Radio România Internațional

Tag: dubla cetatenie

  • Jurnal românesc – 09.01.2025

    Jurnal românesc – 09.01.2025

    Într-o scrisoare oficială adresată Martei Kos, comisar european pentru Vecinătate și Extindere, Șerban Dimitrie Sturdza, membru al Parlamentului European din partea României, a semnalat deficiențele continue ale Republicii Serbia în aplicarea standardelor europene privind drepturile minorităților naționale, cu un accent deosebit pe situația minorității române din Serbia de Răsărit. Potrivit BucPress, europarlamentarul român a atras atenția asupra faptului că, deși Serbia este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană încă din 2012 și a deschis negocieri de aderare în 2014, aceasta nu a reușit să implementeze reforme durabile și tangibile în privința respectării acquis-ului comunitar.

    Șerban Dimitrie Sturdza a evidențiat că minoritatea română din Serbia este a doua cea mai numeroasă minoritate națională, după cea maghiară, fiind prezentă în peste 240 de localități. Dintre acestea, 202 localități sunt situate în Serbia de Răsărit, unde trăiesc aproximativ 90% dintre membrii comunității românești. Cu toate acestea, românii din această regiune, denumiți local „vlahi,” sunt privați de drepturi fundamentale precum accesul la educație în limba maternă, libertatea religioasă și utilizarea limbii române în administrație și mass-media. „În timp ce românii din Voievodina se bucură de drepturi garantate prin legislație, românii din Serbia de Răsărit sunt discriminați în mod sistematic. Nu există nicio școală cu predare în limba română în această regiune, iar accesul la emisiuni în limba română este inexistent, deși aceste emisiuni sunt difuzate în Voievodina, unde locuiește o minoritate română mult mai mică,” a precizat europarlamentarul.

     

    Ministerul de Externe de la București informează că, în cazul persoanelor cu dublă/multiplă cetățenie domiciliate sau rezidente pe teritoriul unui stat a cărui cetățenie o dețin, pe lângă cea română, posibilitățile de acordare a protecției consulare din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României sunt limitate. În baza articolului 4 din Convenția referitoare la anumite aspecte ale conflictului de legi în materia cetățeniei, deschisă spre semnare la Haga în aprilie 1930, „un stat nu poate acorda protecție diplomatică unui cetățean al său împotriva unui alt stat a cărui cetățenia o posedă, de asemenea”.

    Deși foarte puține state sunt părți la această convenție, prevederea respectivă a căpătat un caracter cutumiar, fiind unanim acceptată în dreptul internațional. Astfel, un cetățean român nu se poate prevala de protecția consulară a României în raport cu autoritățile altui stat a cărui cetățenie o deține și pe teritoriul căruia își are domiciliul sau reședința, fiind tratat, de regulă, din perspectiva statului de domiciliu/reședință, exclusiv ca cetățean al acelui stat.

     

    În ianuarie 2025, cinematografia românească îşi reafirmă valoarea la nivel internaţional prin participarea la prestigiosul Festival Internaţional de Film de la Palm Springs, unde vor fi prezentate nu mai puţin de trei importante producţii lansate anul trecut. „Anul Nou care n-a fostˮ, în regia lui Bogdan Mureşanu, „Trei kilometri până la capătul lumiiˮ, regizat de Emanuel Pârvu, propunerea României în cursa pentru Oscar 2025, şi „Nastyˮ, în regia lui Tudor Giurgiu – o adevărată subsecţiune românească – vor fi prezentate publicului american într-unul dintre cele mai influente festivaluri nord-americane. Fiecare dintre aceste filme oferă o perspectivă unică asupra istoriei, identităţii şi societăţii, subliniind diversitatea şi creativitatea remarcabilă a cineaştilor români. Participarea României la Festivalul Internaţional de Film de la Palm Springs 2025 este sprijinită de Institutul Cultural Român din New York.

     

    ICR Lisabona sprijină expoziția TRIUNFO, expoziția personală a sculptorului Virgil Scripcariu, care poate fi vizitată până pe 1 aprilie, în spațiul sitului Mosteiro da Batalha. ICR notează că artistul propune o explorare vizual semantică a veșnicei tensiuni dintre bine și rău, cu nuanțe ideatice subtile și personaje simbolice. Sculptura figurativă și instalația de obiect sunt mijloacele de expresie care generează mesaje clare și totodată deschise, profund poetice.

    Intrând în dialog abrupt cu istoria sitului, punând în lumină valori imuabile, chemând arhitectura să contextualizeze lucrările de sculptură, Virgil Scripcariu face o experiență artistică de maturitate, într-un spațiu consacrat și profund încărcat de spiritualitate. Virgil Scripcariu este licențiat în arte plastice în anul 2003, la clasa maestrului Vasile Gorduz. Din 2004, participă la expoziții de grup în România și în străinătate, realizează expoziții personale și amplasează lucrări în spațiul public.

     

     

  • Jurnal românesc – 03.12.2024

    Jurnal românesc – 03.12.2024

    Cristina-Lavinia Arnăutu, director cu atribuții de secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a participat la concertul de gală „Stele ale Operei Românești la Veneția”, care a marcat Ziua Națională a României în rândul comunității de români din Italia și a adus în fața publicului excelența artei interpretative naționale, muzica autohtonă și pe cea universală. De asemenea, în marja vizitei de lucru în Italia, delegația din România s-a deplasat la Settimo Torinese, pentru a vizita stadiul lucrărilor finanțate de Departament, la Parohia Sf. Ierarh de la Râșca și Secu.

    Ridicată de comunitatea românească printr-un proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu elemente inspirate din tradițiile arhitecturale românești, „Biserica din lemn – Centru Românesc Socio-Asistențial și Cultural Bisericesc” va servi drept loc de rugăciune și comuniune pentru toți credincioșii din zonă. Centrul socio-cultural adiacent va găzdui activități educative, culturale și asistențiale, întărind legăturile dintre românii din diaspora și promovând identitatea românească în contextul italian.

     

    1 Decembrie a fost prilej de sărbătoare și recunoștință în toate comunitățile din cuprinsul Mitropoliei Basarabiei, a transmis Radio Chișinău. Ziua Națională a României a fost marcată nu doar prin slujbele de Te Deum oficiate în biserici, ci și printr-o serie de manifestații și activități culturale, care au adus laolaltă preoți și credincioși în spiritul unității și al mândriei naționale. În Arhiepiscopia Chișinăului, parohiile s-au transformat în adevărate vetre duhovnicești ale identității românești. Credincioși îmbrăcați în frumoasele straie tradiționale, purtând cu cinste tricolorul, s-au adunat pentru a se ruga, mulțumind lui Dumnezeu pentru libertatea și demnitatea de a-și păstra identitatea românească în ciuda tuturor vitregiilor istoriei.

    Slujbele au fost însoțite de rugăciuni speciale pentru unitatea neamului românesc, pentru un viitor plin de nădejde și ocrotit prin mijlocirea sfinților români. Astfel de evenimente au avut loc din nordul până în sudul Basarabiei, fiecare comunitate contribuind la această mărturie vie că identitatea și conștiința românească nu pot fi subminate. De la cântece patriotice până la conferințe tematice și spectacole culturale, parohiile au demonstrat cu mândrie că duhul românesc rămâne viu, autentic și puternic.

     

    În cazul persoanelor cu dublă sau multiplă cetățenie domiciliate sau rezidente pe teritoriul unui stat a cărui cetățenie o dețin, pe lângă cetățenia română, posibilitățile de acordare a protecției consulare din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României sunt limitate, informează ministerul de Externe de la București. În baza articolului 4 din Convenția referitoare la anumite aspecte ale conflictului de legi în materia cetățeniei, deschisă spre semnare la Haga în aprilie 1930, „un stat nu poate acorda protecție diplomatică unui cetățean al său împotriva unui alt stat a cărui cetățenia o posedă, de asemenea”.

    Deși foarte puține state sunt părți la această convenție, prevederea respectivă a căpătat un caracter cutumiar, fiind unanim acceptată în dreptul internațional.Astfel, un cetățean român nu se poate prevala de protecția consulară a României în raport cu autoritățile altui stat a cărui cetățenie o deține și pe teritoriul căruia își are domiciliul sau reședința, fiind tratat, de regulă, din perspectiva statului de domiciliu/reședință, exclusiv ca cetățean al acelui stat.

     

    11 artiști români prezintă, cu sprijinul Institutului Cultural Român, expoziția „Out of Place – Crossing Bordersˮ la Bienala de la Havana, în perioada 15 noiembrie 2024 – 28 februarie 2025. Expoziția este curatoriată de sculptorul româno-israelian Belu Simion Făinaru. Printre artiștii români prezenți la Bienală se numara Alex Mirutziu, Anton Răzvan, Cernica Simion Radu, Cristian Opriș, Ion Grigorescu şi Irina-Adina Bucan. ICR notează că expoziția se structurează în jurul a trei concepte principale: primul – al instalațiilor-obiect, realizate prin convenționalizarea și adaptarea unor elemente prefabricate, expuse în spațiul central al galeriei Bienalei; al doilea – al video-instalațiilor, realizate prin colajul de imagini și secvențe, redate în sălile mici ale pavilionului; al treilea – al land-artului, realizat prin popularea parcului.

  • Românii care trăiesc în Spania vor putea obţine dubla cetăţenie până la finele lui 2024

    Românii care trăiesc în Spania vor putea obţine dubla cetăţenie până la finele lui 2024

    Peste 1.000.000 de români care trăiesc în Spania vor putea obţine dubla cetăţenie până la sfârşitul acestui an, a anunţat premierul român Marcel Ciolacu, după discuţiile pe care le-a avut sâmbătă, la Palatul Victoria, cu omologul său spaniol, Pedro Sánchez.

    Premierul Marcel Ciolacu: „Românii din Spania vor putea obține dubla cetățenie. Am intrat în linie dreaptă cu negocierile pe acest subiect important, în cadrul discuțiilor purtate la București cu președintele Consiliului de Miniștri din Spania, Pedro Sánchez.”

    Până la finalul acestui an, românii nu vor mai avea nevoie de vize pentru SUA, a afirmat Ciolacu, care şi-a exprimat speranţa ca România să intre şi terestru în Spaţiul Schengen.

    „Până la sfârşitul anului nu vom mai avea vize pentru Statele Unite, vom avea dublă cetăţenie în Spania şi, din punctul meu de vedere, mai mult ca sigur vom intra terestru în Schengen.”

    România ar deveni al 3-lea stat european, după Franţa şi Portugalia, care încheie un acord cu Spania pentru dubla cetăţenie a persoanelor rezidente.

    Șeful Executivului român a menționat că Bucureştiul dorește să găzduiască următoarea ședință comună a Guvernelor României și Spaniei, având în vedere că, pe lângă finalizarea Acordului privind dubla cetățenie, există argumente pentru consolidarea cadrului bilateral în domeniile educației – Acordul referitor la înființarea și funcționarea secțiilor bilingve româno-spaniole și organizarea examenului de bacalaureat bilingv româno-spaniol în unitățile de învățământ liceal din România – afaceri interne, cu accent asupra combaterii traficului de persoane, precum și apărare.

    Potrivit Guvernului, cooperarea în plan economic a reprezentat o altă temă importantă pe agenda întâlnirii celor doi prim-miniştri. Premierul Marcel Ciolacu a salutat recordul schimburilor comerciale bilaterale înregistrat în 2023, respectiv peste 6,4 miliarde EURO.

    ”Apreciez în mod deosebit calitatea investiţiilor spaniole prezente pe piaţa din România şi contribuţia lor la dezvoltarea economiei locale. Avem aproape 7.000 de companii cu participare de capital spaniol în tara noastră, însă aşteptăm să li se alăture şi alţi investitori în domenii precum componente auto, IT&C, energie, infrastructură şi agricultură”, a punctat prim-ministrul român.

    Guvernul de la Bucureşti menţionează că, potrivit Observatorului Permanent de Imigraţie spaniol, la 1 ianuarie 2024, în Spania, se aflau 1,12 milioane de români rezidenţi. Procentual, românii reprezintă 40% dintre cetăţenii comunitari rezidenţi în Spania şi 17% din totalul străinilor.

  • Retrospectiva săptămânii 18.02 – 24.02.2024

    Retrospectiva săptămânii 18.02 – 24.02.2024

    “Habemus” calendar electoral !

    După îndelungi negocieri, partidele din coaliţia la guvernare la București au ajuns, miercuri, la un consens în privinţa comasării unora dintre alegerile din acest an. Liderii PSD şi PNL au convenit și anunțat că scrutinul local şi cel europarlamentar vor avea loc, împreună, pe 9 iunie, alegerile prezidenţiale în septembrie, iar cele pentru Parlamentul național în decembrie. Stabilitatea politică şi continuitatea actului de guvernare sunt argumentele PSD şi PNL pentru comasarea alegerilor.

    În timp ce pentru locale, social-democrații și liberalii vor merge pe liste separate, la europarlamentare vor avea o listă comună, lucru de neimaginat într-un trecut relativ apropiat, când erau dușmani declarați. Acum, PSD și PNL vorbesc despre un “minimum sacrificiu de orgoliu” în interesul românilor. Opoziţia consideră neconstituţională comasarea europarlamentarelor cu localele.

    Alianţa Dreapta Unită formată din USR, Forţa Dreptei (o disidență liberală) și PMP (extraparlamentar) a reclamat un atac la adresa democraţiei, pe care spune că va încerca să-l împiedice folosind toate pârghiile legale. Alianţa pentru Unirea Românilor a afirmat, la rându-i, că democraţia a fost oficial ucisă de liderii PSD – Marcel Ciolacu şi PNL – Nicolae Ciucă, pe care îi acuză că sunt disperaţi să rămână la putere pentru următorii zece ani de stabilitate iluzorie.

     

    Doi ani de la invazia Ucrainei… CSAT ia decizii

    Convocat de președintele țării, Klaus Iohannis, săptămâna aceasta a avut loc, la București, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Principala temă – grava situaţie de securitate din regiunea Mării Negre și implicaţiile pentru România. În acest context, membrii CSAT au dispus măsuri de întărire a forţelor armate române, precum şi un set de acţiuni destinate consolidării sistemului naţional de securitate cibernetică. Pentru România, războiul din Ucraina vecină menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii, dar şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră – s-a spus în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. De aceea, membrii săi au analizat măsurile luate, deja, pentru protejarea integrităţii teritoriului şi a populaţiei şi au discutat despre acţiunile suplimentare care se impun ca urmare a agravării situaţiei de securitate din regiune. Au dispus, totodată, ca România să continue demersurile diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare din Ucraina, ce a debutat acum doi ani, pe 24 februarie 2022.

     

    România a condamnat uciderea opozantului rus Alexei Navalnîi

    Ministerul român de Externe l-a convocat, zilele acestea, pe ambasadorul rus la București în legătură cu moartea subită, într-o închisoare de la Cercul Polar, a politicianului rus de opoziţie de 47 de ani, Aleksei Navalnîi. Răspunderea pentru moartea lui Navalnîi revine exclusiv autorităţilor ruse – i-a transmis diplomatului reprezentantul Ministerului de Externe, care a cerut o investigaţie transparentă, independentă şi cuprinzătoare cu privire la circumstanţele în care s-a produs decesul. A fost menţionată şi obligaţia morală a autorităţilor ruse de a transmite neîntârziat familiei trupul neînsufleţit al lui Aleksei Navalnîi. În România, președintele Klaus Iohannis şi alţi înalți demnitari români şi-au exprimat tristeţea pentru moartea politicianului rus de opoziţie. Iar zeci de persoane au fost prezente cu flori şi lumânări în faţa sediului Ambasadei Rusiei la București, cu mesajul “pentru democraţie trebuie să luptăm tot timpul!”.

     

    Vești bune pentru românii stabiliţi în Spania

    Românii stabiliţi în Spania au primit, săptămâna aceasta, o veste bună: vor putea avea, din acest an, dublă cetăţenie, după cum au anunţat, la finalul întâlnirilor cu oficiali de la Madrid, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, şi preşedintele Comisiei pentru politica externă, Titus Corlăţean. Guvernele celor două ţări mai au, însă, de parcurs unele aspecte tehnice, au declarat cei doi. De aceea, documentul ar urma să fie parafat cu ocazia vizitei premierului spaniol, Pedro Sánchez, în România. Dubla cetăţenie este un subiect important pentru comunitatea de români din Spania. În prezent, ei trebuie să renunţe la cetăţenia română, ca să o obţină pe cea a statului iberic. Spania are, deocamdată, înţelegeri privind dubla cetățenie doar cu vecinii săi, Franţa şi Portugalia. Românii formează a doua comunitate străină din Spania ca mărime, după cea marocană. Numărul lor ar depăși 1 milion.

     

    Calificări la JO Paris 2024

    Naționala masculină de polo a României merge la Jocurile Olimpice de la Paris din vara aceasta și, potrivit tragerii la sorţi, va face parte din Grupa A, alături de Croaţia, Italia, Grecia, Statele Unite şi Muntenegru. Echipa a încheiat Campionatele Mondiale de luna aceasta de la Doha, din Qatar, pe poziția a zecea şi doar prezența între primele opt i-ar fi asigurat biletul olimpic. Africa de Sud, care era calificată din postura de cea mai bună echipă de pe continentul său, a declarat forfait pentru Paris. Astfel, România, echipa cel mai bine clasată dintre cele necalificate, a urcat pe tabloul olimpic. Pe de altă parte, selecţionata feminină a României a fost învinsă de formaţia Japoniei, joi, în sferturile de finală ale Campionatelor Mondiale de tenis de masă pe echipe de la Busan, din Coreea de Sud. România a ratat medalia la Busan, însă, odată cu accederea în sferturi, a obţinut biletele pentru Olimpiada de la Paris.

  • Dublă cetăţenie pentru românii din Spania

    Dublă cetăţenie pentru românii din Spania

    Spania este unul dintre statele europene care nu acceptă dubla cetăţenie, cu doar două excepţii, pentru Franţa şi Portugalia. Astfel, în acest moment, dacă un român vrea să devină cetăţean spaniol trebuie să îndeplinească anumite condiţii, iar principala este să renunţe la cetăţenia română – un lucru costisitor şi nedorit, care a făcut ca numărul celor care au făcut acest pas să fie nesemnificativ până acum. Aceasta în condițiile în care românii formează a doua comunitate din Spania ca mărime, după cea marocană: după criteriul rezidenţei acordate de stat şi valabile, numără 629 de mii de persoane, dar neoficial numărul trece de un milion.

    Lucrurile urmează să se schimbe, însă, prin concretizarea unui demers pornit în noiembrie 2022, când a fost, în oraşul mediteranean Castellón de la Plana, şedinţa comună a guvernelor României şi Spaniei. Atunci s-au stabilit un traseu comun de lucru şi comisii bilaterale care să pună în practică dubla cetăţenie pentru românii din Spania – o veste primită cu speranţă şi bucurie de către comunitatea românească. Dubla cetăţenie este un lucru pe care românii din Regatul Iberic l-au dorit şi cerut de mult timp.

    Prin obţinerea acestui drept se elimină, în primul rând, obligativitatea renunţării la cetăţenia română, dar sunt şi avantaje punctuale. De exemplu, românii vor putea avea acces la meserii şi funcţii din poliţie, armată sau administraţie pe care rezidenţii nu le pot avea în acest moment, iar deţinerea paşaportului spaniol le-ar aduce avantaje aferente acestuia, inclusiv, de exemplu, călătoria fără viză în Statele Unite ale Americii.

    Acest moment este mai aproape ca niciodată. Românii din Spania pot avea, din acest an, dublă cetăţenie, a afirmat, luni, preşedintele Senatului de la București, Nicolae Ciucă, după întâlnirea pe care a avut-o cu omologul său spaniol, cu prilejul vizitei oficiale efectuate în aceste zile în Regatul Spaniei.

    “Vizita în Spania a început cu o întâlnire cu omologul Pedro Rollan Ojeda, cu care am discutat despre importanţa diplomaţiei parlamentare în relaţia bilaterală dintre ţările noastre. Împreună putem identifica soluţii comune la problemele celor două societăţi, îmbunătăţind relaţiile politice, comerciale şi culturale. Am fost impresionat de cuvintele calde, deosebite, cu care preşedintele Senatului Spaniei vorbeşte despre românii stabiliţi aici”, a scris oficialul român pe o rețea de socializare.

    Potrivit preşedintelui Senatului, “comunitatea românească din Spania are o vastă experienţă de muncă, este o resursă de înaltă calificare şi are o mentalitate occidentală”.

    Textul acordului dintre cele două țări privind dubla cetățenie a fost, deja, agreat de ambele părți, spun surse guvernamentale, iar documentul ar urma să fie semnat în curând, când premierul spaniol va veni în România.

  • Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, va veni în România pentru discuţii despre dubla cetăţenie

    Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, va veni în România pentru discuţii despre dubla cetăţenie

    Premierul spaniol, Pedro Sánchez, va veni în
    România pentru discuţii avansate despre dubla cetăţenie. Surse din Guvernul de
    la Madrid spun că documentul, care stabileşte condiţiile obţinerii acesteia,
    este deja redactat, iar vizita va avea loc în perioada imediat următoare.

    În
    Spania trăiesc oficial 629.000 de români. Lor li s-ar aplica această măsură, în
    urma unui demers pornit în noiembrie 2022, când a fost în oraşul mediteranean
    Castellón de la Plana şedinţa comună a Guvernelor României.

    Spania este unul dintre statele care nu oferă dubla cetăţenie, dar face doua exceptii: pentru Franţa şi Portugalia. Dacă un român, de exemplu, ar vrea asta, în acest moment ar trebui să îndeplinească anumite condiții. Principala este să renunțe la cetățenia română, un lucru costisitor și nedorit. şi Spaniei. Atunci
    s-a stabilit un traseu de lucru şi comisii bilaterale care să pună în practică
    dubla cetăţenie.

  • România 43

    România 43

    Dublă
    cetățenie pentru românii din Spania – ar fi un gest de profundă recunoaștere nu
    numai a contribuției cetățenilor români care muncesc și trăiesc în Spania dar
    și a rădăcinilor comune, și a valorilor europene comune pe care le împărtășim
    – susţine deputatul de diaspora Iulian
    Lorincz, secretar al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării.


  • Românii din Spania ar putea primi dublă cetățenie

    Românii din Spania ar putea primi dublă cetățenie

    Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut vineri, 24 iulie 2020, o convorbire telefonică cu omologul său spaniol, Arancha Gonzalez Laya.

    Șeful diplomației române a evidențiat rolul esențial al comunității românești în domenii-cheie ale economiei spaniole și a mulțumit părții spaniole pentru sprijinul oferit în vederea bunei integrări a românilor care trăiesc și lucrează în Spania. Bogdan Aurescu a pledat pentru identificarea unei soluții juridice pentru ca românii din Spania care își doresc acest lucru să poată deține dubla cetățenie română și spaniolă, acesta fiind un deziderat constant al membrilor comunității române din această țară.

    Cei doi miniștri au salutat cooperarea româno-spaniolă foarte bună în contextul generat de pandemia de COVID-19 și au trecut în revistă măsurile luate de ambele state pe plan intern în vederea contracarării efectelor crizei în plan sanitar, economic și social.

    Bogdan Aurescu a mulțumit autorităților spaniole pentru sprijinul oferit în timpul pandemiei în ceea ce privește mobilitatea românilor către și dinspre Spania, mai ales ținând cont de numărul crescut al comunității și interesul predilect pentru această destinație. La rândul său, ministrul spaniol a evidențiat excelenta colaborare pe linie consulară în toată această perioadă complexă și a exprimat convingerea că aceasta va continua și în perioada următoare.

    Cei doi miniștri și-au exprimat satisfacția pentru nivelul excelent al relației bilaterale, care în prezent se află la nivel de parteneriat strategic, și au evidențiat interesul pentru organizarea unei ședințe comune de guvern în 2021, inclusiv în contextul aniversar al celebrării, anul viitor, a 140 de ani de relații diplomatice.

    Bogdan Aurescu i-a adresat omologului spaniol invitația de a face o vizită la București, de îndată ce condițiile o vor permite, pentru a discuta, în detaliu, subiectele de interes comun pentru cele două state și pentru a pregăti substanța agendei ședinței interguvernamentale comune, cu accent pe stimularea investițiilor, a schimburilor comerciale și culturale. Invitația a fost acceptată cu plăcere de omologul spaniol.

    Miniștrii român și spaniol au salutat totodată acordul obținut la Consiliul European din luna iulie 2020 privind bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și Planul european pentru relansare economică, de natură să asigure îndeplinirea principalelor obiective de dezvoltare ale celor două țări.

  • Jurnal românesc – 13.02.2017

    Jurnal românesc – 13.02.2017

    Comisia
    Europeană a revizuit, în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creşterea
    economiei româneşti în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în
    2018, conform previziunilor economice de iarnă publicate, luni, de executivul
    comunitar. In toamnă, CE estima că economia românească va
    înregistra un avans de 3,9% în 2017 şi de 3,6% în 2018. În ceea ce priveşte
    deficitul public, conform noilor estimări, acesta ar urma să ajungă la 3,6% din
    PIB în 2017, pentru ca anul viitor să
    ajungă la 3,9% din PIB. Totodată, Comisia estimează că inflaţia va reveni în
    teritoriul pozitiv în 2017 (1,6%) şi va continua să crească până la 2,9% în
    2018, graţie cererii interne robuste, susţinută de majorarea salariului minim
    pe economie în luna februarie.




    De
    multe ori, cei care sunt departe de casă simt mai intens realitatea din
    România, afirmă ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. Ea
    a vorbit, într-un interviu pentru Agerpres, despre necesitatea revizuirii
    legislaţiei privind comunităţile de români, dar şi despre cursuri online de
    limba română pentru cei plecaţi în afara graniţelor. Totodată, ministrul a
    menţionat şi programul ”Mass-media de
    limbă română”. Pe de altă parte, Andreea Păstârnac a vorbit, în contextul
    Brexitului, despre iniţiativele ce
    privesc românii din Marea Britanie, ale căror drepturi sunt, în opinia sa, pe
    primul loc atât pe agenda Ministerului Românilor de pretutindeni, cât şi pe pe
    agenda MAE. Este vorba despre un proiect pilot legat de bursa locurilor de
    muncă, care urmează să fie lansat în cooperare cu reprezentanţii
    comunităţii româneşti dar şi al altor comunităţi din Marea Britanie.




    Bulgaria şi România aveau la 1 ianuarie 2017 cele mai mici salarii
    minime pe economie din Uniunea Europeană, 235 euro, respectiv, 275 euro pe
    lună, potrivit celor mai recente date ale Eurostat. 22
    din cele 28 de state membre ale UE au un salariu minim pe economie, spre
    deosebire de Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia, unde acesta
    nu există. Cele mai mari salarii minime pe economie din Uniune sunt în
    Luxemburg (1999 euro), Irlanda (1563 euro) şi Olanda (1552 euro). Eurostat
    precizează că, în 2017, în comparaţie cu 2008, salariul minim pe economie a
    urcat în toate statele membre, cu excepţia Greciei, unde a scăzut cu 14%. Cele
    mai mari creşteri s-au înregistrat în Bulgaria şi România, unde salariul minim
    s-a dublat.




    România a
    pierdut, în total, 3,2 miliarde euro din banii alocaţi de UE pentru perioada de
    programare 2007-2013, reiese din datele autorităţilor de la Bucureşti publicate
    pe site-ul fonduri-ue.ro. Cei mai mulţi bani au fost pierduţi prin Programul
    Operaţional Sectorial (POS) Transport, respectiv peste 973 milioane de euro,
    urmat de POS Mediu cu peste 946 milioane euro şi POS Dezvoltarea Resurselor
    Umane, cu peste 850 milioane euro. Autorităţile de la Bucureşti au majorat gradul de absorbţie a
    fondurilor europene pe cadrul financiar 2007-2013 prin reducerea alocării
    banilor europeni cu 276 milioane euro, la 18,8 miliarde euro.




    PNL
    susţine parafarea unui acord între Spania şi România pentru obţinerea dublei
    cetăţenii, a declarat Cristian Buşoi, prim-vicepreşedintele liberalilor
    responsabil cu relaţiile internaţionale, în contextul participării sale la
    Congresul Partidului Popular, care a avut loc zilele acestea în Spania.
    Subiectul privind acest acord a fost deschis în vara anului 2015 de către
    preşedintele Klaus Iohannis, în timpul unei vizite oficiale la Madrid. De acest
    acord ar putea beneficia cel puţin 900 de mii de români care locuiesc în
    prezent în această ţară şi care, dacă ar dori să obţină cetăţenia spaniolă, nu
    ar mai trebui să renunţe la cea română. Acordul i-ar ajuta, de asemenea, şi pe
    spaniolii care locuiesc în România şi doresc să obţină cetăţenia română.

  • Documente necesare pentru cetăţenia italiană

    Documente necesare pentru cetăţenia italiană

    Cetăţenii Uniunii Europene, inclusiv români, pot obţine cetăţenia italiană dacaă au rezidenţa de cel puţin patru ani în Italia, conform celor mai răspândite cazuri, anunţă puiblicaţia Gazeta Românească. Solicitantul îşi poate păstra şi cetăţenia iniţială, deoarece Italia permite dubla cetăţenie.



    Începând din luna mai, cererile pot fi adresate online, pe sit-eul Ministerului de Interne italian. Formularulo trebuie să fie însoţit de următoarele documente scanate: document de identificare, cazier, certificat de naștere, chitanță de plată a taxei de 200 de euro, prceum şi seria unui timbru fiscal informatic de 16 euro.



    Statul italian procesează cererile în 2 ani, respectiv 730 de zile din momentul depunerii cererii. Cei care primesc aviz pozitiv sunt niotificaţi în termen de 90 de zile de la primirea decretului de cetăţenie de către Prefectură. La rândul său, depunătorul cererii trebuie să se prezinte la Primăria de reşedinţă, în maximum 6 luni de la notificare, pentru a depune jurământul de credință față de Italia, conform Legii Cetăţeniei.