Radio România Internațional

Tag: Dumitru Chisăliţă

  • Găilipseari mutrinda păzarea ali energhie

    Găilipseari mutrinda păzarea ali energhie



    Aţeali ditu soni evoluții di pi păzarea ali energhie aducu găilipseri tru arada-a consumatorloru și maxus anamisa di aţelli vulnerabili. Datili publicati aoa şi dauă stămăñi di Institutlu Naţionalu di Statistică ditu România spuni că energhia electrică și nafta să scunchiră nai ma pţănu tu anlu ditu soni. Aşi, tru kirolu alunaru 2020 — alunaru 2021, păhadzlli la energhie electrică alinară cu 24,65%, iara la naftă cu 20,55%. Tru iarna cari yini, româñilli potu s’păltească nai cama mărli facturi la naftă ditu istorie, consecință a criştearillei cabaia mari a păhadzloru la bursă. Păhălu a naftăllei va s’agiungă pi un maximu istoricu, aţea ţi va s’ducă la criştearea a numirlui consumatorlor vulnearabili şi va u zñiipsească tută industria, spuni ună isapi a Asociaţiillei Energia Inteligentă. Simfunu cu datili, păhălu va s’hibă di 450 di dolari ñillia di metri cubi tră tuţ consumatorlli ditu văsilie.



    Prezidentulu ali Asociaţie, Dumitru Chisăliţă “Nivelul di ftuhie energhetică ică raportul anamisa di păhă şi tiñia di cafi mesu va nă ducă iuva la nivelu a añilor 2010. Cara va s’făţemu ună analiză ti atea ţi s’feaţi, tru 107 añi di dzăli la consumatorlu final tru dolari echivalentu easti nai cama mari factură cari există di cându s’ufilisescu şi s’vindi nafta, tru România, ditu 1914. Piriclliurli ţi li vedu mini tru aestă oară, dimi că s’ncllidu societăţ comerciali, că tru oara anda s’ncllidu societăţli comerciale, iesu tu migdani şomerllii, şomerlli lipseaşti s’hibă păltiţ, TVA, impozitu pi amintaticu, impozitu pi sănătati, impozitu pi lucru – nu mata s’toarnă tru bugetlu di stat, dimecu el va s’hibă aguditu di aestă problemăˮ.



    Ncllidearea a unei industrie dişcllidi porţăli cătră importuri, feaţi timbihi Dumitru Chisăliţă. Importurli nsimneadză deficitu di balanţă comercială, atea ţi nsimneadză multi problemi di turlie macroeconomică cari va s’iasă tu videală tru aestă zonă, adăvgă prezidentulu ali Asociaţiei Energia Inteligentă.



    Tru aţea ţi ălli mutreaşti consumatorlli, ministurlu ali Energie, Virgil Popescu, spusi, tora ma ninti, că Nomlu a consumatorlui vulnerabil poati s’intră tu practico tru aestă iarnă. Actul normativ va’lli agiută cu păradz ti ngăldzari pi atelli ţi au amintatiţi ñiţ. Tu ligătură cu aestu subiectu zburără premierlu, ministurlu ali Energie, reprezentanţălli a Consiliului Concurenţăllei și ali Autoritati Națională di Reglementari tru dumenea ali Energhie, tru contextul a scuncherloru tu kirolu ditu soni la energhia electrică şi naftă. Virgil Popescu ălli căndăsi pi atelli cari nu simnară, nica, un contractu cu furnizorlu, s’aleagă nai cama bună ofertă di pe păzarea concurențială libiră, tră să s’hărsească di păhadz ma buñi. Tu arada a lui, premierlu Florin Cîţu deadi asiguripseri că Nomlu a Consumatorlui vulnerabil va s’hibă aprobatu cât cama ntrăoară tru Parlamentu. El spuni că va s’aibă ună compensari tru aestă iarnă la păhălu a facturlor, emu tră persoanili vulnearabili, emu tră alanţă consumatori.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Îngrijorări privind piaţa energiei

    Îngrijorări privind piaţa energiei

    Ultimele evoluții de pe piața energiei provoacă îngrijorări în rândul consumatorilor și mai ales printre cei vulnerabili. Datele publicate în urmă cu două săptămâni de Institutul Naţional de Statistică din România arată că energia electrică și gazele naturale s-au scumpit cel mai mult în ultimul an. Astfel, în intervalul iulie 2020 – iulie 2021, preţurile la energie electrică au urcat cu 24,65%, iar la gaze naturale cu 20,55%. În iarna care vine, românii ar putea plăti cele mai mari facturi la gaze naturale din istorie, consecință a creşterii semnificative a preţurilor la bursă. Preţul gazelor va atinge un maxim istoric, ceea ce va determina creşterea numărului consumatorilor vulnerabili şi va afecta întreaga industrie, indică o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă. Conform datelor, prețul mediu va fi de 450 de dolari mia de metri cubi pentru toţi consumatorii din țară.

    Preşedintele Asociaţiei, Dumitru Chisăliţă Nivelul de sărăcie energetică sau raportul între preţ şi salariu ne va duce undeva la nivelul anilor 2010. Dacă facem o analiză pe ce s-a întâmplat, în 107 ani de zile la consumatorul final în dolari echivalent este cea mai mare factură care există de când se folosesc şi se vând gaze naturale, în România, din 1914. Pericolele pe care le văd eu în momentul de faţă, adică faptul că se închid societăţi comerciale, faptul că în momentul în care se închid societăţile comerciale, apar şomerii, şomeri trebuie plătiţi, TVA, impozit pe venit, impozit pe sănătate, impozit pe muncă – nu se mai întoarce în bugetul de stat, deci el va fi viciat de această problemăˮ.


    Închiderea unei industrii deschide porţile către importuri, a atras atenția Dumitru Chisăliţă. Importurile înseamnă deficit de balanţă comercială, ceea ce înseamnă foarte multe probleme de natură macroeconomică care vor apărea în această zonă, a adăugat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.


    În ceea ce-i privește pe consumatori, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat, recent, că Legea consumatorului vulnerabil ar putea intra în vigoare în această iarnă. Actul normativ îi va ajuta cu bani pentru încălzire pe cei care au venituri mici. Pe maginea acestui subiect au discutat premierul, ministrul Energiei, reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei și ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, în contextul scumpirilor din ultima vreme la energia electrică şi gaze. Virgil Popescu i-a îndemnat pe cei care nu au semnat, încă, un contract cu furnizorul, să aleagă cea mai bună ofertă de pe piața concurențială liberă, pentru a beneficia de prețuri mai bune. La rândul său, premierul Florin Cîţu a dat asigurări că Legea Consumatorului vulnerabil va fi aprobată cât mai rapid în Parlament. El susţine că va exista o compensare în această iarnă la preţul facturilor, atât pentru persoanele vulnerabile, cât şi pentru ceilalţi consumatori.


  • Energiewende in Rumänien: Verzicht auf fossile Brennstoffe könnte schwierig werden

    Energiewende in Rumänien: Verzicht auf fossile Brennstoffe könnte schwierig werden

    Nach einer Schätzung der WHO tötet die Luftverschmutzung über sieben Millionen Menschen jährlich und macht viele andere krank und arbeitsunfähig. In Europa wäre es laut einer frisch veröffentlichten Studie möglich, durch die Reduzierung der Umweltverschmutzung auf WHO-Standards über 50.000 Todesfälle zu vermeiden. Die Feinstaubverschmutzung wird in städtischen Arealen mit höheren Sterberaten, Herz- und Kreislaufkrankheiten, Atembeschwerden, Schwangerschaftsproblemen und sogar fötalen Missbildungen in Verbindung gebracht.



    Es besteht also dringender Handlungsbedarf in Industrie, Verkehr, aber auch in der Beheizung von Gebäuden mit Holz und Kohle. In der EU wird noch in 18 Ländern Kohle eingesetzt, darunter auch Rumänien, wo die Kohlekraftwerke zumeist einem von zwei gro‎ßen Energiekonzernen gehören — Oltenia oder Hunedoara. Die Betriebseinstellung in Kohlekraftwerken auf internationaler Ebene und die Streichung von Subventionen für fossile Brennstoffe gehören zu den Ma‎ßnahmen, die eine reinere Umwelt begünstigen könnten.



    Im Dezember haben die EU-Staaten beschlossen, bis 2030 die Treibhausgasemissionen um mindestens 55% gegenüber dem Niveau von 1990 zu reduzieren. Bis 2050 will die Union sogar klimaneutral werden. Der Wirtschaftsnachrichtenagentur Bloomberg zufolge wurden letztes Jahr 38% des Energiebedarfs in der Union aus erneuerbaren Quellen erzeugt — um 4% mehr als 2019. Dieser Vorsprung reichte für einen Rekord aus — wie die Bukarester Energieexpertin Otilia Nuţu von Thinktank Expert Forum im Gespräch mit Radio Rumänien sagt, kam es vor dem Hintergrund einer aus Pandemiegründen rückläufigen Energienachfrage zu dieser günstigen Entwicklung:



    Die aktuelle Politik hat dazu geführt, dass letztes Jahr erstmalig mehr Energie aus grünen Quellen als aus fossilen Quellen produziert wurde. Es steht zu erwarten, dass sich die Kohlebranche 2021 leicht erholt, aber der Schock wird langfristig dazu führen, dass Kohlekapazitäten geschlossen werden — die Frage ist nun aber, womit wir die Kohle ersetzen. Wir brauchen neue Kraftwerke, die mit der nichtkonstanten Versorgung aus erneuerbaren Quellen fertig werden.“



    Wichtig ist, so Otilia Nuţu, dass wir uns nicht auf Transitlösungen festlegen, die uns dann weitere Probleme schaffen. Sie meint zum Beispiel Gaskraftwerke, die zwar weniger verschmutzen als die Kohlekraftwerke, aber ihre hohen Investitionskosten erst in 30 Jahren amortisieren.



    Während in Europa der Anteil an fossilen Brennstoffen zurückgeht und 2019 bei 71% lag, ist in Rumänien diese Quote etwas höher: 73%. Dumitru Chisăliţă, Chef der Vereinigung für Intelligente Energie, einer zu Energiepolitik forschenden NGO, wirft ein, dass Rumänien in den letzten Jahren zahllosen internationalen Abkommen beigetreten ist, die die Reduzierung der CO2-Emissionen vereinbaren und dabei vor allem auf den Abbau der Kohleinfrastruktur abzielen. Wir müssen uns auf die Zukunft vorbereiten, fordert Dumitru Chisăliţă:



    Schon jetzt sollten wir uns darauf einstellen, dass wahrscheinlich ab 2025 eine Entscheidung kommt, die die Wandthermen betrifft, und 2030 eine zum Verkehr. Dass das kommt, ist bekannt. Es ist demnach in grüne Erzeugung zu investieren, aber auch in die Speicherung — denn die Versorgung aus erneuerbaren Quellen erfolgt nicht kontinuierlich, weil wetterabhängig. Wir — d.h. die Union und Rumänien — müssen deshalb in Speicher investieren, die schnell einspringen, wenn die Erzeugung ausfällt. Das hei‎ßt dann aber auch, dass in die Umgestaltung der Stromnetze zur Anpassung an erneuerbare Energiequellen investiert werden muss. Und nicht zuletzt müssen wir uns den Verbrauch und die Nachfrage ansehen. Denn man diskutiert sehr viel über eine massive Umstellung der Verkehrs von herkömmlichen Treibstoffen auf Elektrofahrzeuge, über die Beheizung, die langfristig bis 2050 nicht mehr mit Holz oder Gas stattfinden soll, sondern mit Strom.“



    Insgesamt, warnt der Energieexperte, geht es hier um gewaltige — auch finanzielle — Anstrengungen für den Aufbau der Stromnetze, die einen solchen Konsum tragen können.