Stâmâna Luñinatâ
Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ dupâ Anyearea a Hristolui. Di cara yini dupâ Paștili ți fu yiurtusitu tu dzuua di 5 di mai, Stâmâna Luñinatâ easti unâ arasti ti alâxeari spiritualâ ș-di ânvârtușeari a pistillei. Easti, tu calendarlu a creștinismului ditu Apiritâ, ș-ahurhita a unlui chiro ahoryea, ți s-bitiseaști dupâ țindzăț di dzâli di la Paşti, tu dyuua di 23 di cirișaru, unâ oarâ cu Dipunearea a Duhlui Sâmtu, sârbâtoari cunuscutâ și cu numa Arisalli.
Meslu mintit
Isihia, ți u aștiptămu di Paști, s-feați afanâ viniri, 10 di mai, tu hâryii, unâ oarâ cu ahurhearea ufițialâ ali campanie electoralâ ti alidzerli europarlamentari ș-locali, programati tu Românie, deadun, tu dzuua di 9 di cirișaru. Ti prota oarâ tu aesti trei dețenii și giumitati di ma nâpoi di dimocrație postcomunistâ, româñilli lipseaști s-aleagâ tu idyea dzuuâ em ațelli 33 di reprezentanțâ tu Parlamentul Evropean, em ș-primarilli ațiloru vârâ 3200 di comuni și câsâbadz, deadun cu prezidențâlli di consilii giudețeani, cu consilierilli locali și giudețeani. Un mesu, pânâ di prindu scrutinu, aspiranțâlli la aesti ipothisi publiți va s-poatâ sâ scoatâ singuri tu migdani pisti tut: televiziuni, radiouri, pâzări, cirșii, stadioani ică stații di autobuz.
Biroulu Electoral Chentral (BEC) lâ feați tâmbihi a competitorlor electorali s-tiñiseascâ nomurli ghenerali tu ți mutreaști dizvârtearea a campanillei, s-aibâ unâ moabeti ghini yixitâ, dișcllisâ şi constructivâ şi s-afireascâ di alâxearea și manipularea a informaţiilor. Aligâtorilli lipseaști s-aibâ acțes la informaţii obiectivi, dealihea ş-corecti, ta s-poatâ sâ-și adarâ minduearea a loru și s-poatâ s-pufiseascâ salami – dzâsi nica BEC. Tu xeani, ti prota oarâ va s-hibâ andreapti cama di 900 di secţii di votari, rezervati castiné ti euroscrutinu. Di cara ti evrodeputaț cetâţeñilli româñi pot s-voteadzâ iuțido tu vâsilie ică tu xeani, ti oamiñilli alepțâ ti alidzerli locali, pot s-voteadzâ maș la secţiili iu au adresa. București, ari nauâ personaji politiți ți vor s-hibâ primari ghenerali, ipothisi ti cari, tu politica di uz internu, lipseaști s-aibâ na ma multili voturi, dupâ ațea di prezidentu ali Românie.
Uniunea evaluatâ
Aproapea 50% ditu româñi luyursescu că apruchearea a vâsilillei la Uniunea Evropeanâ, tu 2007, avu hâiri, iara numirlu aluștor oamiñi easti tu crișteari andicra di cum fu aoa și 10 añi. Unâ isapi adratâ di INSCOP scoati tu migdani că, cama di 60% ditu oamiñilli ți au ahtari minduitâ suntu tiniri, iara vârâ 73 di proțeni au studii superioari. Datili scotu tu padi că, cama di giumitati ditu oamiñilli ți minduescu că aderarea avu hâiri bâneadzâ Bucureşti, motorlu iconomic a vâsilillei. 42 di proțenti ditu ațelli antribaț luyursescu că evrodeputaţlli ți va s-yinâ lipseaști s-alumtâ prota chi prota ta s-aibâ româñilli idyili ndrepturi cata cumu au alanțâ țetăţeñi evropeañi, bunâoarâ, integrarea acutotalui tu Spaţiul Schengen, tamam ș-cu sinurli terestri.
Europa filmatâ
28-a ediţie a Festivallui a Filmului Evropean (FFE) ahurhi Bucureşti, gioi, 9 di maiu, tamam di Duzua ali Evropâ, ş-va s-bitiseascâ Chişinău, tu Republica Moldova viținâ (majoritar românofonâ) tu dzuua di 8 di cirișaru, tu bitisita di stâmânâ a alidzerloru evroparlamentari. Uidisitu cu forlu organizatoru, Institutlu Cultural Român, estanu, Festivallu pripuni unu programu avutu, cu 40 di filmi lundzâ – 34 tu premierâ naţionalâ – ş-dauâ selecţii di filmi șcurti.
Casa Albâ vizitatâ
Catastisea ditu Ucraina acâțatâ di așcherea aruseascâ fu tu moabețli di marțâ, di la Casa Albâ, anamisa di prezidențâlli american, Joe Biden, și român, Klaus Iohannis. Doilli ș-aspusirâ diznău andruparea susto ti Kiev. Iohannis apruche, alantâ dzuuâ, Premiul ti Cumândâsearea Internaţionalâ ti Anami ti anlu 2024, anda fu andreaptâ unâ galâ tu câsâbălu Washington. Consiliul Atlantic ditu Statili Uniti, multu cânâscutâ organizaţie americanâ, thimillusitâ tu anlu 1961, cu unâ activitati avutâ tu dumenea a emburlâchiloru internaţionali, dzâsi că âlli deadi aestu premiu a prezidentului ali Românie ca unu semnu di pricunușteari ti cariera a lui ş-ti rollu di lideru transatlanticu ș-evropeanu. Pritu laureaţlli di ma ninti a aluștui importantu premiu furâ: prezidentul George W. Bush, şefa a Comisillei Evropeanâ, Ursula von der Leyen, canțelarlu ghirmanu Helmut Kohl ș-premierilli britanic Tony Blair ș-italian Mario Draghi. Iohannis ș-bitiseaști tu 2024 doilu mandatu di ținți añi la șefia a statlui la cari âlli da ndreptu Constituția ali Românie.
Calificarea amânatâ
Naţionala masculinâ di handbal ali Românie azvinsi echipa ali Cehie cu scorlu di 31-30, ñiercuri dicsearâ, acasâ, la Baia Mari (nord/ncheari/arațili), tu prota manşâ a barajlui ti Campionatlu Mondial ditu 2025. Manşa ți apufuseaști salami nu va s-facâ acasâ, ama tu câsâbălu Brno ditu Cehia, dumânicâ, tu dzuua di 12 di maiu. România lo parti di 14 ori la Campionatlu Mondial, iara tu añilli 1960-70, bircheavis a niscântoru bârni ti anami, amintă trofeulu tu patru arădz, performanțâ ți nu putu s-hibâ surpatâ multu chiro. Ațea ditu soni oarâ, ama, fu la un turneu final tu 2011, cându avu loclu 19. Campionatlu Mondial di anlu ți yini va s-facâ tu chirolu 14 di yinaru-2 di șcurtu, tu Croaţia, Danemarca ş-Norvegia.
Autor: Bogdan Matei
Apriduțearea: Tașcu Lala
