Radio România Internațional

Tag: Dubravka Šuica

  • Valorificarea talentelor în regiunile Europei

    Valorificarea talentelor în regiunile Europei

    Menit să sprijine regiunile
    UE afectate de declinul accelerat al populației în vârstă de muncă, un mecanism de stimulare a talentelor a fost
    elaborat de Comisia Europeană și prezentat în Comunicarea privind
    valorificarea talentelor în regiunile Europei. Adoptată în luna ianuarie,
    Comunicarea reprezintă prima inițiativă-cheie din 2023 care contribuie la Anul
    european al competențelor, așa cum a fost propus de Comisie, care urmărește să
    dea un nou impuls inițiativelor de recalificare și perfecționare. Talentele
    trebuie stimulate, iar acest lucru este cu atât mai necesar în regiunile
    afectate de scăderea forței de muncă și de ponderea scăzută a persoanelor cu
    studii superioare, precum și în regiunile afectate de plecarea tinerilor,
    consideră Bruxellesul.

    Trebuie să ne
    asigurăm că regiunile care se confruntă cu o scădere a populației și, prin
    urmare, cu o capcană pentru dezvoltarea talentelor au mijloacele de a atrage
    și de a valorifica roadele investițiilor lor. Schimbările demografice pot fi o
    oportunitate de a consolida reziliența pe teritoriile UE    , a apreciat Dubravka
    Suica, vicepreședinte pentru democrație și demografie:

    Între 2015 și 2020, populația în vârstă de muncă a scăzut cu 3,5
    milioane de persoane. Ne putem aștepta ca declinul să
    continue cu încă 35 de milioane de persoane până în 2050. Aceasta
    reprezintă o provocare enormă. Comunicarea noastră acordă o atenție deosebită
    regiunilor celor mai afectate de pierderea forței de muncă pregătită, care
    amenință cu adevărat prosperitatea pe termen lung a acestora. Comunicarea
    identifică 82 de regiuni reprezentând împreună 30% din populația UE. Am
    împărțit aceste regiuni în două categorii. Primul este un grup de 46 de regiuni
    care reprezintă 60% din populația Uniunii și înregistrează un declin rapid al
    populației în vârstă de muncă și al absolvenților de universitate, ceea ce face
    dificil ca aceste regiuni să inoveze și să-și îmbunătățească productivitatea.
    Al doilea este un grup de 36 de regiuni care sunt de fapt afectate de pierderea
    populației lor tinere cu vârsta între 15 și 39 de ani. Acest grup reprezintă
    13% din populația Uniunii. Ambele grupuri întâmpină provocări structurale
    specifice și toate acestea pot conduce la ceea ce noi numim o capcană a
    dezvoltării de talente. Acest lucru înseamnă că regiunile nu furnizează destui
    muncitori în vârstă de muncă și pregătiți din punct de vedere profesional și al
    educației pentru a atenua impactul declinului populației și al îmbătrânirii
    populației. Nu este de ajuns să tragem un
    semnal de alarmă, trebuie să ne uităm la toate instrumentele noastre de
    politică. Este necesară, de asemenea, o
    nouă abordare din partea statelor membre, din partea regiunilor, din partea
    noastră la nivel de Uniune. Astfel, propunem un mecanism de stimulare a
    talentelor prin comunicarea noastră, scopul acestui mecanism,
    care are 8 piloni, fiind acela de a ajuta foarte concret la dezvoltarea
    talentelor acestor regiuni. Le vom oferi sprijin pe partea de formare, reținere
    și de atragere a persoanelor – de formare a skillurilor necesare pentru a
    întâmpina noile provocări ale tranziției demografice.

    Comunicarea
    privind valorificarea talentelor în regiunile Europei oferă soluții adaptate,
    bazate pe realitatea locului și multidimensionale, inclusiv utilizarea
    fondurilor și a inițiativelor UE existente pentru a sprijini regiunile cele mai
    afectate de tranziția demografică în curs și de efectele sale secundare și
    pentru a preveni apariția unor disparități teritoriale noi și accentuate în UE.


  • UE adoptă primul plan de acțiune pentru tineret

    UE adoptă primul plan de acțiune pentru tineret

    Comisia a adoptat Planul de acțiune pentru tineret în cadrul acțiunii externe a Uniunii Europene pentru perioada 2022-2027, primul cadru de politică pentru un parteneriat strategic cu tineri din întreaga lume pentru un viitor mai rezilient, mai incluziv și mai sustenabil. Acesta va contribui la îndeplinirea angajamentelor internaționale, cum ar fi Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, printr-o mai mare implicare a tinerilor în cadrul politicilor de acțiune externă ale UE și prin responsabilizarea acestora.

    Trebuie să dăm putere copiilor și tinerilor din întreaga lume, să ne asigurăm că au oportunități concrete și să promovăm implicarea efectivă a tinerilor și a copiilor, asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă. Împărtășim responsabilitatea colectivă de a construi societăți mai democratice, egale și pașnice, inclusiv pentru generațiile viitoare, a spus vicepreședintele Comisiei Europene pentru Democrație și Demografie, Dubravka Šuica.

    Ea a vorbit despre acest nou proiect : Planul de acțiune pentru tineret în UE, care face parte din acțiunea externă, pe care îl prezentăm astăzi este un răspuns la apelul copiilor și tinerilor de a obține o mai mare participare și incluziune. După cum știți cu toții, am avut conferința privind viitorul Europei și a existat un apel puternic din partea tuturor celor care au participat acolo, indiferenet de varsta, pentru ca tinerii să fie incluși mai mult. Pe de altă parte, știți că suntem în anul tinerilor, anul Tineretului.Acesta este unul dintre motivele pentru care livrăm acest plan în acest moment. Așa că dorim să permitem și să dezvoltăm întregul potențial al copiilor și tinerilor și să ne îmbogățim spațiul civic.

    Planul de acțiune pentru tineret în cadrul acțiunii externe a UE se bazează pe trei piloni de acțiune care vor contribui la conturarea parteneriatului UE cu tinerii din țările partenere. Primul se referă la un parteneriat menit să mobilizeze, prin care vocea tinerilor să se facă mai bine auzită în procesul de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor. UE se angajează să susțină vocea și rolul de lider al tinerilor din întreaga lume, în special al femeilor și fetelor tinere, al tinerilor activiști și al organizațiilor de tineret, la toate nivelurile de guvernanță, de la politica internă la forumurile multilaterale, și în cadrul proceselor de elaborare a politicilor Uniunii.

    Cel de-al doilea pilon are în vedere un parteneriat menit să capaciteze combaterea inegalităților și punerea la dispoziția tinerilor a competențelor și a instrumentelor de care au nevoie pentru a prospera.

    UE va continua să susțină transformarea educației la nivel mondial, îmbunătățind accesul tinerilor la oportunități economice, consolidând capacitatea tinerilor de a contribui la dezvoltarea durabilă și la realizarea tranziției verzi și a celei digitale în întreaga lume și promovând sănătatea, bunăstarea mintală și fizică a tinerilor.

    Cel de-al treilea pilon susține un parteneriat menit să conecteze multiplicarea oportunităților oferite tinerilor de a crea rețele și de a face schimb de informații cu colegii lor din întreaga lume.

    UE urmărește să promoveze mobilitatea, schimburile și crearea de rețele între tineri. Planul de acțiune pentru tineret este rezultatul unor ample consultări cu peste 220 de părți interesate din întreaga lume, în special cu organizațiile pentru drepturile copiilor și cu organizațiile de tineret.


  • Nachrichten 13.10.2022

    Nachrichten 13.10.2022

    Der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu begrüßte die Verabschiedung einer Resolution in der UN-Generalversammlung, in der die illegale Annexion ukrainischer Gebiete durch Russland verurteilt wird. 143 UN-Mitglieder stimmten für die Resolution, darunter auch Rumänien. Unterdessen hat Russland heute neue Angriffe auf die Ukraine gestartet. Drohnenangriffe zielten auf kritische Infrastrukturen in Kiew, während die Stadt Mykolaiv nach Angaben der Behörden unter Beschuss genommen wurde. In den letzten Wochen war die Ukraine Ziel von Luftangriffen, die von iranischen Shahed-136-Drohnen durchgeführt wurden. Teheran bestreitet, solche Drohnen an Russland geliefert zu haben, und Moskau lehnte eine Stellungnahme ab. Als Reaktion auf die Explosion auf der Brücke von Kertsch, für die Moskau den ukrainischen Geheimdienst verantwortlich macht, hat der Kreml auch seine Angriffe auf zivile Ziele intensiviert. Der Beschuss, der von einer Reihe westlicher Länder als Kriegsverbrechen bezeichnet wird, geht trotz erheblicher Verluste der russischen Armee weiter. Die Bombardierung konzentrierte sich vor allem auf Wohngebiete und zivile Infrastrukturziele, wobei 30 % der Energieinfrastruktur des Landes beschädigt wurden. In Brüssel sagten über 50 Länder der Ukraine neue Militärhilfe zu, darunter auch Luftabwehrsysteme.



    Die Zahl der ukrainischen Flüchtlinge, die aus Westeuropa nach Rumänien kommen, steigt, berichtet die Internationale Organisation für Migration. Niedrigere Lebenshaltungskosten und die Nähe zur Ukraine sind einige der Gründe dafür, heißt es in dem Bericht weiter. Nach Angaben der rumänischen Grenzpolizei reisten am Mittwoch rund 70.000 Menschen nach Rumänien ein, darunter 9.000 ukrainische Staatsangehörige, was einem Anstieg von 15 % im Vergleich zum Vortag entspricht. Seit dem 10. Februar sind über 2,5 Millionen Ukrainer nach Rumänien eingereist.



    Dubravka Šuica, EU-Vizepräsidentin für Demokratie und Demografie, hält sich derzeit zu einem dreitägigen offiziellen Besuch in Rumänien auf. Heute wird die EU-Beamtin mit Premierminister Nicolae Ciucă Gespräche über die Folgemaßnahmen zur Konferenz über die Zukunft Europas, den Gipfel für Demokratie, die Mobilität von Fachkräften und Arbeitskräften, den demografischen Wandel, die Rechte der Kinder und die Gleichstellung der Geschlechter führen. Laut einer Pressemitteilung des Büros der Europäischen Kommission in Bukarest wird Dubravka Šuica auch Daniela Gîtman, Staatssekretärin im rumänischen Außenministerium, Gabriela Firea, Ministerin für Familie, Jugend und Gleichstellung, Nicușor Dan, Generalbürgermeister von Bukarest, sowie Mitglieder der gemischten Parlamentsausschüsse für europäische Angelegenheiten treffen. Der EU-Beamte wird auch den Ominis-Komplex für integrierte Sozialdienste besuchen, der sich an besonders schutzbedürftige Gruppen, darunter ukrainische Flüchtlinge, richtet.



    Deutschland und 14 weitere NATO-Mitgliedstaaten, darunter Rumänien, haben am Donnerstag in Brüssel eine gemeinsame Initiative zur Beschaffung von Flugabwehrsystemen gestartet, da der Krieg in der Ukraine Schwachstellen in diesem Bereich offenbart hat. Die deutsche Initiative trägt den Namen European Sky Shield. Die 15 NATO-Unterzeichnerstaaten wollen zunächst Mittelstrecken-Abwehrsysteme wie das Patriot-System beschaffen, das von den Vereinigten Staaten hergestellt und bereits von vielen NATO-Staaten, darunter auch Rumänien, betrieben wird. Zu einem späteren Zeitpunkt könnte auch das israelisch-amerikanische System Arrow 3, das Interkontinentalraketen und sogar Satelliten abschießen kann, erworben werden. Die deutsche Initiative kommt zu einem Zeitpunkt, an dem der Krieg in der Ukraine gezeigt hat, dass selbst NATO-Länder mehr Waffen benötigen, um ihren Luftraum zu sichern. Zu den Unterzeichnern gehören neben Deutschland und Rumänien auch das Vereinigte Königreich, Belgien und die Niederlande, Norwegen, Finnland und die baltischen Staaten, die Tschechische Republik, die Slowakei, Ungarn und Bulgarien.



    Grundsätzlich seien die Niederlande nicht gegen den Schengen-Beitritt Rumäniens, sagte der niederländische Ministerpräsident Mark Rutte am Mittwoch bei einem Besuch in Brașov, Zentralrumänien. Der niederländische Beamte wies jedoch darauf hin, dass jede Diskussion über diese Angelegenheit davon abhängen werde, ob Rumänien alle Beitrittskriterien erfülle. Präsident Klaus Iohannis zeigte sich zuversichtlich, dass Rumänien dem reisefreien Raum beitreten wird, während Premierminister Nicolae Ciucă seinerseits erklärte, dass der Schengen-Beitritt zahlreiche Vorteile für die rumänische Wirtschaft mit sich bringen wird.



    Die Republik Moldau kann Strom aus Rumänien importieren. Die Lieferung wird am Freitag beginnen, kündigte der Energieminister in Bukarest, Virgil Popescu, an. Er sagte, es seien 100 MW. Die moldawische Präsidentin Maia Sandu dankte Rumänien, nachdem die Ukraine Anfang der Woche aufgrund russischer Raketenangriffe, die die Energieinfrastruktur des Landes beschädigten, gezwungen war, die Stromversorgung einzustellen. Andererseits wird Rumänien mehr als 25 Millionen Euro an die Republik Moldau überweisen, um mit der Umsetzung von Projekten in strategischen Bereichen wie dem Bildungswesen und der Verbesserung der öffentlichen Versorgungsdienste zu beginnen. Das Geld ist Teil der nicht rückzahlbaren Finanzhilfe in Höhe von 100 Millionen Euro, die in dem bilateralen Abkommen über technische und finanzielle Hilfe vorgesehen ist.

  • October 13, 2022

    October 13, 2022

    WAR
    IN UKRAINE – Romania’s
    Minister for Foreign Affairs, Bogdan Aurescu, hailed the adoption of a
    resolution in the UN General Assembly, condemning Russia’s illegal annexation
    of Ukrainian territories. 143 UN members voted in favor, including Romania.
    Meanwhile, Russia today launched new attacks on Ukraine. Drone strikes targeted
    critical infrastructure in Kyiv, while the city of Mykolaiv was hit by
    shelling, authorities say. In recent weeks Ukraine has been the target of air
    strikes carried out by Iranian-made Shahed-136 drones. Teheran denies having
    delivered such drones to Russia while Moscow refused to comment. The Kremlin
    has also intensified its attacks on civilian objectives in response to the explosion
    on the Kerch bridge, which Moscow claims is the work of Ukrainian intelligence.
    Described as war crimes by a number of Western countries, the shelling
    continues despite significant losses sustained by the Russian army. Bombing
    focused particularly on residential areas and civilian infrastructure
    objectives, damaging 30% of the country’s energy infrastructure. In Brussels,
    over 50 countries promised to provide fresh military assistance to Ukraine,
    including air defense systems.




    REFUGEES – The number of Ukrainian
    refugees coming to Romania from Western Europe is on the rise, the
    International Organization for Migration reports. Lower living costs and
    proximity to Ukraine are some of the reasons, the report also states. According
    to the Romanian Border Police, some 70,000 people entered Romania on Wednesday,
    of whom 9,000 were Ukrainian nationals, accounting for a 15% increase compared
    to the previous day. Starting February 10, over 2.5 million Ukrainians have
    entered Romania.




    VISIT – Dubravka Šuica, EU vice-president
    for Democracy and Demography, is paying a three-day official visit to Romania.
    Today, the European official will hold talks with Prime Minister Nicolae Ciucă
    on follow-up to the Conference on the Future of Europe, the Summit for
    Democracy, skills and labor force mobility, demographic changes, children’s
    rights and gender equality. According to a press release published by the
    European Commission’s Office in Bucharest, Dubravka Šuica will also meet
    Daniela Gîtman, Secretary of State within the Romanian Foreign Ministry,
    Gabriela Firea, Minister of Family, Youth and Gender Equality, Nicușor Dan,
    Bucharest Mayor General, as well as members of the mixed Parliament committees
    for European affairs. The EU official will also visit the Ominis complex for
    integrated social services addressing vulnerable categories, including
    Ukrainian refugees.




    DEFENSE – Fourteen NATO members and
    partner states, including Romania, signed a joint letter for the purchase of
    Arrow 3 and Patriot air defense systems as part of a European Skyshield
    Initiative (ESSI) in a ceremony hosted by the NATO headquarters in Brussels, on
    the sidelines of the NATO Defense Ministers meeting. Germany’s Chancellor, Olaf
    Scholz, announced the project at the end of August, saying that a common
    European air defense system would be more effective if individual member states
    would build up their own air defenses, which would entail higher costs and more
    efforts to implement. According to a Defense Ministry release, today’s meeting
    is attended by Romania’s Defense Minister, Vasile Dîncu, and will focus on the decisions
    adopted at the NATO Summit in Madrid and the organization of the next summit.
    NATO officials will also tackle the Alliance’s nuclear deterrence posture and
    specific topics in the nuclear field in connection to the current security
    context, marked by Russia’s invasion of Ukraine.




    SCHENGEN – In principle, the
    Netherlands does not oppose Romania’s Schengen accession, the Dutch Prime
    Minister Mark Rutte said on Wednesday during a visit to Brașov, central
    Romania. The Dutch official pointed out, however, that any discussion on this
    matter will factor in Romania’s fulfillment of all accession criteria.
    President Klaus Iohannis expressed confidence Romania will join the travel-free
    area, whereas Prime Minister Nicolae Ciucă in turn said that Schengen accession
    will spell numerous benefits for Romania’s economy.




    JUSTICE LAWS – Parliament’s committee
    in charge of debating the justice laws is today analyzing the law regulating
    the status of prosecutors and judges. On Wednesday, the Committee debated over
    half of the bill’s articles, adopting a number of technical amendments. Once
    the debates are completed, the Committee will vote separate reports for each of
    the three laws in the bill package. Once the reports are compiled, the draft
    justice laws will be submitted to the Senate for debate and approval. (VP)