentele istorice deosebite, pentru monumentele naturale și pentru podgorii.
    Alături de ghidul nostru, Anda Popa, secretar general al Asociației pentru
    Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova, vom enumera câteva dintre
    principalele motive pentru care toamna prahoveană este de neratat.


    Anda Popa, secretar
    general al Asociației pentru promovarea și dezvoltarea turismului Prahova, ne
    îndeamnă să ne oprim mai întâi în stațiunea Sinaia, Perla Carpaților,
    cum mai este numită, situată la circa 120 km nord de București, pe cursul
    superior al râului Prahova, la poalele Munților Bucegi. Având în vedere că noi
    promovăm pe plan internațional județul nostru cu moto-ul Prahova, your royal
    holiday, aș începe cu Castelul Peleș. Este în top zece cele mai frumoase
    castele din lume conform cotidianului francez Le Figaro. Este o fostă reședință
    a regilor României din secolele XIX – XX. Există acolo și ghizi vorbitori de
    engleză, franceză, rusă și alte limbi. Trebuie solicitat ghidul potrivit atunci
    când se achită biletul de intrare. Castelul se poate vizita în tot cursul
    anului, mai puțin în luna noiembrie când va fi închis pentru curățenie.


    În vecinătatea
    Castelului Peleș se găsește Castelul Pelișor, cu arhitectură în stilul renașterii
    germane, cu turlele acoperite cu țiglă smălțuită în culori vii și 70 de camere
    decorate artistic, astăzi cu piese originale, dar și replici, pentru a recrea
    atmosfera anilor 1900. În continuare, pe lista noastră, un monument natural.Vă recomandăm Sfinxul, centrul energetic al munților Carpați. Mulți
    dintre turiști vin pentru energia pe care o găsesc în munții Bucegi. Sfinxul
    din România are aceeași înălțime cu cel din Egipt, de opt metri, și se aseamănă
    cu statuia lui Venus, descoperită în Italia. Este un monument natural, fără
    nicio intervenție a omului și dăinuiește acolo de foarte mult timp. Accesul se
    face din stațiunea Bucegi sau din Sinaia, dacă se merge pe Transbai. În cazul
    acestei variante se va parcurge o mare parte din drum cu mașina, apoi câțiva km
    pe jos.


    Anda Popa, secretar
    general al Asociației pentru promovarea și dezvoltarea turismului Prahova, subliniază
    că, dacă aţi ajuns pe munte, n-ar trebui să ratați o vizită la crucea de pe vârful Caraiman, ridicată în
    cinstea eroilor neamului și inaugurată pe 14 septembrie 1928. Din 2014, este în Cartea Recordurilor. Este cea mai înaltă cruce din
    lume, ridicată la 2291 de metri altitudine. Ea are o înălțime de 28 de metri și
    se poate vedea când este senin și din stațiunea Bușteni. Este și un punct de
    belvedere foarte frumos asupra lanțului muntos.


    Festivalul Vinului,
    care anul acesta se organizează chiar la sfârșitul acestei luni, are o tradiție
    de 20 de ani. Pe Valea Prahovei, veți putea să degustați ambasadorul vinurilor
    românești, Feteasca Neagră, și să vizitați cramele. Există și câteva muzee
    tematice pe Drumul Vinului, spune Anda Popa. Drumul Vinului se
    poate parcurge tot timpul anului. Noi invităm turiștii și toamna aceasta când
    pot degusta vinul și mustul. Turiștii sunt însă bineveniți și în iunie când
    înflorește vița de vie, care are un miros deosebit. Un loc pe care-l recomand
    este zona Dealul Mare, care se aseamănă cu regiunea Bordeaux din Franța. Este
    un itinerar pe care-l propunem iubitorilor de vin sau celor care vor să-i
    cunoască tainele. Prin acest program, le oferim o incursiune în podgorie, în
    cramă, află cum se face vinul. Turiștii pot face și o degustare de patru, cinci vinuri, depinde la ce cramă
    doresc să facă acest lucru. Pot să cunoască puțin și din istoria vinului
    românesc, cum se făcea în vechime. Există o cramă în care se pot vedea
    instrumentele cu care se făcea vinul în zona noastră. Avem de asemenea, pe
    traseu, un conac deosebit, în care se poate vedea un pic din istoria locului.
    Sunt multe puncte pe acest traseu în care turiștii se pot opri și pot afla
    lucruri interesante și se pot relaxa foarte frumos.


    Ultimul noastră
    oprire pe Valea Prahovei se află în subteran, la Salina de la Slănic. Anda
    Popa, secretar general al Asociației pentru promovarea și dezvoltarea
    turismului Prahova. E cea mai mare salină din Europa. Are o
    suprafață de peste 78.000 de metri pătrați, cu 14 încăperi. Unele încăperi au
    chiar și 50 de metri înălțime. Aceasta are avantajul că se poate vizita tot
    timpul anului, chiar și când este vreme urâtă. Este la mai puțin de 100 de km
    de București, deci îi invităm pe toți cei cazați în zonă, nu neapărat cazați pe
    Valea Prahovei. Puteți degusta și din produsele locale. În zonă, se află Valea
    Doftanei, unde turiștii pot gusta din vestita cașcavea. Este un fel de
    cașcaval, dar cu specific local. În jurul acestui produs se organizează și un
    festival, Festivalul Cașcavelei, care are loc tot în septembrie. Anul acesta a
    fost la începutul lunii. Îi invităm pe cei care ajung în zonă să încerce acest
    produs pe lângă brânza de burduf, pastrama de oaie, care se face tot acum,
    toamna, țuica – băutura noastră specifică din prune și, bineînțeles, vinul.



    Accesând
    visitprahova.ro     veți găsi multe informații utile, motive pentru care să vizitați
    Valea Prahovei și ce puteți să faceți în zonă. Veți avea toate instrumentele
    pentru a vă crea un sejur cât mai plăcut în județul Prahova.

  • Valea Prahovei

    Valea Prahovei

    Valea Prahovei este zona
    montană cel mai bine dezvoltată din România. În staţiunile de aici aveţi la
    dispoziţie pârtii de schi pentru toate categoriile, la cele de începători la
    cele de competiţie. Ca zonă turistică, îşi are începuturile în a doua jumătate
    a secolului al XIX-lea. Atunci a fost construit, la Sinaia, Castelul Peleş, iar
    regele României, Carol I, şi-a stabilit acolo reşedinţa de vară. De atunci,
    interesul pentru aşezările montane a crescut, ele transformându-se în staţiuni.
    Aflăm azi cum se prezintă aceste staţiuni şi care sunt principalele atracţii
    din zonă.


    Oana
    Constantinescu, secretar al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea
    Turismului Prahova. Principalele obiective turistice pe care i
    le-aş recomanda unui turist străin pe Valea Prahovei sunt Castelul Peleş şi
    Castelul Cantacuzino. Castelul Peleş de la Sinaia este reşedinţa regalităţii
    din ţara noastră încă de când a fost ridicat. Castelul Cantacuzino este, de asemenea,
    o bijuterie arhitecturală. Este construit la începutul secolului XX de Gheorghe
    Grigore Cantacuzino. Aş mai recomanda Babele şi Sfinxul, cele două monumente
    ale naturii din munţii Bucegi. Sunt cu atât mai impresionante cu cât sunt
    formaţiuni naturale în întregime. Apoi aş recomanda crucea de pe Caraiman,
    aceasta aflându-se la cea mai mare altitudine.



    În primul rând, este o
    zonă premontană şi montană, continuă Oana Constantinescu. Valea Prahovei începe
    din zona Posada. Cele mai vizitate staţiuni sunt Sinaia, Buşteni şi Azuga, dar
    noi recomandăm mult şi Breaza şi Câmpina, în zona premontană. Aici au loc multe
    evenimente şi găsim şi monumente arhitecturale superbe, cum ar fi Castelul
    Iulia Haşdeu de la Câmpina, şi tradiţii de sute de ani, cum ar fi iile
    specifice zonei Breaza. Acolo sunt ateliere care folosesc tehnici străvechi
    pentru decorarea iilor. Însă staţiunile Sinaia, Buşteni şi Azuga sunt cele mai
    căutate pentru domeniile schiabile şi pentru muzee. În acest sens, aici avem şi
    o noutate. Din decembrie 2017 s-a deschis Muzeul Oraşului Sinaia. Acest muzeu
    prezintă istoria, de la fondarea oraşului până în zilele noastre. Este în
    Palatul Florescu Stirbey.


    Valea
    Prahovei este cunoscută ca o zonă în care pot fi practicate sporturile de
    iarnă. Însă există un loc în care turiştii pot vedea cum se fabrică celebrele
    ii româneşti. Îi pot chiar vizita pe meşteşugari acasă, Oana Constantinescu,
    secretar al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova. La Breaza există ateliere unde turiştii pot beneficia de o experienţă
    completă. Pot urmări meşteşugarii în timp ce lucrează. Apoi, bineînţeles, au şi
    un magazin de desfacere, de unde pot achiziţiona produsele. Însă experienţa
    începe cu urmărirea meşteşugarilor în timpul creaţiei meşteşugăreşti. Se fac ii
    pentru femei, pentru bărbaţi şi ii în miniatură, pentru copii. Metoda
    recomandată de vizitare este cu programare. Există site-uri dedicate, iar
    turiştii pot contacta Centrul de Informare turistică de acolo.



    O treime dintre turiştii
    care vizitează Prahova, se opresc în Buşteni. În topul staţiunilor din zonă,
    Buşteniul ocupă locul al doilea, spune Mihai Coleşi, de la Centrul de Informare
    şi Promovare Turistică al staţiunii Buşteni, care ne prezintă starea pârtiilor
    de schi. Pârtiile de schi Kalinderu 1 şi Kalinderu 2 sunt funcţionale, dar şi
    pârtia pentru începători. Kalinderu 1 funcţionează şi cu nocturnă. Pârtia de
    schi Kalinderu 1 are 1.500 de metri. Ea nu se înscrie într-o categorie de
    pârtii de mare lungime şi este pentru schiorii cu pregătire medie şi avansată.
    Şi pârtia Kalinderu 2 se adresează aceleiaşi categorii. Ambele sunt foarte
    cochete, cu sisteme de protecţie, cu semnalizări. Ambele pârtii sunt deservite
    de instalaţii moderne. Avem telescaun cu patru locuri. Baza pârtiei este
    ocupată de centre de închiriere pentru toţi iubitorii sporturilor de
    iarnă.


    Valea Prahovei este considerată un pol al distracţiei în România. Prin
    urmare, nici evenimentele nu puteau lipsi. Oana Constantinescu, secretar al
    Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova. Primul va avea loc peste câteva săptămâni. Este Târgul Mierii de la
    Câmpina, 16-18 februarie. Însă vor urma Festivalul Caşcavelei, Sinaia Forever,
    Winter Airsports, Trofeul Sinaia. Există un concurs foarte interesant de
    eleganţă automobilistică. În perioada respectivă, ajung în zonă automobile de
    epocă foarte vechi, restaurate, toate funcţionale. Valea Prahovei este
    recomandată în toate sezoanele. Într-adevăr, iarna ne bucurăm de numărul mare
    de pârtii de schi. Dar şi în celelalte anotimpuri există activităţi pe care le
    putem face printre care drumeţii şi escaladă. Sunt multe parcuri de vizitat.
    Sunt trasee de cicloturism. Există concursuri MTB pentru ciclism, dintre care
    cel mai cunoscut e cel de la Câmpina. Avem parcuri de aventură atât la Buşteni
    cât şi la Sinaia.



    Oana Constantinescu propune turiştilor un traseu special, Drumul Vinului.
    Acesta reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit de
    romani, care străbătea Europa. Se vor vizita podgoriile renumite ale judeţului
    şi se vor face opriri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Pentru o zi pe drumul vinului, cu plecare din Bucureşti, veţi plăti 80 de
    euro de persoană, pentru un grup de 6-8 persoane. Cu cât grupul este mai mare,
    cu atât preţul scade mai mult. În preţ sunt incluse transportul pe ruta
    Bucureşti – Sinaia – Dealu Mare şi retur, vizite cu degustare, dejun, intrarea
    la obiectivele turistice şi însoţitorul de grup. Veţi fi preluat de la hotel la
    ora 9.00 şi veţi ajunge înapoi la ora 18.00.


    Drumul Vinului este un
    traseu turistic în zona Dealu Mare, Urlaţi. Un turist se poate opri şi poate
    degusta vinuri diferite din zona noastră,care sunt toate produse local. Un
    asemenea traseu durează cam o zi. El merge din cramă în cramă, degustă vinurile
    specifice cramei, vede procesul de fabricaţie, vizitează via de unde se
    recoltează strugurii pentru vin. Este o experienţă inedită. Este vorba despre
    vinuri albe şi roşii. Însă, în zona noastră, sunt predominante vinurile roşii.
    Dacă turiştii nu au mult timp la dispoziţie există câteva crame în Azuga. Vă
    aşteptăm pe Valea Prahovei, avem foarte multe de oferit şi ne bucurăm de
    alegerea celor care ne vizitează în fiecare an.


    Invitaţia
    a fost lansată. Vă aşteptăm şi săptămâna viitoare cu o nouă destinaţie!

  • Atracţii în judeţul Prahova

    Atracţii în judeţul Prahova

    Judeţul Prahova este cunoscut mai ales pentru staţiunile turistice de pe Valea
    Prahovei şi pentru zona viticolă Dealu Mare. Aici vă veţi bucura de peisaje
    spectaculoase, dar puteţi vizita şi castele, conace, muzee inedite, cum ar fi
    Muzeul Petrolului sau Muzeul Ceasului, mănăstiri vechi şi chiar o salină.
    Dintre acestea, Muzeul Ceasului din Ploieşti
    este unic în Europa. Clădirea muzeului a fost construită în anul 1890 şi
    adăposteşte o colecţie de aproximativ 4.000 de exponate: cadrane solare,
    ceasuri cu apă, ceas cu întoarcere la 365 de zile, nisiparniţe, ceasuri de
    masă, pendule şi clepsidre. Veţi avea ocazia să vedeţi aici evoluţia timpului
    şi a instrumentelor de măsurat, din secolul XVI, până la începutul secolului
    XX.


    Adrian Voican, preşedinte
    al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova, consideră că
    turiştii trebuie să plece din România cu zâmbetul pe buze. Primul lucru pe
    care-l remarcă străinii atunci când vin este că, în România, Oamenii sunt
    deschişi, sunt primitori, iar prin acest lucru, regiunea Prahova este diferită
    de alte destinaţii turistice consacrate. Prahova este una
    dintre regiunile cele mai importante din punct de vedere turistic ale României,
    alături de zona Transilvaniei pentru tradiţii şi zona litoralului, pentru cei
    care vor să facă plajă la Marea Neagră. În Prahova există o binecunoscută zonă
    montană, cu staţiuni, dar străinii sunt interesaţi să viziteze în special
    castelul Peleş sau castelul Pelişor. În Câmpina avem Muzeul
    Iulia Haşdeu şi Muzeul Nicolae Grigorescu. Avem şi casa George Enescu, în
    Sinaia. Aceste obiective sunt interesante din punct de vedere cultural şi
    istoric. Sinaia este, probabil, perla Carpaţilor, perla Bucegilor. În istorie a
    fost cunoscută ca fiind staţiunea regilor României. Este autentică, spre
    deosebire de alte zone, care sunt mai comerciale. Este, de asemenea, foarte
    important de parcurs, indiferent de perioada anului, Drumul Vinului. Avem
    podgorii şi crame importante în judeţul Prahova, începând cu Valea Călugărească,
    Ceptura Tohani, Urlaţi. Cel mai important este vinul roşu. Feteasca Neagră este
    un ambasador al zonei. Turismul de sănătate s-a dezvoltat mult în Prahova. Avem
    la Poiana Câmpina puse în valoare câteva izvoare sărate şi terapeutice de mare
    valoare. Sunt de patru ori mai sărate decât apa de la Techirghiol,
    de exemplu. Aici se poate face tratament cu nămol de Techirghiol pe toată
    perioada anului.

    Sinaia este un
    centru extraordinar pentru turismul de afaceri, continuă Adrian Voican,
    preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, Prahova.
    Se organizează conferinţe medicale, de anvergură internaţională, cu până la
    5.000 de participanţi. S-a investit foarte mult atât în zona
    privată a modernizării hotelurilor, cât şi în partea publică. Transportul pe
    cablu, către platoul Bucegi s-a modernizat încă de anul trecut. De la începutul
    acestui an, funcţionează al doilea tronson al telegondolei. După doi ani de
    investiţii, s-a terminat modernizarea centrului staţiunii, iar acum arată ca o
    staţiune montană din vest. Dar nu ne vom limita la Sinaia. La Buşteni, trebuie
    vizitat castelul Cantacuzino, o bijuterie arhitectonică, bine pusă în valoare.
    Aici au loc diverse concerte speciale. De multe ori, sunt invitaţi ai Teatrului
    Balşoi, din Moscova. În apropiere, în Azuga există un hotel de cinci stele,
    foarte aproape de pârtia de schi. Există şi hoteluri de două sau trei stele în
    această staţiune, cunoscută şi ca destinaţie de schi pentru copii. Preţurile
    pentru cazare şi pentru practicarea schiului sunt destul de mici.




    În Câmpina, ne
    oprim la o pensiune de trei margarete. Elena Lamba, proprietară a pensiunii a
    găzduit mulţi turişti de-a lungul vremii. Printre aceştia şi mulţi străini,
    cărora le-a alcătuit un program de vizitare, astfel încât să profite la maxim
    de sejurul petrecut în judeţul Prahova. Pensiunea se află la poalele dealului
    Muscel, la doar cinci minute de mers pe jos de castelul Iulia Haşdeu şi de
    Muzeul Nicolae Grigorescu. La 300 de metri s-a deschis un loc
    special amenajat cu terenuri de tenis, de fotbal, de badminton, închiriere de
    biciclete, de ATV-uri, biciclete pentru copii. Există un spaţiu special
    amenajat pentru role. Mai avem în apropiere biserica de la Brazi, monument
    istoric, după care, foarte multă verdeaţă. Recomandăm plimbări prin pădurea
    Valea Doftanei şi o vizită la mănăstirea Brebu, ridicată de domnitorul român
    Matei Basarab.


    Locurile pentru
    Crăciun şi Revelion sunt aproape epuizate. Din cele aproximativ 15.000 de
    locuri de cazare de pe Valea Prahovei, 90% sunt deja ocupate, spune Adrian
    Voican. Zona este foarte cunoscută printre turiştii din România şi din afara
    ei. Pentru toţi aceştia, există centre de informare la Sinaia, Buşteni, Azuga,
    Câmpina, Breaza, care pun la dispoziţie materiale de promovare şi hărţi în mai
    multe limbi de circulaţie internaţională. Găsim informaţii
    despre atracţii locale. De exemplu, din punct de vedere gastronomic, pe lângă
    Drumul Vinului, avem şi Drumul Fructelor, Festivalul Dulceţei, în luna
    septembrie, la Brebu, Festivalul Castanilor, în Ploieşti. Se organizează
    Festivalul Caşcavelei pe Valea Doftanei, Festivalul Ţuicii, în octombrie, la
    Vălenii de munte. Pentru iubitorii sporturilor, există Clubul de golf de la
    Breaza. Sunt multe lucruri de făcut pe Valea Prahovei, nu numai schi sau
    sporturi de iarnă. Mountain bike-ul s-a dezvoltat foarte mult. Vara,
    instalaţiile de cablu sunt folosite nu pentru a transporta schiori, ci
    biciclişti. Există ateliere de ie originală, brodată manual, în Breaza. La
    Puchenii Moşneni există centre meşteşugăreşti pentru împletituri din papură. De
    asemenea, în Ploieşti, Sinaia şi în alte locuri din judeţ, se organizează
    târguri meşteşugăreşti.

    Iată aşadar o
    destinaţie recomandată atât din pentru turismul de business, cât şi pentru cel
    activ şi de relaxare. Este o destinaţie pentru toată familia, recomandată
    pentru vacanţe pe tot parcursul anului.

  • Drumul Vinului în judeţul Prahova

    Drumul Vinului în judeţul Prahova

    Vă invităm astăzi într-o călătorie care străbate
    judeţul Prahova, cu popasuri la conace, curţi domneşti, mănăstiri şi crame
    celebre. Pe parcursul călătoriei veţi face degustări de vin şi vă veţi bucura
    de mâncare tradiţională românească. Călătoria noastră poartă generic numele:
    Drumul Vinului. Zona Dealu Mare din judeţul Prahova este recunoscută ca fiind
    patria vinurilor roşii, iar cel mai cunoscut vin este Feteasca Neagră,
    denumit ambasadorul vinurilor româneşti.


    Adrian Voican,
    reprezentantul unei firme de turism din judeţul Prahova, ne explică ce înseamnă
    Drumul Vinului. Drumul vinului este un concept frumos pentru a
    vinde programe turistice care conţin vizite în vii, în crame, cu degustare de
    vinuri, dar nu numai. Dacă n-am fost niciodată, e bine să mergem cu un grup
    organizat, să apelăm la o agenţie de turism care face astfel de excursii de o
    jumătate de zi, de o zi sau de două zile în zona Dealu Mare. De exemplu, pornim
    din Bucureşti şi ajungem la Ploieşti, Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura,
    Tohani. E zona denumită generic Dealu Mare, patria vinurilor roşii din România.
    Pe drum, întâlnim şi obiective turistice. De exemplu, Conacul
    Bellu sau Muzeul Crama 1777, mănăstirea Vărbila sau
    mănăstirea Jercălăi. Însă punctul principal de interes va fi crama, crama Basilescu, conacul Urlăţeanu, domeniile Dealu Mare,
    cramele Rottenberg, crama Serve, Budureasca şi altele.
    Sunt destul de multe. În ultima vreme, bine puse la punct, cu specialişti
    oenologi, fiind producători de vinuri de valoare.


    Pentru
    o zi pe drumul vinului, cu plecare din Bucureşti, veţi plăti 80 de euro de
    persoană, pentru un grup de 6-8 persoane. Cu cât grupul este mai mare, cu atât
    preţul scade mai mult. În preţ sunt incluse transportul pe ruta Bucureşti -
    Sinaia – Dealu Mare şi retur, vizite cu degustare, dejun, intrarea la
    obiectivele turistice şi însoţitorul de grup. Veţi fi preluat de la hotel la
    ora 9.00 şi veţi ajunge înapoi la ora 18.00. Experienţa de două zile costă 130
    de euro pentru un grup de 15-18 persoane, iar cazarea se va face la o pensiune
    de trei stele din zona Dealu Mare. Însă ce vinuri veţi degusta? Adrian Voican Feteasca Neagră este regina vinurilor roşii în Prahova, dar şi Merlot sau
    Cabernet şi multe alte soiuri de vinuri şi albe sau rose. Ele pot fi vinificate
    în mai multe variante. Există struguri roşii vinificaţi alb şi struguri albi
    care se pot vinifica rose sau roşu. Oricare dintre ele, vă spun din experienţă
    proprie, sunt realizate într-o manieră deosebită la noi în zonă. Avem oameni
    care au renunţat la afaceri personale mari din alte ţări şi au venit şi şi-au
    făcut din pasiune o mică afacere. Exemplu concret, un specialist IT, venit din
    America s-a stabilit în Ceptura şi şi-a construit acolo o cramă atipică. A
    renunţat la tehnologie, alegând să lucreze natural, fără a forţa în niciun fel
    mecanic vinul, ca acum 100 de ani.


    Programele
    nu se adresează turismului de masă. De obicei, sunt grupuri mici, oameni care
    vin cu maşinile proprii sau chiar pe biciclete, continuă Adrian Voican. Dealurile de acolo sunt extrem de frumoase. Dacă le vizitezi vara,
    primăvara, toamna, senzaţia e extraordinară. Iar cicloturismul prinde aripi.
    Dacă îmbinăm turismul gastronomic, turismul oenologic cu cicloturismul, obţinem
    o combinaţie inedită şi excepţională ca experienţă. În România, Drumul Vinului
    este un subiect de mare interes şi vă asigur că este o experienţă foarte
    plăcută atât pentru specialişti cât şi pentru amatori, Oamenii se vor
    îndrăgosti atât de zonă cât şi de produsul oenologic al turismului românesc.


    Până
    data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme
    frumoasă!

  • “De la drumul vinului” la “Drumul voievozilor”

    “De la drumul vinului” la “Drumul voievozilor”

    Dragi prieteni, vă invităm să participaţi la un nou concurs cu premii, cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul este dedicat judeţului Prahova, din sudul României, şi este inspirat de programele de promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului”, Drumul voievozilor”, derulate de Consiliul Judeţean Prahova.



    Judeţul este unul dintre cele mai bogate şi mai dezvoltate din România. Cele mai importante resurse sunt hidrocarburile şi minereurile nemetalifere. Principalele resurse naturale sunt: tiţei şi gaze naturale, lignit, ghips, calcar, gresii şi conglomerate, argile, ape minerale.



    În Prahova, Drumul Vinului” reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit de romani, care străbatea Europa. Acesta trece prin podgorii renumite ale judeţului şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Podgoria Dealul Mare, denumită şi ,,patria vinurilor roşii”, situată în curbura Carpaţilor Meridionali, este cel mai închegat spaţiu viticol românesc cu condiţii pedoclimatice foarte asemănătoare cu cele din regiunea Bordeaux, cu care se află pe aceaşi latitudine.



    Drumul Fructelor” merge spre est, prin mai multe localităţi, având ca scop facilitarea dezvoltării zonei de nord a Prahovei, renumită ca producătoare de fructe. Acest drum leagă 18 localităţi prahovene şi punctează 28 de popasuri turistice. Drumul Voievozilor” parcurge cele mai importante zone în care au fost făcute descoperiri arheologice şi există monumente arhitecturale de interes naţional.



    Vă invităm să urmăriţi emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundeţi corect, în scris, la câteva întrebări şi puteţi câstiga. Concursul va dura până pe 15 martie 2014, data poştei.



    Marele Premiu va fi un sejur de 9 zile (opt nopţi), cu pensiune completă, pentru două persoane, în perioada 1-9 septembrie 2014, în judeţul Prahova, pentru a străbate traseele turistice care au inspirat acest concurs, dar şi pentru a vizita multe alte atracţii culturale, turistice, istorice ale zonei.



    Concursul este sponsorizat Hotel Cautis, din Azuga, şi de SC Elena Cabana Vârful Ciucaş SRL. Partenerii concursului sunt Consiliul Judeţean Prahova şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Prahova.



    Ca de obicei, va trebui să vă asiguraţi pe cont propriu transportul extern şi, dacă vă este necesară, viza pentru România. Pentru cei care nu câştigă Marile Premii vom avea premii şi menţiuni în obiecte, oferite de partenerii noştri, legate de judeţul Prahova.



    Şi acum, întrebările:


    – Ce programe de promovare turistică se derulează în judeţul Prahova?


    – Care este reşedinţa judeţului Prahova?


    – Cu ce regiune viticolă celebră din Europa se aseamănă Podgoria Dealul Mare?


    – Care sunt resursele naturale principale ale judeţului Prahova?



    Vă rugăm să ne scrieţi ce v-a determinat să participaţi la concurs şi, mai ales, de ce ascultaţi emisiunile RRI sau ne urmăriţi activitatea în mediul online.



    Coordonatele noastre sunt neschimbate: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: ro@rri.ro. Aşteptăm răspunsurile dvs. până la 15 martie 2014, data poştei. Câştigătorii vor fi anunţaţi după 1 aprilie 2014, pentru a avea timp să-şi pregătească sejurul în România. Succes!