Radio România Internațional

Tag: Duna

  • Dzuua ali Marinâ

    Dzuua ali Marinâ

    Yiurtuseara, tu 15 di agustu, ali Durñeari ali Stâmârie, vigllitoarea a nafțâlor româñi, s-feați pritu unu bairu di evenimenti ti Dzuua ali Marinâ Româneascâ, programati la meallu ali Amari Lai ș-ali Dunâ, tu câsâbadzlli Custanța, Mangalia, Brăila, Galaţi ș-Tulcea, ama ş-Bucureşti.

    Româñilli vinirâ ditu tuti kioșili a vâsilillei și s-hârsirâ, Custanța, di spectacollu ți fu andreptu aclo ș-puturâ sâ scoatâ tu caduru și s-filmeadzâ demonstrațiili di pi amari ș-ditu aer, iu loarâ parti cama di 2000 di nafțâ, militari româñi ș-ditu forțili aliati ți suntu tora tu Românie, 15 navi militari maritimi ș-fluviali, navi a Vigllitorillor di Mealu, aeronavi di alumtâ F-16, elicopteri Puma Naval ș-parașutișțâ.
    La exerciţiul naval – „Forţili navali româneșțâ 2024”, dizvârtit pi faleza di dinintea a Comandamentului ali Flotâ di Custanţa, loarâ parti şi caplu a statlui, Klaus Iohannis, a Senatlui, Nicolae Ciucâ, și minișțrâlli ali Apârari ș-di Interni, Angel Tîlvăr și Cătălin Predoiu. “România easti adzâ unâ vâsilie siyurâ şi stabilâ, anscrisâ pi calea fârâ turnari a dezvoltarillei democraticâ, deadun cu partenerlli şi soțlli ditu UE şi ditu NATO, a că bânăm unu kiro amplinu di cripări ligati di securitati”, dzâsi prezidentul Iohannis. Dupâ spusa a lui, “Aoa, mealu ali Amari Lai, tu viținatea a polimlui di prișcâvilli ali Arusie contra ali Ucrainâ, videmu cama limbid hâirea a pidimolui politic, diplomatic ş-militar adratu di România tu añilli di ma nâpoi.”
    “Vâsilia a noastâ s-hârseaști adzâ di nai cama vârtoasili asiguripseri di securitati, iara țetăţeañilli româñi suntu apâraţ dinintea a ițido fuvirseari.” Di Dzuua ali Marinâ, prezidentul Klaus Iohannis lâ dzâsi ca nafțâlor că pistea, lucurlu fârâ dânâseari şi spiritul di fâțeari curbani ți âlli definescu suntu unâ paradigmâ di excelenţâ, iara Forţili Navali Româneșțâ – unu simbolu a putearillei ş-a rezilienţâllei naţionalâ.

    Tu arada a lui, ministrul ali Apârari Naţionale, Angel Tîlvăr, cundille că rollu a Forţilor Navali Româneșțâ easti di thimelliu tu arhitectura di securitati naţionalâ: “Alâxeara ali Amari Lai ditu unu spaţiu a cooperarillei tu unâ zonâ di ciamaunâ, dupâ acţiunea di prișcâvilli ali Federaţie Aruseascâ, dusi la unâ nauâ minduitâ ș-la adaptarea a rollui a nostu di securitati navalâ.”

    Tu 15 di agustu, di sârbâtoarea ali Stâmârie, premierlu Marcel Ciolacu nu lo parti la țeremonia di Custanţa, ama la Mânâstirlu Vâratec ditu zona ali Moldovâ, iu ascultă dyeavasea ș-lâ pitricu a tâtâloru nafțâlor româñi, militari i țivili, unu mesaj di pricunușteari ș-tiñie ti copuslu ți lu adarâ cahi dzuuâ. Tu portul turisticu Mangalia s-feațirâ ma multi agiocuri ş-astrințeri marinâreşțâ, ama ş-unâ expoziţie di tehnicâ militarâ ş-atelieri interactivi, iara tu capitalâ, Dzuua ali Marinâ Româneascâ fu yiurtusitâ pritu unâ țeremonie militarâ ş-relighioasâ andreaptâ la Monumentul a Eroilor Marinari ditu Parcul Vâsillelu Mihai I. Evenimentili di Dzuua ali Marinâ s-bitisirâ tu tutâ vâsilia cu țeremonia di lumbărdzâ a nafțâloru.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Apuntea Calafat – Vidin şi dizvultarea reghională

    Apuntea Calafat – Vidin şi dizvultarea reghională

    După 60 di an’i di la dişcl’idearea a protâl’ei apunti pisti Dună anamisa di România şi Vârgâria, unâ a daua poati easti dişcl’isâ ti urdinari, ahurhindalui di viniri. Acâ ideea a unui apunti cari s-leagâ câsâbălu românescu Calafat di aţel vrgârescu Vidin dateadză dit anlu 1925, tâş tu 2000, Bucureştiul şi Sofia simnarâ unâ achicâseari mutrindalui adrarea a l’ei. Fu ananghi ti nica şapti an’i până cându s-ahurheascâ lucrărli, a deapoa proiectul fu dat i-a fost atribuit unui constructor spaniol. Investiţia tut cu tut treaţi di 220 miliun’i di euro, pâradz ţi yinu di la Uniunea Europeană, Banca Europeană tră Investiţii, Agenţia Franceză tră Dizvultari şi Instituţia Germană di Credit tră Reconstrucţie şi Dizvoltare.



    Adratâ pi unâ cumatâ a Dunăl’ei iu lărdzimea a arâului misoară aproapea 1.300 di meatri, apuntea ari unâ lundzimi di aproape 2 kilomeatri, cu patru bendzâ di urdinari, unâ cali di her, dauă trotuari ti pietoni şi pista ti biciclişti. Easti nai ma lungă construcţie di aestâ turlie pisti fluviu. Triţearea a Dunăl’ei pi naua apunti va sâ s-facâ ma ntrâoarâ şi ma ieftinu andicra di triţearea cu feribotlu. Ma multu, simasia a lui tu reghiuni easti semnificativă, câte leagâ sud-vestul ali Românie şi nord-vestul ali vârgârie. Ma multu, construcţia easti parti a coridorlui paneuropean di transportu cari leagă câsâbălu ghirman Dresda di metropola turcâ Istanbul. Apuntea licşureadzâ transportul auto şi pi calea di her pi areapta sudicâ a coridorlui IV pan-european si interconectarea rapidâ şi modernâ a axilor di transportu dit sud-estul ali Europâ la mărli căl’iuri di transportu europeani. Di exploatarea apuntil’ei şi pâltearea taxili tră triteari va s-aibâ ngâtan unâ sutiitati mixtă româno-vârgarâ. Pieton’il’i şi bicicliştil’i, cata cum şi ambulanţili şi vehiculele ufilositi di poliţie şi pompieri nu va s-pâlteascâ taxa. Aestâ stâmânâ, Guvernili român şi vârgar aprobarâ taxili, cari va s-hibâ di la 6 la 37 di euro ti len turlii di vehicule rutiere.



    Di furn’ia a simasiil’ei şi avantajilor ţi li au apuntili pisti Dună, Bucureştiul şi Sofia au tu videalâ adrarea a unâl’ei a treia ahtari turlie construcţii, anamisa di câsâbadzl’i Călăraşi şi Silistra, ti cari s-akicâsirâ prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, şi atel ali Vârgârie, Rosen Plevneliev, la Bratislava tu andamusea a şefilor di stat dit Europa Centrală. Ateali dauă vâsilii va s-caftâ niscânti opţiuni ti finanţarea-a proiectului dit fonduri structurali, prit programlu di coopearari transfrontalieră şi prit Strateghia-a Dunăl’ei. Di altâ parti, doilu Forum anual a Strateghiil’ei tră Dună va sâ s-ţ`nâ, anlu aestu, Bucureşti, pi 28 şi 29 di sumedru.