Tag: Durau

  • Vizitaţi România: Durău

    Vizitaţi România: Durău


    Clubul Presei de Turism – FIJET România, organizaţie a jurnaliştilor şi scriitorilor de turism, şi-a propus să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit, locuri în care lucrurile se fac bine și oamenii merită să fie încurajați pentru eforturile depuse. A apărut astfel un Top 10 destinaţii turistice, dintre care pe poziţia a zecea se găseşte Durău, destinaţia în care vă propunem să poposim astăzi.



    Ne aflăm în judeţul Neamţ, la 100 km de Piatra Neamţ şi la 6 km SV, în comuna Ceahlău (de care aparţine din punct de vedere administrativ), la o altitudine de 780-800 m la poalele faimosului masiv Ceahlău – renumit pentru legendele sale şi tradiţiile magice. Staţiunea Durău se află într-o regiune montană frecventată încă din secolul al 18-lea şi este recomandată pentru odihnă şi tratament al nevrozelor astenice, a stărilor de slăbiciune, a anemiei, pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale. Dintre factorii naturali de cură amintim aerul curat, fără praf şi particule alergice şi atmosfera ozonată.



    Puiu Nistoreanu, membru FIJET România ne-a spus de ce a făcut această propunere pentru Top: “E poveste lungă, dar să încercăm s-o spunem pe scurt. În primul rând, pentru că locul este unul de poveste. Este de poveste pentru că este un cătun al unui sat care poartă același nume cu masivul muntos din apropiere. E vorba de comuna Ceahlău. În al doilea rând, pentru că peisajele de aici sunt o frumusețe răpitoare. În al treilea rând, pentru un loc în care te pot să simți bine în orice anotimp. Urmează apoi faptul că este un loc plin de spiritualitate și de jur împrejur sunt o groază de legende, sunt niște denumiri care ne fac să îl simțim, să-l gustăm prin toate cele cinci simțuri cunoscute: Cascada Duruitoarea, Cabana Fântânele, Cabana Dochia, Vârful Colașul Mare, Vârful Toaca sunt doar câteva din denumirile cu care ne vom întâlni în plimbările sau drumeţiile noastre. Sunt foarte multe lucruri interesante, dar, dacă ar fi să ne oprim la un singur element care să pună în valoare Durăul, poate ar trebui să ne gândim la ziua muntelui, la ziua Ceahlăului și la faptul că în acea zi pe cer apare o hologramă asemănătoare cu o piramidă.”



    Acest eveniment are loc pe data de 6 august, când este Hramul Muntelui Ceahlău, după cum ne-a spus interlocutorul nostru şi a adăugat: “Durăul are gustul locurilor care ne rămân în memorie din copilărie. Este asemănător cu satul bunicilor, are gustul cetinei de brag, al liniștii, al bucatelor făcute la mănăstirea pictată într-o manieră deosebită. E vorba de o pictură în ceară. Durăul are gust, parfum și miros.”



    Pictura în ceară despre care aminteşte Puiu Nistoreanu este la Mănăstirea Durău şi a fost realizată de Nicolae Tonitza, printr-o tehnică unică în România și foarte puțin se folosită în lume, la acea vreme, mai precis în anul 1935, când el şi ucenicii săi au zugrăvit pereții bisericii cu ceară fiebinte și au lăsat lucrarea să se odihnească toată iarna. În primăvara anului următor au trecut la pictura propriu-zisă. De aici se poate observa o anumită transparență a picturilor.



    Tot aici pot fi făcute excursii pe Ceahlău, către vârfurile Ocolaşu Mare-1907 m şi Toaca-1904 m, dar şi de a practica sporturile de iarna, existând pârtii de schi, cu diferite grade de dificultate. Până la premierea destinaţiilor turistice din Top 10 într-o gală-eveniment FIJET România, care va fi organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo (23-26 februarie 2023), vă invităm să le cunoașteți, pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism şi ascultând RRI.






  • Drumeții pe Muntele Ceahlău

    Drumeții pe Muntele Ceahlău


    Masivul Ceahlău se află pe teritoriul județului Neamț, în nord-estul României, iar cele mai înalte vârfuri ale acestuia sunt Ocolașul Mare, cu 1907 metri, și Toaca, 1904 metri. Tot aici găsim Parcul Național Ceahlău, o arie protejată, de interes național, cu o suprafață de peste 7.000 de hectare. Turiștii descoperă pe acest munte păduri bogate, pajiști alpine, cascade, stânci izolate, dar și monumente ale naturii. Veți vedea un masiv montan format din roci sedimentare. Astfel, aspectul este unul particular, cu foarte multe structuri create din stâncă, sub acțiunea apei, a vântului, înghețului și a celorlalte fenomene naturale. Liviu Moscaliuc, șef birou și biolog, la Direcția de Administrare a Parcului Național Ceahlău


    “Sunt foarte multe stânci, iar acestea au legendele lor. Pe lângă asta, parcul păstrează un eșantion de ecosistem montan tipic pentru Carpați, ceea ce înseamnă că găsim aici păduri, pajiști înalte și specii de animale, inclusiv cele mari, de carnivore: lup, râs, urs, pisici sălbatice. Unul dintre scopurile principale ale Parcului Național Ceahlău este promovarea turismului de calitate. În acest context, există opt trasee montane marcate care, în majoritate, duc de la poalele Muntelui Ceahlău până în vârf. Sunt și două trasee de legătură. Toate sunt foarte bine marcate și sunt potrivite pentru orice nivel de pregătire fizică. Totuși, este indicat ca turiștii care vin să ne viziteze să-și ia măsurile de precauție tipice drumețiilor montane: haine în mai multe straturi, bocanci sau adidași potriviți pentru așa ceva, cu crampoane, să aibă la ei dulciuri, apă, lanternă, indiferent de sezon.”



    Stațiunea montană Durău, aflată în arealul masivului Ceahlău, este recomandată pentru odihnă, dar și pentru tratamentul nevrozelor astenice, al stărilor de slăbiciune, al anemiei și pentru refacere după eforturi psihice sau intelectuale. Dintre factorii naturali de cură, se remarcă aerul curat, fără praf și particule alergice și atmosfera puternic ozonată. Durăul poate fi și punctul de plecare pentru o serie de excursii.


    Liviu Moscaliuc, de la administrația Parcului Național Ceahlău. “Din Durău, există un traseu foarte utilizat, care duce la Cascada Duruitoarea. Este o cascadă tipică pentru zona asta de conglomerat. Tot din Durău se poate urca de la Cabana Fântânele până sus, pe Vârful Toaca, cel mai vizitat și mai impozant vârf al masivului. Pe parcurs, mai sunt opriri în diverse zone, fie de belvedere, fie cu stânci reprezentative. Sus, pe Vârful Toaca, există o scară de acces, care duce la stația meteorologică de sus, de pe vârf. Aceasta a devenit un punct important de atracție turistică. Scara are 519 trepte destul de abrupte, dar foarte sigure. De asemenea, există un muzeu în Ceahlău, care nu este mare, dar destul de interesant, care prezintă animale și obiecte locale. Însă, pentru a explora arta meșteșugarilor este indicat să se lege vizita pe Muntele Ceahlău cu una în orașul Târgu Neamț, aflat la 40 de km, sau în orașul Piatra Neamț. Mai ales în orașul Piatra Neamț, recomand o vizită la Muzeul de Istorie, în care se pot vedea elemente din civilizația Cucuteni.”



    Administrația Parcului Național Ceahlău dorește să promoveze în interiorul parcului un turism de nișă pentru cei care vor să stea izolați și pierduți în natură câteva zile. De asemenea, se are în vedere organizarea unor tururi ghidate în câteva dintre rezervațiile științifice de pe munte.



    Invitația a fost lansată. În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!






  • Parcul Național Ceahlău

    Parcul Național Ceahlău

    Parcul Național
    Ceahlău este o arie protejată, de interes național, situată în nord-estul
    României, în masivul Ceahlău, cu o suprafață de peste 7000 de hectare. În acest
    munți, turiștii găsesc păduri adânci, pajiști alpine, cascade, stânci izolate, dar
    și monumente ale naturii. Veți vedea un masiv montan format din roci
    sedimentare. Astfel, aspectul este unul particular, cu foarte multe structuri
    create din stâncă, sub acțiunea apei, a vântului, înghețului și a celorlalte
    fenomene naturale.

    Liviu Moscaliuc, șef birou și biolog, la Direcția de
    Administrare a Parcului Național Ceahlău:

    Sunt foarte multe
    stânci, iar acestea au legendele lor. Pe lângă asta, parcul păstrează un
    eșantion de ecosistem montan tipic pentru Carpați, ceea ce înseamnă că găsim
    aici păduri, pajiști înalte și specii de animale, inclusiv cele mari, de
    carnivore: lup, râs, urs, pisici sălbatice. Unul dintre scopurile principale
    ale Parcului Național Ceahlău este promovarea turismului de calitate. În acest
    context, există opt trasee montane marcate care, în majoritate, duc de la
    poalele Muntelui Ceahlău până în vârf. Sunt și două trasee de legătură. Toate
    sunt foarte bine marcate și sunt potrivite pentru orice nivel de pregătire
    fizică. Totuși, este indicat ca turiștii care vin să ne viziteze să-și ia
    măsurile de precauție tipice drumețiilor montane: haine în mai multe straturi,
    bocanci sau a
    didași potriviți pentru așa ceva, cu crampoane, să aibă la ei
    dulciuri, apă, lanternă, indiferent de sezon.



    Muntele este
    vizitat în prezent în principal de turiști din România, iar numărul de
    vizitatori crește de la an la an, continuă Liviu Moscaliuc, de la administrația
    Parcului Național Ceahlău:

    Anul trecut am înregistrat 70.000
    de vizitatori care au venit și au plătit bilet. Există o taxă de acces pentru
    trasee, care se folosește ulterior pentru administrarea parcului. Prin
    comparație, acum doi ani am avut 50.000 de vizitatori. Așadar, există trasee de
    vizitare, centre de informare la Durău, în jurul muntelui. Și există un centru
    de vizitare în Izvorul Muntelui. Acesta are trei săli principale. Există niște
    machete ale stâncilor, care prezintă poveștile lor. Astfel, se pot asculta
    multele legende ale muntelui Ceahlău. Există un cinematograf 3D și niște săli
    cu senzori și jocuri mai ales pentru copii. Materialele audio și cele scrise
    sunt traduse și în engleză.



    Din totalul
    turiștilor care au ajuns anul trecut în Parcul Național Ceahlău, două, trei mii
    sunt străini, spune Liviu Moscaliuc, de la administrația parcului.

    În general, turiștii străini sunt foarte receptivi la indicațiile și
    informațiile pe care le primesc la centrele de informare. Le iau foarte în
    serios, spre deosebire de turiștii din România, care sunt mai independenți. Au
    fost mulți care au campat la poalele muntelui și s-au bucurat câteva zile acolo
    de trasee în natură. Pe de altă parte, unii erau în trecere și au legat Masivul
    Ceahlău de vizitarea altor munți. În general, impresiile lor sunt foarte bune.
    Apreciază peisajul, dar și starea traseelor, întreținute de administrația
    parcului și de Salvamont.



    Stațiunea montană
    Durău, aflată în arealul parcului, este recomandată pentru odihnă, dar și
    pentru tratamentul nevrozelor astenice, al stărilor de slăbiciune, al anemiei
    și pentru refacere după eforturi psihice sau intelectuale. Dintre factorii
    naturali de cură, se remarcă aerul curat, fără praf și particule alergice și atmosfera
    puternic ozonată. Durăul poate fi și punctul de plecare pentru o serie de
    excursii.

    Liviu Moscaliuc, de la administrația Parcului Național Ceahlău: Din Durău, există un traseu foarte utilizat, care duce la Cascada
    Duruitoarea. Este o cascadă tipică pentru zona asta de conglomerat. Tot din
    Durău se poate urca de la Cabana Fântânele până sus, pe Vârful Toaca, cel mai
    vizitat și mai impozant vârf al masivului. Pe parcurs, mai sunt opriri în
    diverse zone, fie de belvedere, fie cu stânci reprezentative. Sus, pe Vârful
    Toaca, există o scară de acces, care duce la stația meteorologică de sus, de pe
    vârf. Aceasta a devenit un punct important de atracție turistică. Scara are 519
    trepte destul de abrupte, dar foarte sigure. De asemenea, există un muzeu în
    Ceahlău, care nu este mare, dar destul de interesant, care prezintă animale și
    obiecte locale. Însă, pentru a explora arta meșteșugarilor este indicat să se
    lege vizita pe Muntele Ceahlău cu una în orașul Târgu Neamț, aflat la 40 de km,
    sau în orașul Piatra Neamț. Mai ales în orașul Piatra Neamț, recomand o vizită
    la Muzeul de Istorie, în care se pot vedea elemente din civilizația Cucuteni



    Totodată, în comuna
    Grințieș, veți putea participa la Festivalul Haiducilor. Este organizat, de
    obicei, în luna august și este un eveniment foarte interesant, în cadrul căruia
    se pot vedea portul popular, tradițiile zonei, dar care include și întreceri pe
    baza unor îndeletniciri tradiționale. Iar în ceea ce privește comunitatea
    locală, administrația Parcului Național Ceahlău are în plan, printre altele, promovarea
    ecoturismului, cu accent pe parc și pe natură.

    Liviu Moscaliuc: Totodată,
    în interiorul parcului, am dori să promovăm un turism de nișă pentru cei care
    vor să stea izolați și pierduți în natură câteva zile. De asemenea, ne mai
    dorim să realizăm niște tururi ghidate în rezervațiile științifice. Acolo se
    pot face vizite cu un număr maxim de nouă, zece oameni și tot timpul ghidați.
    Avem niște rezervații științifice interesante care chiar pot să impresioneze.
    De exemplu, avem o pădure de larice foarte frumoasă, care se vede și din vârf,
    de mare interes mai ales în octombrie când laricele își schimbă culoarea și își
    pierde acele. Devine de un portocaliu intens. Reamintesc că pe Muntele Ceahlău,
    fiind parc național, se aplică niște reglementări. Una dintre ele este că
    vizitarea se face preponderent pedestru. Foarte multă lume vine și întreabă
    până unde se poate ajunge cu mașina. Mașinile pot ajunge până în staţiunea
    Durău sau Izvorul Muntelui. De acolo, traseele ar trebui să fie pe jos. Noi
    sperăm să vină cât mai mulți vizitatori și să se bucure de natură pe jos și în
    liniște.



    Invitația a fost, așadar, lansată. În speranța că v-am
    convins, vă așteptăm și data viitoare, când vom coborî spre centrul României,
    pe tărâmul caprelor negre, în Parcul Național Piatra Craiului.


  • Le département de Neamţ

    Le département de Neamţ

    Madame, Monsieur, chers vacanciers avides de partir à la découverte de nouvelles destinations touristiques, cette semaine, nous vous proposons une escapade dans le comté de Neamţ, dans le nord-est de la Roumanie. Une excellente occasion d’emprunter des sentiers de randonnée, de visiter des attractions culturelles, de se familiariser avec l’histoire et les traditions locales, en goûtant aux recettes du terroir.

    Selon Adrian Niţă, porte-parole du Conseil départemental de Neamţ, la région a un grand potentiel touristique, notamment en raison de son riche patrimoine culturel et religieux : « C’est pourquoi le Conseil départemental, par sa Direction de tourisme, a choisi dernièrement de s’investir de plus en plus activement dans les besoins de la communauté locale et de rendre le département de Neamţ encore plus visible sur la carte des destinations roumaines. Le comté de Neamţ est un territoire d’une beauté particulière, où la beauté de la nature se mélange à la richesse de l’histoire, des traditions et à la gentillesse des habitants. Il convient de rappeler que la région réunit le plus grand nombre de monastères de Roumanie, ce qui lui a valu le titre de Destination européenne d’excellence. A part les nombreux édifices de culte, le département dispose de plusieurs aires protégées et de plus de 530 monuments historiques et stations de tourisme certifiées. »

    Autant de ressources censées permettre aux vacanciers de pratiquer toutes les formes de tourisme : montagnard, culturel, religieux, écolo ou balnéaire. Autant d’avantages auxquels s’ajoute une infrastructure d’hébergement et de transport bien mise au point, le département de Neamţ étant desservi par trois aéroports : Bacău, Suceava et Iaşi, poursuit Adrian Niţă : « Les paysages particulièrement beaux, les monuments historiques et d’art, le patrimoine folklorique et ethnographique, tout cela place le comté de Neamţ parmi les destinations de vacances les plus appréciées de Roumanie. Chaque année, les touristes déferlent de partout. Un séjour dans la région devrait commencer par une petite halte au pied du Mont Pietricica, là où se trouve la Perle de la Moldavie, la ville de Piatra Neamţ, chef-lieu du département. Après, nous vous proposons d’aller vers le Mont Ceahlău, ce massif considéré sacré par les Roumains, pour admirer le barrage derrière lequel se trouve le lac Izvorul Muntelui. Surnommée la mer entre les montagnes, cette grande étendue d’eau est au sein d’une nature magnifique. On a ensuite les Gorges du Bicaz ou le Royaume en pierre comme les Roumains les appellent, et le Pays du bison, autour de la Réserve de bisons Vânători-Neamţ, la seule destination de Roumanie figurant parmi les cent destinations soutenables du monde. Depuis quelques jours et suite au vote du public, cette réserve naturelle figure en deuxième position au classement déjà mentionné. Une fois au comté de Neamţ, le touriste aura l’occasion de faire une incursion dans l’univers pur de l’enfance, en visitant la maison familiale du grand conteur roumain Ion Creangă, dans le village de Humuleşti. Une occasion d’y découvrir également le talent des maitres artisans. Pas très loin, les vacanciers pourront visiter aussi bien la Citadelle de Neamţ, jamais conquise par les ennemis, que le monastère homonyme, le site monacal le plus ancien de Roumanie, qui date de 1210. »

    Et c’est toujours au comté de Neamţ que se trouve le seul musée de la culture de Cucuteni de Roumanie. Adrian Niţă : « Ils ne sont pas nombreux ceux qui connaissent l’influence que l’évolution des communautés humaines basées dans cette région a eue sur la cristallisation de l’une des cultures néolithiques européennes les plus brillantes, à savoir celle de Cucuteni. La plupart de ceux qui visitent notre région sont plutôt attirés par le tourisme d’aventure et par les événements inédits organisés sur place. Sur l’ensemble des stations de sports d’hiver, c’est la station de Durău, au pied du Massif de Ceahlău, qui détient la suprématie, avec une piste moderne dotée de remontée mécanique, de canons à neige et d’éclairage nocturne. Et puisque je parlais des événements mis en place normalement dans le département de Neamţ, permettez-moi de rappeler le Brunch écologique au Pays du bison que nous avons organisé en septembre dernier. Le patrimoine culturel de notre contrée s’enorgueillit de plusieurs toiles signées par le grand peintre roumain Nicolae Grigorescu, exposées au monastère d’Agapia ou encore de quelques peintures portant la signature de Nicolae Tonitza et qui se trouvent au monastère de Durău. »

    On ne saurait passer des vacances dans le comté de Neamţ sans jeter un coup d’œil dans les ateliers des maitres artisans de Târpești. Leurs créations, vous pouvez les trouver à l’occasion des différentes fêtes ou foires organisées à travers le département. Adrian Niță, porte-parole du Conseil départemental de Neamţ, conclut : « Avec chaque nouvelle visite sur les terres de légende de Neamţ, la certitude de vous retrouver dans un endroit unique sera encore plus forte. Dans cette région, d’innombrables possibilités de découverte vous attendent, qu’il s’agisse d’attractions historiques ou culturelles. Neamţ est aussi un endroit d’une grande beauté, à même de plaire au touriste le plus exigeant. Tout ce qu’il me reste à faire, c’est de vous inviter sur place pour vous en convaincre par vous-mêmes. »

    L’invitation est lancée ! Nous espérons que vous serez nombreux à découvrir le compte de Neamţ, dès que le contexte le permettra. (Trad. Ioana Stancescu)

  • Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Deşi nu se află în topul
    destinaţiilor turistice din România precum Transilvania, litoralul Mării Negre sau,
    mai recent, Bucureştiul, zona Neamţului are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită. În judeţul Neamţ, vizitatorii vor descoperi atracţii ale naturii,
    situri istorice încărcate de legende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi o
    gastronomie căreia nu îi poţi rezista.


    O parte a atracţiilor turistice se aflăîn municipiul reşedinţă de judeţ, Piatra Neamţ. În centrul
    oraşului se află Ansamblul Curtea Domnească, ale cărui începuturi datează din a
    doua jumătate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului Moldovei, Ştefan
    cel Mare. Din fosta Curte Domnească mai există doar o parte din zidurile de
    incintă şi din pivniţe. Aici se află Biserica Domnească Sfântul Ioan,
    construită din piatră în 1497 – 1498 în stil arhitectural moldovenesc. Dintre
    multele muzee din oraş, unul este special şi anume Muzeul de artă Eneolitică
    Cucuteni. A fost deschis în anul 2005 în clădirea unei foste bănci, chiar în
    zona istorică a oraşului. În vitrinele muzeului sunt expuse vase de ceramică
    pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care au aparţinut unei civilizaţii
    care a locuit în zona Moldovei, în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul Rep.
    Moldova şi al Ucrainei între 4600 şi 2750 î.H. Numele acestei civilizaţii a
    fost legat de descoperirile arheologice din 1884 şi 1893 din localitatea
    Cucuteni de lângă Iaşi.



    continuăm prezentarea judeţului Neamţ cu ajutorul jurnalistului Traian
    Bădulescu: Judetul Neamţ este unul dintre
    judeţele de top ca potenţial turistic din România. Turismul rural este destul
    de dezvoltat. Sunt sute de pensiuni rurale, sunt şi câteva hoteluri mari de 3
    şi 4 stele de calitate, care au fost renovate în ultimii ani. Avem legendarul
    Han al Ancuţei, care este unul dintre cele mai cunoscute hanuri şi restaurante
    tradiţionale româneşti, solicitate şi de românii şi de străinii care trec prin
    zonă. Avem pitorescul lac Bicaz, avem peisaje montane, Muntele Ceahlău, sunt
    munţi foarte buni pentru drumeţiile montane.


    De
    la Piatra Neamţ se ajunge foarte repede la Barajul de la Bicaz şi mai departe,
    trecând munţii spre Transilvania prin Cheile Bicazului, în Parcul Naţional cu
    acelaşi nume. Tot de la Bicaz se ajunge în Parcul Naţional Ceahlău şi la
    Muntele cu acelaşi nume.



    O altă
    rută pe care se poate ajunge pe Muntele Ceahlău este prin oraşele Roman şi
    Târgu Neamţ. La Roman se află Casa memorială a unuia dintre cei mari muzicieni
    pe care i-a dat România, Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai mari dirijori
    ai lumii. Între Roman şi Târgu Neamţ se află celebrul Han al Ancuţei, construit
    la sfârşitul secolului al 18-lea pentru a fi loc de popas pentru negustorii
    care treceau prin această zonă a Moldovei. Unul dintre cei mai prolifici
    scriitori români, Mihail Sadoveanu, a reunit
    9 povestiri sub titlul Hanul Ancuţei, volum apărut în anul 1928.


    Ajungem
    şi în zona oraşului Târgu Neamţ, unde întâlnim multe
    obiective turistice precum cetatea medievală cu acelaşi nume, apoi Casa
    memorială a lui Ion Creangă, un alt nume important al literaturii române. Este casa
    copilăriei scriitorului, aflată la Humuleşti, un sat devenit cartier al oraşului
    Târgu Neamţ. Mergând spre zona montană, ajungem în Parcul Natural Vânători
    Neamţ şi la rezervaţia de zimbri de la Dragoş Vodă. Tot pe raza comunei
    Vânători Neamţ, la circa 15 km de Târgu Neamţ se află cea mai veche
    şi cea mai însemnată aşezare monahală din istoria Moldovei – Mănăstirea Neamţ. A
    fost ctitorită de voievozi din neamul Muşatinilor, precum Petru I Muşat,
    Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. În incinta mănăstirii l-am întâlnit pe părintele
    Andrei pe care l-am rugat să ne spună de ce este important pentru turiştii români
    şi străini să viziteze această mănăstire? În primul rând pentru că
    această mănăstire a Neamtului este simbolul monahismului şi culturii
    noastre româneşti. Mai mult decât atât, este o frumuseţe şi o ctitorie a
    voievozilor muşatini care, precum aţi văzut şi dvs a scos în evidenţă frumuseţea şi cultura româneascăîncă din Evul
    mediu. Fiind situată lângă Cetatea Neamţului, a avut un loc
    strategic în acele perioade, plus că mănăstirea a primit danii din partea domnitorilor muşatini destul
    de însemnate şi apoi înfrumuseţarea acestei mănăstiri a avut un rol foarte important şi a fost şi un
    privilegiu pentru această mănăstire deoarece primul mitropolit al Moldovei şi stareţ al Mănăstirii
    Neamtului a fost Iosif I Muşat, tot din neamul Muşatinilor.


    De menţionat că la mănăstirea Neamţ a apărut, în secolul al
    14-lea, o şcoală de caligrafi şi miniaturişti, iar din anul 1800 a funcţionat o
    tipografie. De la mănăstirea Neamţ, după un drum de circa 50 de km printr-o zonă cu păduri bogate,
    se ajunge în staţiunea Durău. Este o staţiune liniştită, cu hoteluri şi
    structuri de cazare de calitate şi cu o pârtie de schi. Acum, însă, în timpul verii, staţiunea Durău
    este punctul de plecare în drumeţii, cele mai frecventate trasee fiind cele spre
    vârful Toaca de pe Muntele Ceahlău, muntele care are şi o zi, 6 august, când în
    calendarul ortodox este Sărbătoarea Schimbării
    la Faţă. În
    dimineaţa
    acelei zile, cei care ajung pe vârful Toaca, la peste 1900 de metri altitudine,
    sunt martorii unui fenomen misterios. După răsăritul soarelui, Vârful Toaca
    face o umbră în formă de piramidă, învăluită într-o aură multicoloră, ceea ce
    întăreşte legendele legate de acest munte, sacru pentru daci. Ei credeau că pe
    acest munte se află zeii şi urcau spre vârful acestuia pentru a se ruga şi a fi
    mai aproape de cer.

  • Staţiunea Durău

    Staţiunea Durău

    Astăzi vă invităm într-o staţiune de munte, dintr-o
    regiune frecventată încă din secolul al XVIII-lea: Durău. Situată la 100 km de
    Piatra Neamţ şi la 6 km SV de comuna Ceahlău (de care
    aparţine din punct de vedere administrativ), la o altitudine de 780-800 m la
    poalele masivului Ceahlău, staţiunea Durău este recomandată pentru odihnă şi tratament
    al nevrozelor astenice, al stărilor de slăbiciune, al anemiei, pentru refacere
    dupa eforturi psihice sau intelectuale. Dintre factorii naturali de cură
    amintim aerul curat, fără praf şi particule alergice, atmosfera ozonată.


    Dintre obiectivele turistice de aici, vă putem spune că la Durău se află o
    mică biserică pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. În plus, pe
    unul dintre traseele care urcă muntele Ceahlău, turiştii pot admira cascada
    Duruitoarea (25 m înălţime), o cădere impresionantă de apă şi zgomot asurzitor,
    de unde îşi trage şi numele. Aici, călătorul se simte ca într-un muzeu în aer
    liber, în care exponatele, create de natură, sunt unice prin povestea pe care o
    poartă cu ele, cel mai adesea sub forma de toponime: Dochia, Panaghia, Dorobanţul,
    Călugării, Piatra Lăcrămată, Trunul lui Butu, Poliţele cu crini şi câte şi mai
    câte.


    Durăul poate fi şi punctul de plecare pentru o serie de excursii pe
    Ceahlău, spre exemplu către vârfurile Ocolaşu Mare – 1907 m şi Toaca – 1904
    m.


    Cristian Catană, redactor Vacanţe la tară s-a bucurat recent de o urcare
    pe Ceahlău şi a coborât încântat în ciuda ploii care l-a necăjit pe parcursul
    periplului său: Am adăugat o nouă filă în această poveste
    frumoasă a Munţilor Carpaţi. Într-adevăr, este impresionant, un munte pe care
    doream să-l văd de mic şi mă bucură foarte mult organizarea pe care a făcut-o
    administraţia parcului, pentru că vorbim totuşi de o rezervaţie. Un traseu
    foarte bine marcat şi, mai mult decât atat, se poate transforma foarte uşor
    într-un traseu tematic, din loc în loc fiind o serie de pancarte pe care se pot
    citi vechile legende ale Ceahlăului, care poate să fie un tărâm mistic. Şi
    vremea a contribuit foarte mult la această notă de mister.



    Şi pentru că se află în Rezervaţia Naturală Ceahlău, traseele sunt uşor de
    urmat, efortul celor curajoşi fiind pe deplin răsplătit. Vine cu detalii
    Cristian Catană: Vorbim de un traseu de dificultate medie,
    vremea fiind capricioasă se poate transforma într-un traseu greu, durata fiind
    de patru ore la urcare, trei ore la coborâre, cu obiectivul principal: platoul
    masivului Ceahlău şi cabana Dochia, un loc ideal pentru iubitorii de munte şi
    de natură, unde pot bea un ceai cald, pot mânca şi, bineînţeles, pot admira un
    peisaj de vis:



    În Durău vă aşteaptă hoteluri de 2, 3 şi 4 stele, precum şi pensiuni.
    Iar iarna, oferta staţiunii se lărgeşte, aici putându-se practicasporturi de iarnă, pe pârtia cu grad
    uşor de dificultate. Cât despre gastronomie, vă amintim că vă aflaţi în
    Moldova, unde urmaşele răzeşiţelor lui Ştefan cel Mare, duc tradiţia mai
    departe, gătind savuroase preparate.

  • Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău este o arie protejată de
    interes naţional situată în nord-estul României, în masivul Ceahlău, şi are o
    suprafaţă de peste 7000 de hectare. De-a lungul numeroaselor poteci de munte se
    întinde o diversitate biologică remarcabilă, iar pădurile Ceahlăului ascund
    aproape toate specii de animale care trăiesc în Carpaţi. Sihaştrii şi
    călugării care au sosit aici odată cu apariţia creştinismului i-au dăruit hram
    şi sărbătoare. Fenomenele naturale au modelat, în
    timp, stâncile Ceahlăului în forme ciudate ce au generat numeroase
    legende şi care au devenit adevărate puncte de interes turistic: Toaca,
    Panaghia, Căciula Dorobanţului, Stânca Dochiei, Detunatele, Clăile lui
    Miron sau Piatra cu Apă. Şi tot
    legendele povestesc că denumirea acestui munte ar veni de la o specie de
    vultur (Ceahlăi) care stăpânea înălţimile acestor vârfuri.

    Aflăm mai multe de la profesorul
    doctor în istorie Daniel Dieaconu,cel
    care a cules într-o antologie nu mai puţin de 49 de legende şi poveşti legate
    de muntele Ceahlău: Muntele
    Ceahlău nu este cel mai înalt munte al României, nici măcar cel mai înalt din
    Carpaţii Orientali, dar se individualizează în cadrul munţilor, prin faptul că
    este înconjurat de nişte văi adânci care-i dă o aură de măreţie. De
    asemenea, este un munte unic datorită abrupturilor spectaculoase,
    datorită stâncilor create de timp în conglomerate, întâlnim aici coloane,
    colţi, ace care impresionează şi care au creat omului din popor o
    întrebare. Acesta a încercat să răspundă formei curioase a stâncilor şi atunci a apelat, de cele mai multe ori, la fiinţe
    fantastice. Astfel s-au născut
    legendele muntelui. Noi am reuşit să culegem un număr de 52. Nu este munte care
    să aibă mai multe legende. De asemenea, Muntele Ceahlău reprezintă o adevărată
    meteoră românească prin faptul că pe munte şi în jurul sau sunt numeroase
    schituri şi mănăstiri. De asemenea, istoricii şi antropologii consideră
    că Ceahlăul ar fi fost un munte sacru al dacilor, iar mai apoi, odată cu
    apariţia monahismului, la nord de Dunăre, monahii veniţi de la Athos au ales
    acest munte şi, în secole, l-au sfinţit prin rugăciunile
    şi nevoinţa lor. Muntele are hram şi sărbătoare ca şi Muntele Athos. De
    asemenea, în vânful muntelui se afla Toaca si Panaghia, la fel ca pe muntele
    Athos. Incepînd cu secolul al 19-lea când tinerii intelectuali paşoptişti încep
    să caute folclorul, aici, la noi, ajunge Vasile Alexandri, Alecu Russo care
    culeg primele legende. Gheorghe Asachi află de la un cioban legenda Dochiei şi
    a lui Traian care a devenit un mit fundamental al românilor, mitul etnogenezei.


    Drumeţii
    găsesc în acest munţi păduri adânci, pajişti alpine şi jnepenişuri,
    cascade, stânci izolate, vestigii istorice şi monumente ale naturii. Au
    la dispoziţie 7 trasee, de aproximativ 5-6 km lungime, care pornesc de la
    poalele muntelui şi pot ajunge chiar şi până la Vârful Toaca, la o
    altutidine de peste 1900 de metri. Daniel
    Dieaconu vine cu detalii: Ceahlăul
    are munte trasee. Se poate pleca din Bicaz, din Durau, cât şi din celelalte
    comune care-l înconjoară. Cele mai importante porţi de intrare în parc
    rămân Durăul şi Izvorul Muntelui, lângă Bicaz, unde se află şi Centre de
    informare de unde turiştii primesc informaţii şi pliante. Incepând cu anul
    trecut pe munte s-au instalat mai multe panouri în care, pe lângă informaţii
    despre biodioversitate, sunt prezentate şi legendele muntelui, în română şi engleză,
    chiar lângă stâncile în cauză. Amintesc aici Stânca Dochiei, Piatra cu apă,
    Piatra lăcrămată, Stânca lui Budu şi Ana şi multe altele.


    Pădurile
    Ceahlăului sunt alcătuite din fag, carpen şi brad, iar din flora pădurilor se
    pot evidenţia plante lemnoase sau ierboase unele mai frecvente decât altele.
    Găsim aici ecosisteme montane cu specii floristice şi faunistice de o
    mare varietate şi bogăţie, după cum ne spune Daniel Dieaconu: Pe Ceahlău vegetează peste 400 de genuri floristice şi peste 1000 de specii,
    reprezentând două treimi din întreaga flora a României. Un adevărat laborator
    natural. Nu e de mirare că studenii de la multe facultăţi vin aici să facă
    practică. Avem o rezervaţie de larice, un conifer cu frunze cazatoare,
    rezervatia se cheama Polita cu crini, face parte din zona de protectrie
    stricta. De asemenea, pajiştile
    sunt pline de cadelniţe, toporaşi, vulturica, brădişor. Avem plante din
    categoria monumentelor natrurii: floarea de colţ, sângele voinicului, crucea
    voinicului care fac parte din categoria orhineelor de munte. De asemenea,
    crinul de munte sau garofiţa sunt specifice Muntelui Ceahlău, unele dintre ele
    fiind specii endemice. In 1970 pe Ceahlău a fost colonizată capra neagra cu 16
    exemplare aduse din Retezat. Atunci când au fost aduse s-a făcut un ţarc imens,
    dar o furtună cumplită a făcut ca ţarcul să se distrugă, iar exemplarele au
    scăpat în libertate şi s-au împraştiat până spre Munţii Giurgeului. In
    prezent sunt peste 100 de exemplare, dar pot fi văzute şi
    grupuri de peste 20 de capre negre. Ursul este specific muntelui, dar este mai
    solitar, se fereşte din calea omului, râsul, cocoşul de munte. Din speciile
    mici de amfibieni şi de reptile găsim tritonul cu creastă, tritonul de
    munte, buhaiul de baltă cu burta galbenă, mi mult specii de pasari: şorecarul,
    fluturaşul de stâncă, huhurezul.


    Parcul
    Naţional Ceahlău a fost desemnat Sit de Importanţă Comunitară în 2007 pentru un număr de 13
    habitate şi pentru alte câteva specii de mamifere, amfibieni şi reptile sau specii de plante.



    In ultimii ani, s-au derulat diferite proiecte
    tocmai pentru a proteja zona, tocmai pentru a nu pierde aceste minuni ale
    naturii.

  • Attractions touristiques dans le comté de Neamţ

    Attractions touristiques dans le comté de Neamţ

    Dans le nord-est de la Roumanie, dans la vallée de la Bistriţa, au milieu d’une des plus belles dépressions des Carpates Orientales se trouve la ville de Piatra Neamţ. En raison de la beauté du paysage et de son architecture, ainsi que de ses sites touristiques, elle a été surnommée la Perle de la Moldavie.

    Piatra Neamţ est une ville touristique d’intérêt national. Elle est dotée d’une télé gondole et d’une piste de ski. Sur un petit plateau du centre-ville se trouve la Cour princière, un ensemble de monuments historiques remontant à 1468. Mentionnons la tour du clocher, érigée en 1400 et mesurant 19 mètres de haut, à proximité de laquelle se trouvent plusieurs musées, dont celui d’art énéolithique Cucuteni. Ce musée abrite la plus importante collection d’art énéolithique du sud-est de l’Europe, comptant plus de 800 objets, la plupart classés « trésor ».

    Anca Afloarei, chef du Service tourisme du Conseil départemental de Neamţ, est notre guide sur les ondes à travers la ville de Piatra Neamţ et dans les environs : « En prenant Piatra Neamţ pour point de départ et en se dirigeant vers l’ouest du comté, on aboutit à Bicaz, petite ville de montagne. De là, on peut continuer vers les Gorges de Bicaz, situées à une cinquantaine de km de Piatra Neamţ. Les trajets sont courts et faciles à parcourir. Les Gorges de Bicaz sont une aire protégée faisant partie du Parc national «Les Gorges de Bicaz – Hăşmaş ». C’est une région d’une rare beauté. La rivière Bicaz a creusé le rocher sur 8 km, créant ces parois impressionnantes, de 300 m de haut et très rapprochées l’une de l’autre. Elles sont la porte d’entrée dans le comté de Neamţ. Depuis Bicaz, nous pouvons faire un saut vers le nord-ouest du département, pour nous rendre au bord du lac Izvorul Muntelui (la Source de la montagne), qui s’étend derrière le barrage de Bicaz. C’est un barrage d’envergure, imposant, construit en 1960 et mesurant 127 mètres de haut. Le lac de retenue « Izvorul Muntelui » s’étend sur 35 km. A sa beauté s’ajoute celle du paysage environnant, avec les collines, les villages situés dans la vallée et le Massif de Ceahlău, dont la silhouette se profile à l’arrière-plan. Une route longe le lac, permettant d’admirer le paysage sous différents angles. »

    Une grande partie des monastères de Moldavie se trouve dans la contrée de Neamţ, recelant des manuscrits précieux, des objets de culte d’une grande valeur, des collections de livres et des toiles célèbres appartenant entre autres à Nicolae Tonitza (qui se trouvent au monastère de Durău) ou à Nicolae Grigorescu (du monastère d’Agapia).

    Anca Afloarei: « Le Monastère d’Agapia impressionne par son architecture vraiment spéciale. Une fois sur place, vous pourriez visiter un atelier de tissage où les tapis sont fabriqués manuellement, et un autre de poterie. Notre visite dans la contrée se poursuit par une visite de la maison parentale du grand écrivain roumain Ion Creanga. Bâtie juste à l’entrée de la ville de Targu Neamt, vers la moitié du XIXème siècle, la maisonnette offre aux visiteurs aussi bien des informations sur l’enfance du grand écrivain que la possibilité d’admirer toute sorte d’objets spécifiques à la région. Plus loin, le visiteur se retrouvera devant la Forteresse de Neamt. Dressée dans un premier temps par le prince régnant Petru Ier Musat, élargie et consolidée sous le règne d’Etienne le Grand, la forteresse fut entièrement restaurée il y a quelques années et attend les touristes dans différentes salles meublées. A continuer notre chemin vers la localité de Pipirig, nous passerons près du Monastère de Neamt qui mérite un détour. L’édifice figure parmi les plus anciens de Moldavie. Attesté pour la première fois en 1210, l’édifice fut dressé par les soins successifs des princes régnants Petru Musat, Alexandre le Bon et Etienne le Grand. Le monastère abrite la plus ancienne et la plus grande bibliothèque religieuse, véritable musée d’art chrétien et de l’histoire de l’imprimerie. C’est ici qu’ont fonctionné plusieurs écoles célèbres de calligraphie et de miniatures qui ont renforcé l’importance de l’orthodoxie à compter du XVIème siècle. Le monastère est très grand, majestueux. Il est peut-être l’un des plus beaux fondés par Etienne le Grand. Ca vaut vraiment la peine de le visiter. Si vous vous décidez de le faire, je vous conseille de faire également une petite halte à la Réserve de bisons « Dragos Voda », la plus connue des 4 réserves de bisons ouvertes en Roumanie. Elle couvre 11.500 hectares et à part les bisons, vous pourriez voir également des cerfs, des blaireaux, des renards, des ours, des loups, des lièvres et toute sorte d’oiseaux ».

    A 35 kilomètres de la ville de Piatra Neamt, le Mont Ceahlau domine par sa silhouette imposante toute la contrée. Si vous voulez gravir la montagne, la plupart des trajets commencent dans les stations de Izvorul Muntelui et de Durau, juste aux pieds de ce massif légendaire.

    Anca Afloarei : « Surnommé l’Olympe de Moldavie, le Massif de Ceahlau est la deuxième montagne de Roumanie après le Mont Gaina à avoir sa propre journée de fête. Ainsi, chaque année, le 6 août, la tradition veut que l’on grimpe sur la montagne pour se retrouver plus proches de la divinité. Cette légende date du temps des Daces qui escaladaient le Massif jusqu’en haut pour demander à leur dieu de les protéger toute l’année et de leur conférer de l’énergie positive. Ensuite, il fallait redescendre avant la tombée de la nuit car sinon ils risquaient de perdre toute leur énergie. Un phénomène très intéressant qui rend cette montagne encore plus spéciale, c’est celui d’un hologramme que l’on peut voir seulement autour du 6 août, à l’aube, quand la projection du Sommet de Toaca sur les collines d’en face prend la forme d’une pyramide. C’est un phénomène très intéressant qui nourrit l’imagination des touristes dont pas mal préfèrent passer la nuit en montagne pour ne pas le rater. » (Trad. : Ioana Stăncescu, Dominique )

  • Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    In
    nord-estul României, pe valea Bistriţei, într-una dintre cele mai frumoase
    depresiuni intramontane de la limita Carpaţilor Orientali, este situat oraşul
    Piatra Neamţ. Datorită frumuseţii arhitectonice a clădirilor, a refiefului şi a
    unor obiective incluse în circuitul turistic, oraşul a ajuns să fie supranumit
    Perla Moldovei. Este declarat aşadar oraş turistic de inters naţional, are
    telegondolă, pârtie de schi, iar pe un mic platou ce domină centrul
    oraşului se află Curtea Domnească, un ansamblu de monumente istorice, care
    datează din 1468. Aici se înalţă Turnul clopotniţă ridicat în 1400 şi înalt de
    19 metri, alături de care se găsesc multe muzee printre care Muzeul de
    Artă Eneolitică Cucuteni careadăposteşte cea
    mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europeicu peste 800 de piese
    majoritatea din categoria tezaur. Am invitat-o pe Anca Afloarei, Sef Serviciu Turism din
    cadrul Consiliului Judeţean Neamţ, să ne prezinte obictivele turistice din
    împrejurimile oraşului Piatra Neamţ: Dacă plecăm din Piatra
    Neamţ spre vestul judeţului ajungem în Bicaz, un mic orăşel de munte. Aici
    drumurile se bifurcă şi unul merge către Cheile Bicazului, situate la o
    distanţă de 50 km de Piatra Neamţ. Traseele sunt scurte şi uşor de parcurs.
    Cheile Bicazului sunt o rezervaţie naturală, protejată care face parte din
    Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. Este o zona foarte frumoasă. Pe o
    lungime de 8 km apele repezi ale pârâului Bicaz au săpat în stâncă şi au creat
    aceste minunate chei. Sunt pereţi din stâncă impresionanţi, înalţi de circa 300
    de metri, foarte apropiaţi unul de celălalt. Spectacolul este unul deosebit.
    Aceasta este poarta de intrare dinspre Gheorghieni către Neamţ. De la Bicaz
    punem să mergem spre nord-vestul judeţului, pe malul Lacului Izvorul Muntelui.
    Este lacul care se întinde în spatele barajului de la Bicaz. Este un baraj de
    greutate, construit în 1960, este impunător, are 127 de metri înălţime, se află la
    6 km de oraşul Bicaz. In spatele lui se află Lacul de Acumulare Izvorul Muntelui pe o lungime de 35 de km, care împreună cu
    peisajul din jur, cu dealuri, cu satele din vale şi cu masivul Ceahlăul,
    care se vede în fundal, formează o privelişte deosebit de pitorească. De-a lungul
    lacului se întinde şi şoseaua de unde se poate admira acest peisaj din diverse
    unghiuri şi locuri.



    Mare parte
    dintre mănăstirile din Moldova se găsesc în Neamţ. Acestea deţin manuscrise,
    valoroase obiecte de cult, colecţii de carte şi tipărituri sau picturi
    celebre cum ar fi cele ale lui Nicolae Tonitza de la Mănăstirea Durău sau ale
    lui Nicolae Grigorescu de la Mănăstirea Agapia: La
    Mănăstirea Agapia, arhitectura este una deosebită. Aici se găseşte şi un
    atelier de ţesut covoare manual, iar recent s-a înfiinţat şi un atelier de
    ceramică. Mergem mai departe şi la
    intrarea în oraşul Târgu Neamţ întâlnim Casa lui Ion Creangă unde este
    şi un veritabil Muzeu de Etnografie. Este o casă construită la mijlocul
    veacului al XIX-lea, o casă veche şi micuţă în care putem afla informaţii
    despre copilăria lui Creangă şi unde se pot admira toate piesele vechi care
    sunt specifice acestei zone. Mai departe se poate vizita Cetatea Neamţului,
    care este un monument construit de (domnitorul Moldovei – n.r.) Petru I
    Muşat, apoi a fost extinsă şi consolidată de (domnitorul) Stefan cel
    Mare. Este o cetate pe care noi am restaurat-o, în urmă cu câţiva ani, este
    mobilată, are diverse săli şi invităm turiştii să ajungă şi aici. Dacă plecăm
    de la Târgu Neamţ spre localitatea Pipirig găsim Mănăstirea Neamţ. Este o
    mănăstire dintre cele mai vechi din Moldova. Este atestată documentar prima
    dată în anul 1210 şi a fost ctitorită succesiv de Petru Muşat,
    Alexandru cel Bun şi Stefan cel Mare. Aici turiştii pot găsi cea mai mare şi
    veche blibliotecă mănăstirească, un inegalabil muzeu de artă bisericească
    şi un muzeu al tiparului. Incă din secolul XIV, tradiţiile cărturăreşti
    şi spirituale ale acestui aşezământ sunt legate şi de strălucita activitate a
    unei celebre scoli de caligrafi şi miniaturişti şi a unei tipografii
    organizate curând, după 1500, care a sporit faima ortodoxiei. Biserica este
    mare, impresionantă. Este una dintre cele mai frumoase biserici lăsate de
    Stefan cel Mare moştenire urmaşilor săi.Invităm pe
    toată lumea să ajungă aici şi să vadă aceste lucruri. Pe drumul către
    Mănăstirea Neamţ se găseşte şi Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă.Aici turiştii
    pot vedea zimbri, o parte din ei sunt în libertate, dar există şi
    exemplare în rezervaţie sau în semilibertate ..



    La 35 de km de oraşul Piatra Neamţ se ridică Masivul Ceahlău, cândva muntele
    sfânt al dacilor. Cele mai multe trasee către munte pornesc din zona
    Izvorul Muntelui, dar şi din staţiunea Durău de la poalele Ceahlăului. Despre
    legendele care circulă în acest spaţiu montan ne vorbeşte Anca Afloarei:
    Ceahlăul este muntele care a fermecat de-a lungul istoriei pe cei mai mulţi
    dintre cărturari sau istorici. Este denumit Pionul sau Olimpul Moldovei. Este
    foarte vizitat. Traseele sunt foarte vechi. Este muntele care are şi hram, al
    doilea după Muntele Găina (din Apuseni – n.r.), pe 6 august. In fiecare
    an, la această dată, există obiceiul ca oamenii se urce pe munte. Este o
    tradiţie veche de 5000 de ani. Dacii urcau pe munte şi se închinau
    la regele lor, la zeul lor. Aveau credinţa că zeul îi va proteja pe întregul an
    şi îi va încărca cu energie pozitivă. Ei
    trebuia apoi să coboare la poalele muntelui până la venirea nopţii pentru
    a nu pierde acea energie. Noi sărbătorim şi în prezent această sărbătoare a
    muntelui când are loc şi un festival înainte de 6 august. Ceea ce este
    interesant şi specific doar acestui munte şi unic în lume este
    acel fenomen de formare a hologramei piramidei şi a căii sacre. De
    fapt, această piramidă care se formează în jurul datei de 6 august poate fi
    văzută dimineaţa, la răsăritul soarelui, când proiecţia Vârfului Toaca pe
    dealurile învecinate are o formă perfectă de piramidă. E un fenomen deosebit,
    interesant care stârneşte imaginaţia. Turiştii vin de foarte multe ori şi
    înnoptează pe munte ca să vadă dimineaţa această piramidă.

    In împrejurimile Masivului Ceahlău au apărut, în ultimul timp, numeroase vile,
    pensiuni, cabane turistice sau case de vacanţă care oferă posibilităţi de
    cazare celor interesaţi.

  • Piatra Neamţ

    Piatra Neamţ

    Die heutige Reise führt uns in den Nordosten Rumäniens. In der Region Moldau gibt es eine Stadt, die sich durch besondere Schönheit und althergebrachte Traditionen auszeichnet. Piatra Neamţ zählt zu den schönsten und ältesten Städten in der historischen Provinz Moldau. Die Stadt liegt im Tal des Flusses Bistriţa und wird von bewaldeten Gipfeln umgeben. Zum ersten Mal wurde die Stadt im Jahr 1388 urkundlich erwähnt. Eine besondere positive Entwicklung verzeichnete Piatra Neamţ, nachdem der moldauische Fürst Stefan der Gro‎ße den Fürstenhof, das heutige historische Zentrum der Stadt, errichten lie‎ß.



    Einen Besuch wert in Piatra Neamţ sind zumindest zwei der Museen der Stadt. Das erste ist einzigartig in ganz Europa und in einem Gebäude beherbergt, das 1928-1930 errichtet wurde. Im Museum für neolithische Kunst Cucuteni werden knapp 300 Artefakte aus dem kulturellen Schatz des Landes ausgestellt. Die zweite Sehenswürdigkeit wurde im Jahr 1980 gegründet. Das Ethnographie-Museum widerspiegelt durch seine Ausstellungsstücke die Handwerke, Volkssitten und Nationaltrachten der Region.



    Der Leiter der Presseabteilung der Stadtverwaltung Piatra Neamţ, Gabriel Muraru, ist der Ansicht, dass die Stadt jeder Touristenkategorie etwas anzubieten habe:



    In Piatra Neamţ gibt es die erste Skipiste, die in der Region eröffnet wurde. Sie wurde vor sechs, sieben Jahren eingerichtet. Nicht nur in puncto Wintersport hat der Landkreis Neamţ, genau wie die Region Bukowina, etwas anzubieten, sondern allgemein wird hier für jeden Geschmack und jede Alterskategorie etwas Passendes angeboten. Der Dorftourismus hat hier einen bedeutenden Aufschwung verzeichnet. Die Hoteliers erwarten jetzt zahlreiche Touristen, die ihre Winterferien in der Region schon früh gebucht haben. In der Region Piatra Neamţ gibt es viele Volkskunstschulen, die ein reiches Kunstprogramm anbieten. Besonders beliebt sind die Veranstaltungen zu Töpferei und Maskenbasteln.“




    Uweit von Piatra Neamţ gibt es einen berühmten Reitpark, wo die Touristen ein umfangreiches Angebot rund um den Reitsport wie Pferdepension und Reitschule finden können. Für jede Altersgruppe und jedes Leistungsniveau stehen unterschiedliche Lehrpferde zur Verfügung. Die jüngsten Pferdebegeisterten freuen sich immer, bei uns Ponys zu reiten. Das Feld, wo sich die Reitschule befindet, gilt als das beste landesweit, die Schule beherbergt oftmals nationale und internationale Reitwettbewerbe. Wer Piatra Neamţ besucht, wird bestimmt die Seilbahn bemerken. Ihre Strecke führt entlang der ganzen Stadt auf der Höhe des Berges Cozia, also auf 657 Metern. Die Seilbahn fährt jeden Tag während der Woche beginnend mit dem frühen Morgen bis 21 Uhr und bis Mitternacht an Wochenendtagen. Eine Fahrkarte kostet 16 Lei (umgerechnet rund 4 Euro) hin und zurück, für Gruppen von mehr als 20 Personen und Kinder gibt es Preisermä‎ßigungen.



    Viele Touristen, die in Piatra Neamţ eintreffen, setzen ihren Aufenthalt auch im Badekurort Durău fort, der am Fu‎ße der Ceahlău-Berge in 800 Metern Höhe und 47 Km entfernt von Piatra Neamţ liegt. Der Badekurort hat jede Jahreszeit viel anzubieten, sei es an Wellnessurlaub und Erholung oder Sport, Wanderungen und Freizeit. Im Ferienort Durău gibt es zahlreiche Hotels, Hütten und Pensionen. Genau wie in Piatra Neamţ entsprechen auch in Durău die Unterkunftspreise jedem Budget. Empfehlenswert sind für die reiche traditionelle Speisenauswahl aus Biozutaten ohnehin die Pensionen.