Radio România Internațional

Tag: Dunarea

  • March 25, 2024

    March 25, 2024

    MOSCOW The four suspects of the Friday’s attack, which killed 137 and wounded over 180 at a concert venue in Moscow were brought to court on Sunday. All had wounded faces and, according to Reuters, one of them, which was being carried in a wheelchair apparently had an eye missing. The authorities have presented them as foreign citizens without revealing their nationality, but according to the Russian press, they are from Tajikistan. The attack has been claimed by the Asian branch of ISIS, which even released images during the massacre. The Russian investigators didn’t mention the Jihadi connection, whereas president Putin and the Russian Security Service FSB have mentioned the suspects’ intention to flee to Ukraine, where they had contacts. Kyiv has rejected the theory as absurd. The Romanian Foreign Ministry in Bucharest has conveyed condolences to the victims’ families underlining that Romania is firmly condemning any form of terrorism and violence against civilians.

     

    ALERT The government of France has raised the terror alert warning to its highest level after the Friday’s massacre in Moscow. The country’s Premier, Gabriel Attal, said in a post on a social network that “the decision was taken in light of the Islamic State’s claiming responsibility for the attack and the threats weighing on our country.” France is one of the countries, which has seen some of the bloodiest terror attacks masterminded by Islamist fighters, such as the ones in 2015-2016, which left roughly 300 dead and hundreds of wounded. The government in Paris has explained that the aforementioned Islamist organization has been recently involved in a series of attempted attacks, which have been thwarted by the police forces in several European countries, such as France and Germany and the head of the executive this morning summoned the representatives of the services responsible for the country’s security and safety of citizens.

     

    VOTE MPs in Bucharest are today debating upon a simple motion against Agriculture Minister Florin Barbu, who has been accused of having endorsed a law for the financial benefit of some politicians. Under the title ‘Praising Ceausescu cannot save the Romanian Agriculture’ the simple motion has been initiated by the opposition USR following the minister’s appreciative discourse about the country’s former dictator Nicolae Ceausescu. The USR representatives have been accusing the minister of having treated the protesting farmers with contempt and of having ignored the MPs requests to present his activity. The vote is going to be cast on Tuesday.

     

    HANDBALL The Romanian women’s handball side Dunarea Braila has qualified for the final tournament of the EHF European League after a 26-25 home win against the Croatian side Podravka Vegeta on Sunday in the second round of the quarter finals. Dunarea, which also won the first game against Podravka, is Romania’s second representative in the EHF Finals Women, due on June 1 and 2 in Graz, Austria, after Gloria Bistrita. Romania’s champions CSM Bucharest have qualified for the quarter finals of the Champions League in women’s handball after a double win against Slovenian side Krim Mercator Ljubljana and will be playing in the quarters against the French side Metz Handball.

    (bill)

  • Sport Club RRI

    Sport Club RRI

    At least three women handball sides from Romania have made headway in the
    European Cups. In the Champions League, CSM Bucharest stands good chances to
    directly qualify for the quarterfinals if it outperforms Danish side Odense in
    the away game they are going to play on Sunday. Odense ranks second in Group A,
    two points ahead the Romanian champions, but this advantage can be cancelled in
    case of a Romanian win. The first game opposing the two sides in Bucharest, in
    September went to the Romanians 28-24.




    Another Romanian side, the vice-champion Rapid Bucharest also stands good
    chances to qualify for the competition’s next stage. Rapid ranks seventh in
    Group B, a point less than the Hungarian side Ferencvaros. In the event of a
    home win on Sunday against Danish side Esbjerg and if Ferencvaros loses to
    Metz, in France, Rapid goes into the play-offs for the League’s quarterfinals. Both
    sides that represented Romania in last year’s competition were stopped in their
    tracks in the quarters.




    In the EHF European League, a leg before the end of the groups competition,
    Romania already boasts two sides in the quarterfinals. The first Romanian side
    to have assured its place in this stage of the competition was Gloria Bistrita
    with an away win against French team Nantes, their main Group C opponent. On
    Saturday, the Romanians will be up against German side Bensheim / Auerbach. In
    the quarters, Gloria may be playing either the Norwegian side Sola or the Spanish
    side Malaga.




    Dunărea Brăila qualified last Saturday, after a win against the group’s
    leader Thuringer of Germany. At the end of this week, Dunărea will be up
    against Chambray Touraine in France. After the final ranking configuration, in
    the quarterfinals, Dunarea will be playing the Norwegians from Storhamar or Podravka
    Koprivnica of Croatia. The third Romanian side in the European League, CSM
    Târgu Jiu, is hankering for a win after five consecutive defeats. CSM will be
    playing at home on Sunday the Hungarian side Mosonmagyaróvár.


    (bill)

  • Tranzitul persoanelor în vama Isaccea s-a dublat în ultima lună

    Tranzitul persoanelor în vama Isaccea s-a dublat în ultima lună

    Tranzitul persoanelor în vama româno-ucraineană Isaccea (Tulcea) s-a dublat în ultima lună, pe fondul creşterii numărului mijloacelor care fac transportul peste Dunăre între cele două state şi, probabil, al atacurilor ruseşti asupra porturilor ucrainene de pe fluviu, informează Garda de Coastă.

    În perioada 24 iulie – 17 august, prin punctul de trecere a frontierei Isaccea au intrat aproximativ 41.000 de persoane cu circa 7.300 de autovehicule şi au ieşit din România circa 45.000 de persoane cu aproape 8.100 de autoturisme.

    În aceeaşi perioadă a anului trecut, prin vama Isaccea, au intrat circa 26.000 de persoane cu aproape 6.900 de autoturisme şi au ieşit din România circa 28.000 de persoane cu aproape 7.200 de autoturisme.

    Cifrele sunt aproape duble faţă de anul trecut şi sunt cauzate în mod principal de faptul că transportul cu feribotul peste Dunăre s-a dublat din punctul de vedere al capacităţii. Dacă anul trecut vorbeam despre un feribot la un interval de trei ore, în această perioadă este un feribot la o oră şi jumătate. Totodată, transportul de marfă a crescut simţitor, potrivit sursei citate.

    Datorită creşterii numărului de bacuri puse la dispoziţia celor care tranzitează zona s-au redus timpii de aşteptare în zona Isaccea. Anul trecut se aşteptau cel puţin trei zile, acum s-a ajuns la o singură zi, potrivit şoferilor de camioane din Ucraina.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.03 – 11.03.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.03 – 11.03.2023

    Vizite tru Extremlu Orient


    Parteneriatlu Strategic anamisa di România şi Japonia demonstreadză că ligăturli bilaterale agiumsiră pi nai ma analtulu nivel – declară prezidentulu Klaus Iohannis, după ţi, marță, la Tokyo, simnă, deadunu cu premierlu nipon, Fumio Kishida, perfectarea alustui tratat bilateral. Tut marță, prezidentulu Iohannis fu aştiptatu di amirălu ali Japonie, Naruhito. România şi Japonia, spuni șeflu a statlui, suntu tora ma aprukeati ca vărnăoară. El nica spusi că, tru actualu contextu global, dămcusitu di polimu şi di tensiuni regionale, easti important s’avemu besă unu alantu tră s’li vigllemu valorli di thimelliu cari nă difinesc: vrearea di irini şi securitate, libertatea, democraţia şi ndrepturile omului, arada internaţională thimilliusită pi reguli. Unăoară cu simnarea a Parteneriatului Strategic, spun experții, dizvoltarea cooperarillei româno-nipone va s’hibă accelearată, pritu lărdzearea a portofoliului di acţiuni şi proiecte tru tuti domeniile di sinferu comun. Uidisitu cu spusa a pitricutăllei Radio România, vizita prezidentului Iohannis avu şi ună importantă dimensiune economică, Japonia hiinda nai ma mari investitor asiatic tru România. Aţeali aproapea 400 di societăţi comerciale cu capital japonez ditu România aducu, tru aestu kiro, cama di 40.000 di locuri di lucru. Potenţialu di creastire easti semnificativ, inclusiv tru domeniile cu nai ma analtu nivel di inovaţie, catacum dizvoltarea tehnologiei di turlie reactoare modulare micñiţi, produţerea şi distribuţia di hidrogen veardi, producţia di optică di mare putere, infrastructura ditu bărnulu ditu soni ică bitisearea a unei nauă magistrală a metroului ditu Bucureşti. Parteneriatlu cu Japonia easti doilu simnatu di România cu un stat asiatic, după aţelu cu Coreea di Sud. Ditu Japonia, prezidentulu Iohannis nkisi calkea ti tu Singapore. România easti treilu nai ma mari furnizor ditu Uniunea Europeană di servicii IT tru Singapore, iara interesul ahăndusearea şi amplificarea aluştui palier di colaborare, pritu iniţierea di năi proiecte bilaterali.



    Pisti 3,7 miliuñi di arifugaţ ucraineni tru România vecină


    Inspectoratul General ali Poliţiei di Frontieră (IGPF) dimăndă că maş ñiercuri intrară tru România, pritu locurli di triţeari a sinurlui, cama di șapti ñilli di cetăţeni ucraineni. Uidisitu cu unu comunicat transmis, gioi, a presăllei, ahurhinda cu 10 di şcurtu 2022, cu dauă stămâñi ninti că askerea arusă s’lă aputrusească văsilia, intrară tru România 3.705.317 di cetăţeni ucraineni. Majoritatea nkisiră calea, ma largu, cătă văsilii ditu ascăpitata ali Europă, ama aproapea 100 di ñilli, precizează autoritățile di la București, aleapsiră s’rmână tru România. Aprindu dzuua ti dimăndari a datiloru di la Poliția di Frontieră,


    Parlamentul di la Bucureşti adoptă ună declaraţie di ndrupari ali Ucraină, cu arastea că s-umplu, pi 24 di şcurtu un an di la diclanşarea invaziei rusești. Documentul, adoptat cu largă majoritate di majoritatea guvernamentală PSD-PNL-UDMR, la pripunerea USR (tru opoziție), condamnă sertu polimlu nkisitu di Moscova contra a unui stat suvearan, a curi teritoriu easti inalienabil şi indivizibil. Diclaraţia reafirmă ndrupămintulu susta ali Românie tră aţea ţi număseaşti alumta eroică a statlui şi a popului ucrainean, catacum şi tră ndruparea ali independenţă, suvearanitati şi integritati teritorială ali Ucraină, tru limitili a sinurloru pricunuscuti internaţional.



    Româñilli ditu Ucraina


    Nu tuti suntu ti anami tru ligăturli româno-ucrainene. Tru arada a debatlui mutrinda declarația di ndrupari a Kievului, prezidentulu AUR (opoziția naționalistă), George Simion, insistă tră protejarea a conaționalilor ditu văsilia viţină. Pisti 400 di ñilli di etniţ români băneadză aclo, majoritatea tru nordul a Bucovinăllei, nordul și sudlu ali Basarabiei și Ținutlu Herța, teritorii românești răsăritene arăkiti, tru 1940, dupu un ultimatum, di Uniunea Sovietică stalinistă și priloati, tru 1991, di Ucraina, ca stat succesor. După invadarea ali Ucraină di cătră askerili aruse, mulţă etniţ români fudziră pi front sumu hlambura ucrainean. Tru andreu 2022, ministerul român di Externe lugursea regretabil că nomlu mutrinda minorităţile naţionale ditu Ucraina fu adoptat tru absenţa unei noi consultări a Comisiei di la Veneţia. Opinia aceastiia, apreciază diplomația di la București, ar fi contribuit tru mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar ditu perspectiva standardilor juridice europene tru materie.


    Di asemenea, subliniază MAE, easti regretabil faptul că legea a fost adoptată tru absenţa unei consultări adicvate a reprezentanţilor comunităţii române ditu Ucraina, aşa cum a solicitat Bucureștiul. România, mai precizează ministerul, susţine pe diplin parcursul european al Ucrainei şi truţelege dorinţa firească di apropiere di Uniunea Europeană, trusă semnalează faptul că acceleararea intempestivă a procesului di legifearare tru acest domeniu a afectat, di o manieră semnificativă, consultarea cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, cari ar fi trebuit să fie unul di substanţă, anterior adoptării legii.



    Enigma ditu canal


    Autorităţile ditu Ucraina şi România s


    Akicăsiră s’verifică ahăndusimea a canalelor di pe Dunăre pi cari administraţia di la Kiev li ufiliseaşti ti s’exporta părmătii agricole – dimăndară responsabili guvernamentali ditu aţeali dauă văsilii. Dunărea easti ună cali di transport importantă tră Ucraina, cari, tru dupu aputrusearea arusească, mindueaşti s’exporte pi aestă cale yipturi şi alte produse, tru majoritate tut agro-alimentare. Autorităţli române declarară, meslu tricutu, că suntu găilipsiti di indiciile ţi spunu că Ucraina draghează canalul Bîstroe, ţi traeaţi pritu ună regiune sensibilă ditu videală ecologic, şi ntribară desi pot s’verifica situația ditu teren. Kievul negă că, pritu adâncirea canalului, ari călcată vără acord şi să spusi hăzări să-lli spună ali Românie, membră a Uniunillei Europene şi a NATO, anvergura a dragărilor. Controalili suntu pruvidzuti s’ahurhgească meslu aestu. Bucureștiul ari frixea ti impactul pe cari lucrările nkisiti di ucraineni poati s-li aducă tru ecosistemlu ditu Delta a Dunăllei, zonă unică tru Europa, inclusă tru patrimoniul mondial UNESCO. Ministerul ucrainean ali Infrastructură comunică că, după ași-dzăsa născărseari a canalului, ahăndusearea aluştui criscu di la 3,9 la 6,5 metri, dimi aproapea easti diplo.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 05.03 – 11.03.2023

    Retrospectiva săptămânii 05.03 – 11.03.2023

    Vizite în Extremul Orient


    Parteneriatul Strategic dintre România
    şi Japonia demonstrează că relaţiile bilaterale au fost ridicate la
    cel mai înalt nivel – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după ce, marți,
    la Tokyo, a semnat, împreună cu premierul nipon, Fumio Kishida, perfectarea
    acestui tratat bilateral. Tot marți, președintele Iohannis a fost primit
    de împăratul Japoniei, Naruhito. România şi Japonia, afirmă șeful
    statului, sunt acum mai apropiate decât oricând. El mai spune că, în actualul
    context global, marcat de război şi de tensiuni regionale, este important să ne
    bazăm unii pe ceilalţi pentru a apăra valorile fundamentale care ne definesc:
    dorinţa de pace şi securitate, libertatea, democraţia şi drepturile omului,
    ordinea internaţională bazată pe reguli. Odată cu semnarea

    Parteneriatului
    Strategic, spun experții, dezvoltarea cooperării româno-nipone va fi
    accelerată, prin extinderea portofoliului de acţiuni şi proiecte în toate
    domeniile de interes comun. Potrivit trimisei Radio România, vizita
    președintelui Iohannis a avut şi o importantă dimensiune economică, Japonia
    fiind cel mai mare investitor asiatic în România. Cele circa 400 de societăţi
    comerciale cu capital japonez din România generează, în prezent, peste 40.000
    de locuri de muncă. Potenţialul de creştere este semnificativ, inclusiv în
    domeniile cu cel mai înalt nivel de inovaţie, precum dezvoltarea tehnologiei de
    tip reactoare modulare mici, producerea şi distribuţia de hidrogen verde,
    producţia de optică de mare putere, infrastructura de ultimă generaţie sau
    finalizarea unei noi magistrale a metroului din Bucureşti. Parteneriatul cu
    Japonia este al doilea încheiat de România cu un stat asiatic, după cel cu
    Coreea de Sud. Din Japonia, președintele Iohannis a plecat în Singapore.
    România este al treilea cel mai mare furnizor din Uniunea Europeană de servicii
    IT în Singapore, iar interesul său vizează aprofundarea şi amplificarea
    acestui palier de colaborare, prin iniţierea de noi proiecte bilaterale.



    Peste 3,7 milioane de refugiați
    ucraineni în România vecină


    Inspectoratul General al
    Poliţiei de Frontieră (IGPF) informează că numai miercuri au intrat în România,
    prin punctele de la graniţă, peste șapte mii de cetăţeni ucraineni.
    Potrivit unui comunicat transmis, joi, presei, începând cu 10 februarie 2022,
    cu două săptămâni înainte ca armata rusă să le invadeze țara, au intrat în
    România 3.705.317 de cetăţeni ucraineni. Majoritatea şi-au continuat drumul
    spre ţări din vestul Europei,     dar circa 100 de mii, precizează autoritățile de la București, au
    ales să rămână în România    . În ajunul
    datelor furnizate de Poliția de Frontieră,

    Parlamentul
    de la Bucureşti a adoptat o declaraţie de susţinere a Ucrainei, la împlinirea,
    pe 24 februarie, a unui an de la declanşarea invaziei rusești. Documentul,
    adoptat cu largă majoritate de majoritatea guvernamentală PSD-PNL-UDMR, la
    propunerea USR (în opoziție), condamnă ferm războiul declanșat de Moscova
    împotriva unui stat suveran, al cărui teritoriu este inalienabil şi
    indivizibil. Declaraţia reafirmă sprijinul ferm al României pentru ceea ce
    numește lupta eroică a statului şi a poporului ucrainean, precum şi pentru
    susţinerea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei,
    în limitele frontierelor recunoscute internaţional.



    Românii din Ucraina


    Nu-i totul roz în relațiile
    româno-ucrainene. În cursul dezbaterilor privind declarația de susținere a
    Kievului, preşedintele AUR (opoziția naționalistă), George Simion, a
    insistat pentru protejarea conaționalilor din țara vecină. Peste 400 de mii de
    etnici români trăiesc acolo, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii
    românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea
    Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor. După
    invadarea Ucrainei de către trupele ruse, numeroși etnici români au plecat pe front sub drapel ucrainean. În decembrie 2022, ministerul român de Externe considera
    regretabil faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a
    Comisiei de la Veneţia. Opinia acesteia, apreciază diplomația de la București,
    ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din
    perspectiva standardelor juridice europene în materie.

    De asemenea, subliniază
    MAE, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări
    adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat
    Bucureștiul. România, mai precizează ministerul, susţine pe deplin parcursul
    european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de apropiere de Uniunea Europeană, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a
    procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră
    semnificativă, consultarea cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar
    fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii.



    Enigma din canal


    Autorităţile din
    Ucraina şi România au convenit să verifice adâncimea canalelor de pe Dunăre pe
    care administraţia de la Kiev le foloseşte pentru a exporta mărfuri agricole -
    au anunţat responsabili guvernamentali din cele două țări. Dunărea este o rută
    de transport importantă pentru Ucraina, care, în urma invaziei rusești,
    încearcă să exporte pe această cale cereale şi alte produse, în majoritate tot
    agro-alimentare. Autorităţile române au declarat, luna trecută, că sunt
    îngrijorate de indiciile conform cărora Ucraina
    draghează canalul Bîstroe, ce străbate o regiune sensibilă din punct
    de vedere ecologic, şi au întrebat dacă pot verifica situația din teren. Kievul
    a negat că, prin adâncirea canalului, ar fi încălcat vreun acord şi s-a
    declarat pregătit să-i arate României, membră a Uniunii Europene şi a NATO,
    anvergura dragărilor. Controalele ar urma să înceapă luna aceasta.
    Bucureștiul se teme de impactul pe care lucrările întreprinse de ucraineni
    le-ar putea avea asupra ecosistemului din Delta Dunării, zonă unică în Europa, inclusă în patrimoniul mondial
    UNESCO. Ministerul ucrainean al
    Infrastructurii a comunicat că, după așa-zisa curățare a canalului, adâncimea
    acestuia a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, adică aproape s-a dublat.


  • Sports roundup

    Sports roundup

    The Romanian women’s handball side Dunarea Braila has
    qualified for the quarter finals of the EHF European League after a 36-32 home
    win against the Russians from Kuban Krasnodar in a decisive Group D game.
    Dunarea, which was hankering for a win in order to make it to the competition’s
    next stage, will be up in the quarters against the winner of Group C, Minaur
    Baia Mare, also from Romania.






    In the men’s competition, Minaur Baia Mare has qualified for
    the quarter finals after outperforming Ukrainian side Donbas Mariupol 34-26 in
    a return home game on Saturday. Minaur also won the first game 24-23. The other
    Romanian side in the competition, CSM Bucharest was stopped in its tracks by
    the Greek side AEK Athens 28-23 at home and 23-29 away.




    Romanian ice hockey side Corona Brasov lost to Hungarian
    side Ferencvaros Budapest 5-2 in a home game counting towards the regional
    competition Erste Liga. The Hungarians have managed to outperform all the
    Romanian sides in Erste Liga: SC Miercurea Ciuc, CS Gheorgheni and Corona
    Brasov.




    Last weekend saw the games counting towards the 24th
    leg of Romania’s domestic championship. On Friday, FC Arges defeated FC
    Voluntari 1-0 and Universitatea Craiova also secured a 1-0 home win against
    Hermannstadt. On Saturday in Sfantu Gheorghe, local side Sepsi ended in a
    nil-all draw their game against Academica Clinceni while in Bucharest local
    side FCSB clinched a 1-0 win against Chindia Targoviste.




    On Sunday, CFR Cluj obtained a 1-0 away win against Gaz
    Metan while Astra outperformed Dinamo Bucharest 2-0 in a home match. The leg’s
    last two matches on Monday are pitching UTA Arad against FC Botosani and
    Viitorul Constanta against Poli Iasi. FCSB and CFR Cluj are topping the table
    each with 51 points followed by Craiova with 47.




    (bill)

  • Sports roundup

    Sports roundup

    The Romanian women’s handball side Dunarea Braila has
    qualified for the quarter finals of the EHF European League after a 36-32 home
    win against the Russians from Kuban Krasnodar in a decisive Group D game.
    Dunarea, which was hankering for a win in order to make it to the competition’s
    next stage, will be up in the quarters against the winner of Group C, Minaur
    Baia Mare, also from Romania.






    In the men’s competition, Minaur Baia Mare has qualified for
    the quarter finals after outperforming Ukrainian side Donbas Mariupol 34-26 in
    a return home game on Saturday. Minaur also won the first game 24-23. The other
    Romanian side in the competition, CSM Bucharest was stopped in its tracks by
    the Greek side AEK Athens 28-23 at home and 23-29 away.




    Romanian ice hockey side Corona Brasov lost to Hungarian
    side Ferencvaros Budapest 5-2 in a home game counting towards the regional
    competition Erste Liga. The Hungarians have managed to outperform all the
    Romanian sides in Erste Liga: SC Miercurea Ciuc, CS Gheorgheni and Corona
    Brasov.




    Last weekend saw the games counting towards the 24th
    leg of Romania’s domestic championship. On Friday, FC Arges defeated FC
    Voluntari 1-0 and Universitatea Craiova also secured a 1-0 home win against
    Hermannstadt. On Saturday in Sfantu Gheorghe, local side Sepsi ended in a
    nil-all draw their game against Academica Clinceni while in Bucharest local
    side FCSB clinched a 1-0 win against Chindia Targoviste.




    On Sunday, CFR Cluj obtained a 1-0 away win against Gaz
    Metan while Astra outperformed Dinamo Bucharest 2-0 in a home match. The leg’s
    last two matches on Monday are pitching UTA Arad against FC Botosani and
    Viitorul Constanta against Poli Iasi. FCSB and CFR Cluj are topping the table
    each with 51 points followed by Craiova with 47.




    (bill)

  • Atracții turistice în județul Mehedinți

    Atracții turistice în județul Mehedinți

    Astăzi ajungem în sud-vestul României,
    o zonă turistică a cărei faimă a depășit de mult granițele țării. În județul
    Mehedinți se pot face, printre altele, excursii în peșteri, alpinism, rafting,
    echitație, dar și ciclism. De asemenea, Orșova – Cazanele Mari este ruta de pe
    care puteți admira cele mai frumoase peisaje create de Dunăre în România, dar
    și multe vestigii istorice.


    Este un județ înzestrat cu frumuseți
    naturale deosebite, pe care autoritățile județene fac tot posibilul să le pună
    în valoare, spune Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean Mehedinți. Plimbările cu ambarcațiunea pe Dunăre, traseele montane și chiar
    pescuitul sunt activități atractive pentru turiști și voi începe cu cea mai
    importantă zonă turistică din Mehedinți: Clisura Dunării. Clisura Dunării a
    devenit tot mai cunoscută în ultimii ani și, dacă la început era căutată doar
    pentru turismul de weekend, în cursul anului trecut, hotelurile și pensiunile
    au avut un grad ridicat de ocupare pe tot parcursul sezonului estival. Peisajul
    este de-a dreptul reconfortant și-i încarcă cu energie pe toți cei care vin la
    noi. Apoi, există dealurile stâncoase. Avem Parcul Natural Porțile de Fier, al
    doilea ca mărime în România. Aici avem Laleaua galbenă de Cazane, o specie
    protejată de lege, care înflorește la începutul lunii mai și care se găsește pe
    versanții abrupți ai Ciucarului Mare, care străjuiesc Cazanele Mari ale
    Dunării. Aș vrea să precizez că această floare poate fi văzută doar de pe
    fluviu, într-o plimbare cu o ambarcațiune.


    Peșterile, mănăstirile și
    disponibilitatea proprietarilor de pensiuni de a vă umple programul cu trasee
    deosebite vă vor asigura cu siguranţă o vacanță de vis în Clisura Dunării.
    Aladin Georgescu. Tot pe Clisura Dunării, dacă vor veni
    turiștii în județul nostru, se poate vizita Peștera Ponicova, care este
    spectaculoasă prin galeriile care comunică între ele, dar și Peștera Veterani,
    locuită cu peste 4.000 de ani în urmă. Vă asigur că ambele merită vizitate. De
    asemenea, o plimbare cu ambarcațiunea pe Dunăre oferă posibilitatea de a vedea
    barajul de la Porțile de Fier, dar, în același timp, și Cazanele Dunării, unde
    fluviul are o deschidere minunată printre munți și piatră. Încheiem cu cel mai
    vizitat obiectiv turistic de pe Clisura Dunării: Chipul lui Decebal sculptat în
    stâncă. E cea mai înaltă sculptură în piatră din România și a doua ca mărime în
    Europa, un obiectiv turistic pe care noi, de la nivelul Consiliului Județean
    Mehedinți, într-o colaborare cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri
    Timișoara, l-am pus în valoare printr-un iluminat arhitectural deosebit, la fel
    cum am procedat și cu podul din golful Mraconia, aflat la baza sculpturii.


    Un alt obiectiv ar fi Peștera
    Topolnița, situată în comuna Cireșul. Este a doua peșteră din România din punct
    de vedere al lungimii, iar în lume ocupă locul al 16-lea. Are o lungime totală
    de 24,5 km, dintre care doar 11 km sunt explorați. Peștera este declarată
    monument al naturii și poate fi vizitată doar într-o singură zi pe an, vara,
    câteva ore, atunci când are loc sărbătoarea care-i poartă numele. Ne continuăm
    însă călătoria alături de Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean
    Mehedinți, și ajungem în orașul reședință de județ.

    În municipiul Drobeta
    Turnu Severin avem Muzeul Regiunii Porțile de Fier, cea mai importantă
    instituție de cultură din județul nostru. Aceasta este poziționată pe malul
    Dunării, lângă vechile ruine ale castrului Drobeta și lângă piciorul podului
    lui Traian, construit de Apolodor din Damasc, între anii 103-105, pentru ca
    legiunile romane să traverseze Dunărea pentru cucerirea Daciei. Piciorul
    podului este ultima dovadă a celei mai impresionante construcții peste apă,
    create în Imperiul Roman. O machetă fidelă, foarte bine realizată, poate fi
    văzută în interiorul Muzeului Regiunii Porților de Fier. Pentru că vorbeam de
    multele obiective istorice și culturale care pot fi vizitate în municipiul
    Drobeta Turnu Severin, aș vrea să continui cu Castelul Artelor, Teatrul,
    Cetatea Medievală, toate fiind modernizate prin proiecte finanțate cu fonduri
    europene, așa cum, de altfel, a fost finanțat și Muzeul Regiunii Porților de
    Fier.



    Dacă v-ați întrebat unde se află singurul
    pod natural rutier funcțional din Europa, e timpul să aflați că îl veți găsi în
    județul Mehedinți. Podul lui Dumnezeu are o înălțime de 13 metri și o
    deschidere de nouă metri. În zona de munte a județului nostru, avem
    Podul lui Dumnezeu, cel mai mare pod natural din România și al doilea din
    Europa, însă este singurul pe care se poate circula. Tot în zona de nord a
    județului avem Peștera Ponoarele și pădurea de liliac, o rezervația botanică,
    întinsă pe o suprafață de 20 de hectare, unde se și organizează anual, la
    începutul lunii mai, Sărbătoarea Liliacului. Obiectivele din municipiul Drobeta
    Turnu Severin și din nordul județului nostru, pot fi vizitate parcurgând
    traseul Via Transilvanica, pe o lungime de aproape 100 de km, pornind din
    portul Drobeta Turnu Severin și traversând alte șapte localități. Avem câteva
    trasee de munte deosebite, oferite de Geoparcul Platoul Mehedinți. Îi așteptăm
    cu drag pe cei care doresc să aibă o vacanță reușită să vină în județul nostru,
    fiindcă promovăm un turism de calitate, avem obiective istorice și culturale.
    Mai mult, ne-am conformat în acest an regulilor care trebuie respectate în
    această perioadă de pandemie și nu va fi nici un risc pentru niciun turist din
    punct de vedere al sănătății.



    Turiștii care vor să descopere tradiții, meșteșuguri și
    vor să achiziționeze obiecte de artizanat, se pot îndrepta spre Șișești. Este
    singura localitate din județul Mehedinți în care se mai păstrează tradiția
    olăritului. Chiar dacă este o tradiție care datează încă de pe vremea dacilor,
    artizanii din Șișești au reușit să păstreze tehnicile. De asemenea, în zona de
    munte, în Ponoarele, tradiția și portul popular au o valoare inestimabilă.
    Femeile încă mai lucrează manual costume populare. Faimoasele ii de la
    Ponoarele poartă amprenta femeilor din zona de nord a județului Mehedinți. Din
    mâinile acestor femei ies cu adevărat bijuterii vestimentare.

  • Continuă vara capricioasă în România

    Continuă vara capricioasă în România

    Vremea
    capricioasă continuă să creeze probleme în cea mai mare parte a României. În
    week-end, ploile însoţite de grindină au afectat cel mai grav partea de
    nord-est a ţării, în Suceava fiind instituit pentru scurt timp chiar cod roşu
    de fenomene periculoase. În câteva gospodării din zonă apa a patruns în case,
    iar animalele au rămas izolate din cauza viiturii.     În centrul ţării, în judeţul
    Alba, vremea rea a surprins mai mulţi turişti pe munte, şapte persoane blocate
    de viiturile care s-au format fiind salvate de echipele de intervenţie după
    câteva ore.


    Partea de sud-est a teritoriului se confruntă, pe de altă parte, cu
    temperaturi aproape de caniculă, iar furtunile se manifestă în aproape toată
    ţara. La orele amiezii disconfortul termic este ridicat, astfel că indicele
    temperatură-umezeală, ITU, atinge şi depăşeşte uşor pragul critic de 80 de
    unităţi, cu precădere în zonele de câmpie. În ultimele zile, meteorologii au
    emis numeroase alerte de vreme rea severă iminentă.


    În Vâlcea , o
    rupere de nori a inundat zeci de gospodării, iar la Brăila , vântul
    puternic a doborât mai mulţi copaci. Câteva sute de perosane au rămas fără
    energie electrică, iar hidrologii au emis mai multe atenţionări cod galben de
    risc de inundaţii pentru râuri din jumătate dintre judeţele ţării.
    Instabilitatea atmosferică accentuată se va menţine cel puţin până miercuri
    seara, dar meteorologii spun că ploile torenţiale vor fi prezente chiar şi joi.


    Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, vor fi perioade în care se
    vor semnala averse ce vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări
    electrice, intensificări ale vântului, vijelii şi căderi de grindină. În
    intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi
    15-25 l/mp, iar pe arii restrânse 35-40 l/mp. Majoritatea avertizărilor
    hidrologice emise în ultima perioadă au expirat, dar rămâne în atenţie situaţia
    pe Dunăre, unde, până joi, sunt în vigoare coduri portocaliu şi galben pentru
    judeţele riverane.


    Cea mai mare cotă atinsă de Dunăre în ultimele zile a fost
    la Galaţi, unde apa revărsată a fluviului a inundat terasele de pe mal şi o
    porţiune din faleză. Bacurile circulă cu pasarelele de pasageri supraînălţate,
    iar agricultorii din zonele cu risc au fost notificaţi pentru a nu lăsa în
    calea apelor substanţe chimice, îngrăşăminte sau combustibil. Către navigatori
    a fost emis un aviz pentru a călători pe Dunăre cu viteză extrem de redusă,
    astfel încât să se evite formarea valurilor care pot eroda malurile şi digurile
    de apărare.

  • Vară ploioasă în România

    Vară ploioasă în România

    In România continuă inundaţiile, ploile abundente,
    grindina, vijeliile şi furtunile. Informările hidrologice şi meteo, codurile
    galbene şi portocalii de instabilitate atmosferică şi inundaţii se succed de
    săptămâni bune în aproape toată ţara şi nu par să se apropie de final. Numeroase
    râuri din aproape toată ţara s-au aflat sub cod portocaliu sau galben, uneori
    chiar şi roşu, existând riscul producerii de viituri rapide şi creşteri de niveluri şi debite.


    Și nivelul Dunării este în creştere, iar în următoarele zile fluviul
    se află sub incidenţa mai multor avertizări. Există și o serie de probleme
    legate de digurile de apărare, însă autorităţile dau asigurări că, pentru
    moment, situaţia este ţinută sub control. Populaţiei     din
    zonele vizate i se recomandă să nu traverseze râurile prin apă şi să nu se apropie de malurile
    acestora.


    Totodată, oamenii ar trebui să-și cureţe rigolele din apropierea
    locuinţei pentru facilitarea scurgerii normale a apei şi evitarea producerii
    unor acumulări în gospodării. În ultimele 24 de ore, vremea instabilă, cu
    precipitaţii abundente şi vânt puternic, a creat mici probleme, în mai multe
    judeţe, însă nu au fost înregistrate situaţii deosebite care să afecteze grav
    comunităţile şi nu s-au format viituri rapide care să pună în pericol
    cetăţenii, așa cum s-a întâmplat săptămâna trecută.


    Echipajele de pompieri au
    acţionat pentru evacuarea apei din peste 200 de case, beciuri și curţi. Totodată,
    din cauza vântului puternic, unele acoperişuri au fost desprinse de pe clădiri,
    iar mai mulți copaci au fost doborâţi pe carosabil. Din fericire, nu au fost
    înregistrate victime. Echipajele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă nu au
    fost angrenate în misiuni operative de intervenţie, fiind derulate doar
    evaluări ale pagubelor produse de inundaţiile din această perioadă.


    În funcţie
    de evoluţia situaţiei din teren, salvatorii sunt însă pregătiți și pot acţiona
    imediat cu motopompe de mare capacitate pentru evacuarea apei din locuinţe,
    precum şi cu bărci de salvare pentru recuperarea persoanelor surprinse de
    viituri. Din punct de vedere al alimentării cu energie electrică, se înregistrau
    întreruperi în unele localităţi din judeţele Harghita şi Iaşi.


    În ultimele zile,
    în aproape toată România a plouat abundent, iar nivelul râurilor şi pârâurilor
    a crescut. Au fost inundate poduri, locuinţe, anexe gospodăreşti, grădini şi
    beciuri. Sute de persoane au fost evacuate de pompieri. Au fost afectate șiculturile agricole, iar în majoritatea cazurilor,
    fermierii nu au poliţe de asigurare pentru aceste pagube. Sute de animale au
    fost luate de ape. A fost perturbat şi traficul rutier, drumuri judeţene,
    naţionale şi europene fiind blocate de viituri. Situația nu pare să se stabilizeze în perioadă
    următoare, meteorologii anunțând ploi torențiale,
    vijelii și grindină.

  • Ultimul asalt al iernii?

    Ultimul asalt al iernii?

    Pe 23 martie 2018, de Ziua Mondială a Meteorologiei,
    mai bine de jumătate din România s-a aflat sub coduri de
    ninsoare abundentă, temporar viscol şi vizibilitate scăzută. Organizaţia
    Mondială de specialitate atrage atenţia, de altfel, asupra efectelor
    schimbărilor climatice, precum viscolele şi temperaturile foarte scăzute,
    cicloanele tropicale, valurile de căldură şi seceta. Calendaristic, primăvara a
    început pe 1 martie, iar astronomic, pe 20 martie. Cu toate acestea, România
    s-a aflat toată săptămâna sub coduri gaben şi portocaliu de ninsori şi viscol,
    precum şi de inundaţii, şi a experimentat un fenomen mai puţin obişnuit -
    ploaia îngheţată – care a generat depunerea de polei, perturbând transporturile
    rutiere, feroviare şi aeriene.

    Vineri, circulaţia pe
    autostrăzile sudice a fost afectată de viscol
    şi vizibilitatea scăzută. Au fost probleme şi pe mai multe drumuri naţionale şi
    judeţene din jumătatea sudică a României, unde circulaţia a fost oprită din
    cauza viscolului şi a zăpezii de pe carosabil sau din cauza arborilor căzuţi
    care fac imposibilă înaintarea. Pe calea
    ferată au fost anulate zeci de trenuri. Tot din cauza vremii, elevii şi
    preşcolarii din Bucureşti şi mai multe judeţe din jumătatea sudică nu au făcut,
    vineri, cursuri. Au fost mobilizaţi pentru a face faţă situaţiilor create de
    intemperii peste 13.000 de poliţişti, pompieri şi jandarmi.

    Ministrul de
    Interne, Carmen Dan: Eu recomand
    cetăţenilor să asculte şi să respecte indicaţiile autorităţilor, să nu se
    aventureze pe drumuri închise, din cauza viscolului sau a zăpezilor, pentru că
    intervenţiile pentru salvarea lor limitează aria de acţiune a forţelor care
    intervin, ba mai mult decât atât, pun în pericol însăşi viaţa salvatorilor.
    La rândul său, ministrul sănătăţii, Sorina Pintea, le-a solicitat direcţiilor
    de sănătate publică să ia toate măsurile care se impun în această perioadă
    pentru rezolvarea situaţiilor speciale cauzate de condiţiile meteo
    nefavorabile.


    Vremea se va menţine deosebit de rece până la sfârşitul
    săptămânii, cu precădere în jumătatea de sud-est, unde intensificările
    temporare ale vântului vor amplifica senzaţia de frig, a spus şi directorul
    Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu: Abia de luni sau marţi vorbim de o uşoară creştere
    a valorilor de temperaturi la valori pozitive, 6 – 10 grade Celsius, în
    majoritatea regiunilor, 14 – 15 grade în jumătatea de sud a ţării, cu
    posibilitate, în a doua parte a săptămânii, şi de precipitaţii, predominant
    ploi.


    Specialiştii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
    avertizează că după acest val de ninsori ne paşte un nou pericol: cel al
    inundaţiilor. Tendinţa Dunării este de creştere, iar autorităţile au decis
    suspendarea tranzitării cu bacul peste fluviu, în punctul de trecere a
    frontierei Bechet (sud), din cauza creşterii nivelului apei şi a inundării căii
    de acces spre feribot

  • Galaţi

    Galaţi

    Astăzi vă propunem să ne însoţiţi
    într-un oraş-port Dunăre,situat în zona estică a României, pe
    malul nordic al Dunării: Galaţi. Situat la confluenţa Dunării cu Siretul,
    oraşul atrage prin mai multe puncte de atracţie, primul de menţionat fiind
    Faleza Dunării, un mic paradis în lungime de aproape trei kilometri. Este vorba
    mai precis despre un parc, cu suprafaţa de circa 30 de hectare, cu o promenadă romantică, pe sub sălcii pletoase
    şi platani, cu privelişte asupra fluviului şi a munţilor Dobrogei. Aici există
    zone special amenajate pentru iubitorii sportului cu role sau placă de
    skateboard sau bicicleta. Iar amatorii de pescuit se pot alătura sutelor de
    pescari, obişnuiţi ai zonei. În parc pot fi văzute lucrările de artă expuse
    peste tot, mărturii ale uneia dintre cele mai importante tabere europene de
    sculptură în metal din secolul trecut. Tot în parcul de pe faleza Dunării vă
    aşteaptă mai multe restaurante, câteva dintre ele pe pontoane plutitoare, cu o
    ofertă culinară diversificată.


    Cel mai vechi monument istoric din
    oraşul Galaţi este biserica fortificată Precista, ce a fost construită între
    anii 1643-1647, în timpul domniei lui Vasile Lupu. De-a lungul timpului,
    biserica-cetate a suportat vitregiile vremurilor: a fost arsă de turci,
    distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece, jefuită de otomani.


    Dintre obiectivele
    turistice care nu trebuie ratate, vă propunem Complexul Muzeal de Ştiinţe ale
    Naturii. Complexul are o grădină botanică impresionantă, cu mii de varietăţi de
    plante (inclusiv exotice, în spaţii protejate), un superb acvariu cu 800 de
    peşti din 68 de specii diferite, un observator astronomic, o grădină
    senzorială, totul pe o suprafaţă de peste 14 hectare.


    Pe un promontoriu cu o privelişte
    impresionantă din partea de sud a oraşului, în cartierul Dunărea, poate fi
    vizitată o capodoperă a ingineriei moderne: turnul de televiziune. Înalt de
    aproape 100 de metri, el domină oraşul şi oferă o vedere extraordinară a
    cursului Dunării şi a munţilor Dobrogei. Construcţia a fost finalizată în 1978,
    iar în partea de sus vă aşteaptă şi un restaurant. Urcatul în vîrful turnului
    se poate face doar cu liftul şi costă 5 lei (puţin peste un euro) de persoană,
    copiii cu vârsta până în 7 ani beneficiind de gratuitate.


    Inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a
    aniversări a Unirii Principatelor Române, Muzeul de Istorie Galaţi îşi asteaptă
    vizitatorii în casa care a aparţinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza
    a trăit în perioada în care a fost pârcălabul Galaţiului. Activitatea
    ştiinţifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea
    ştiintifică a colecţiilor. În 1956, obiectele din colecţii au fost separate;
    astfel, o parte dintre ele au format colecţiile Muzeului de Ştiinte ale
    Naturii, iar o alta, colecţiile Muzeului de Artă. Treptat, colecţia Muzeului de
    Istorie s-a mărit prin noi achiziţii şi cercetări arheologice realizate în
    partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la
    Tirighina-Barboşi, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50 de mii de
    exponate. Aici puteţi admira şi o maşină de epocă, Dion Bouton din 1898, în perfectă stare de funcţionare, care de mai bine de jumătate de secol poate
    fi văzută la Muzeul de istorie de la Galaţi.


    Şi cum ne aflăm pe malul Dunării, nu trebuie uitat
    că se pot face rezervări pentru croaziere organizate, cu condiţia să vă
    anunţaţi intenţia cât de devreme, ar fi recomandat chiar şi cu o lună înainte.
    Vine cu detalii, privind posibilităţile de agrement pe Dunăre la bordul unei
    nave pasager, Cristina Stratulat, manager evenimente la un hotel de aici: Cu această ambarcaţiune se pot realiza diverse evenimente, pentru o
    capacitate maximă de 60 de persoane la bord. Noi avem un pachet de croazieră
    destul de atractiv, în jur de 1500 euro, pachet care conţine 2 ore de marş, o
    oră de staţionare în larg şi 4-5 ore de staţionare la ponton, plus servicii de
    masă. Se pot realiza diverse trasee, cel mai mic ar fi Galaţiul pe Dunăre,
    care include faleză, şantier naval, râul
    Siret şi retur, în cam 2 ore de marş. Se pot realiza şi croaziere până în Delta
    Dunării. Alte trasee ar fi Galaţi- vărsare Prut (graniţa naturală
    dintre România
    şi
    Rep. Moldova) şi retur, aproximativ 4 ore de marş, Galaţi-intrare canal Măcin
    şi retur, aproximativ 5 ore de marş, Galaţi-Tulcea, 11 ore de marş. Sezonul
    pentru croaziere ar fi mare, am avut ambarcaţiunea închiriată şi în februarie
    şi în noiembrie, nu când este îngheţată Dunărea, dacă vremea permite.



    Cu speranţa că v-am convins să adăugaţi oraşul Galaţi pe lista locurilor
    de vizitat din România, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Dunărea şi seceta

    Dunărea şi seceta

    Dunărea
    este o adevărată coloană vertebrală a Europei, sau cel puţin a părţii din
    Vechiul continent unde se află România. Fluviul îşi adună apele în munţii
    Pădurea Neagră din Germania, undeva în plină inimă a Europei, cam între
    Strasbourg şi Zurich. De la început apucă spre Est, ajunge în Austria, trece
    chiar prin celebra sa capitală, Viena, lăsând adânci urme istorice şi
    culturale. Nu după mult timp taie în două Budapesta, capitala ungară, unde face
    o schimbare bruscă de traseu, cu 90 de grade, şi apucă spre sud. Când iese din
    Ungaria, Dunărea ajunge să separe Croaţia de Serbia, după care apucă iar spre
    Est, direct spre capitala sârbă, Belgrad, a treia şi ultima capitală străbătută
    de fluviul european.

    În drumul său spre Est, spre Marea Neagră, unde îşi
    încheie traseul, Dunărea devine frontieră între România şi Serbia, apoi între
    România şi Bulgaria. La doi paşi de mare, cursul Dunării se îndreaptă spre
    nord, pe teritoriul României. După ce înconjoară Dobrogea, fluviul se îndreaptă
    hotărât spre vărsare, parcă mulţumit că şi-a găsit locul unde să-şi contureze
    opera finală, Delta. Pe acest scurt traseu, din dreptul oraşului Galaţi,
    Dunărea atinge alte două state, Ucraina şi înainte de aceasta, pentru doar 600
    de metri, Republica Moldova.

    După 1991, când s-au separat şi statele sovietice
    dar şi cele iugoslave, numărul ţărilor scăldate de bătrânul Istru s-au
    înmulţit. De altfel, Dunărea se află de mii de ani în centrul vieţii sociale şi
    politice de pe aceste pământuri. Este o axă geopolitică dar şi o frontieră de
    atâtea ori, a inspirat oameni de cultură şi se regăseşte în muzică şi poezie,
    în amintiri mondene sau în mitologii străvechi. Versurile populare româneşti
    spun, pline de metaforă şi realitate, Dunăre, Dunăre, drum fără pulbere. O
    treime din cursul Dunării, partea finală, udă pământurile româneşti astfel că
    niciuna dintre discuţiile despre fluviu nu poate ocoli România.

    Cel mai vechi
    pod peste Dunăre, al lui Apolodor din Damascus, a fost ridicat de romani, unind
    malul acum sârbesc şi cel românesc, iar cel mai nou pod de asemenea pleacă din
    România, la Calafat, pentru a ajunge în Bulgaria. Totul curge pe Dunăre, odată
    cu apele sale din ce în ce mai mari. Şi nu este vorba doar despre ambalajele de
    plastic care plutesc cu uşurinţă, mii de kilometri, prin Europa, pentru a
    ajunge în sensibilul ecosistem al Deltei. Orice eveniment produs undeva pe
    Dunăre ajunge să fie resimţit de oamenii de pe malurile sale, în aval, spre
    vărsare.

    În aceste zile se simt efectele secetei, a căldurilor excepţionale
    care durează deja de câteva luni. Mai întâi seceta a fost resimţită în Vestul
    Europei, apoi a curs, odată cu Dunărea spre Balcani, spre România. Nu a mai
    plouat de mult prin anumite regiuni de-a lungul fluviului şi efectul de răcorire
    pe care îl produce un curs de apă, mai ales de dimensiunile Dunării, este din
    ce în ce mai palid. De asemenea, efectul de învecinare a fost aproape anihilat
    de temperaturile extreme care stagnează în sudul şi estul României, exact acolo
    unde curge Dunărea. Din ce în ce mai des scăderea nivelului apei devine
    vizibilă, deşi pentru mulţi români pare un lucru imposibil. Sunt evidente
    problemele de circulaţie navală, atât pentru vasele care au nevoie de adâncimi
    mai mari cât şi pentru unele mai mici.

    În plin sezon al vacanţelor, bacurile au
    probleme mari la traversarea Dunării iar vasele pentru minunate croaziere prin
    ţările dunărene merg cu mare grijă şi cu întârzieri. Sunt doar câteva efecte
    despre care s-a vorbit, în ultimele zile. Şi a devenit deja un lucru obişnuit
    ca scăderea nivelului apelor Dunării, din cauza secetei prelungite, să arate
    privirii vestigii ale trecutului, ruine medievale sau chiar antice, ori urme
    ale unor evenimente recente din istoria românilor sau a popoarelor prin al
    căror cămin sau fiinţă curge Dunărea.