Radio România Internațional

Tag: Dzuua Națională

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a Româniilei dimăndă viniri că amână tră 2 di andreu debatlu ti ună căftari a unlui ditu candidațlli la prezidenţille ta s’anuleadză rezultatili a protlui tur a alidzerloru prezidențiale. Instanța așteaptă ta s’bitisească lucărlu cu misurearea diznău a voturlor. Gioi, Curtea Constituțională căftă misurarea diznău a buletinilor di vot exprimate tru primlu tur, iarapoi proţeslu easti tru dizvărteari. Candidatlu independentu cari amintă protlu tur, Călin Georgescu, lugursitu aproapea unanim un extremistu pro-rus, cutugursi apofasea a Curtillei și li stipsi partidile di guvernământu, dimi Partidul Național Liberal și Partidul Social Dimocrat, că ufilisescu instituțiili a statlui tră a loru amintaticu. Elena Lasconi, liderlu a Uniunillei Salvați România, cari agiumsi pi doilu locu tru protlu tur, stipsi și Curtea Constituțională că s’agioacă cu securitatea națională. Premierlu și liderlu social-democrat Marcel Ciolacu, clasat pi treilu locu după protlu tur, spusi că nu comenteadză apofasea a Curtillei Constituționale. Prezidentulu interimar a Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, spuni ama că apofasea a Curtillei aprindi aloatili tru suţiitati, aduţi incertituditue și submineadză pistipsearea tru instituțiile a statlui. Campania electorală tră doilu turu a alidzerloru prezidințiale lipsea s’ahurhească tru 29 di brumaru, ninti di scrutinlu ditu 8 di andreu.

     

    Alidzeri. Cama di 18 miliuñi di alegători români sunt aștiptaț ti scrutinlu di dumănică, ti Dzuua Națională, tră ş-aleagă Parlamentul național, ţi ari 300 di deputaț și 166 di senatori. La aesti alidzeri candideadză cama di 8.000 di candidaț ditu 31 di partidi și alianți politiţi di lenu turlii și 19 minorităț etniţi. Tru xinătati, votlu s’dizvărteaşti ti un kiro di dauă dzăli, emu sâmbătă, emu dumănică, tru recordul di 950 di secții di votari dişcllisi tu zinătati. Uidisitu cu ţi spuni Autoritatea Electorală Permanentă, aproapea 7.000 di oamiñi s-ngrăpsiră tră vot pritu corespondență la alidzerli di dumănică.

     

    Consiliul di Apărari. Consiliul Suprem di Apărare a Văsiliillei lo hăbări ti atacuri ţibernetiţi ţi au scupolu s’mintească tu proţeslu electoral tru protlu tur a alidzerloru prezidențiale ditu România, disvărtiti tru 24 di brumaru. Uidisitu cu spusa a Consiliului, actorilli ostili di stat și nistatali, maxus Rusia, avură un sinferu tut ma mari tră influențarea agendăllei publică ditu România și s’aspargă catandisea suţială adunată stogu. Stepsuri că Rusia s-minti tu alidzerli prezidențiale ditu România sunt nithimilliusiti, spusi purtătorlu di zboru a Kremlinului, Dmitri Peskov, aleptu di Reuters. El spusi că Rusia nu ari minduita di arada s’mintească tu alidzerli ditu alti văsilii, maxus tru România, și niţi nu ari naeti s-facă aestu lucru tora. Tru ună altă isapi, Consiliul Suprem di Apărare spusi că unu ditu candidațllii la prezidenţille, dimi Călin Georgescu, cari easti pro-rus, anti-NATO și anti-UE, avu căbilea ta s’ufilisească ună vidzută cabaia mari, di itia a tratamentului preferențial ditu partea a platformăllei di socializar TikTok. Nitiñjisnda legislația electorală românească, TikTok u criscu cabaia multu vizibilitatea al Georgescu andicra di alanţă candidaț, cari fură pricunuscuţ pritu algoritmi și a curi mesaji fură nţirnuti.

    Dzuua Națională. Sâmbătă, București s’faţi repetiția ghenerală tră parada militară ndreaptă ti Dzuua Națională ali Românie, 1 di andreu. Va s’llia parti aproapea 2.500 di militari și specialiști ditu Ministerlu Apărarillei Națională, Ministerlu Afacerlor di Interne, Serviţiul Român di Informații, Serviţiul di Telecomunicații Speţiale, Administrația Zăndăñiloru și Autoritatea Yimbrukiloru Române, cu aproapea 190 di echipamenti tehniţi și 45 di aeronavi tru parada di dumănică. A loaru va lă si adavgă aproapea 240 di askirladz xeñi ditu văsiliili aliati și parteneri.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Sărbătoari națională

    Sărbătoari națională


    La 1 di Andreu, România sărbăturisaşti Dzuua a llei Națională. Prota oară, aestă dzuuă fu această dzuuă a fost sărbăturisită, ca dzuuă națională oficială, tru anlu 1990. Până la Revoluția anticomunistă ditu 1989, dzuua națională fu sărbăturisită la 23 august, dzuua tru cari, tru 1944, România u-avea curmată alianța cu Germania și s’făţea ună cu forțili antifasciste. Cu alti zboară, avea şuţătă armili contra ali Germanie hitleristă și ali Ungarie hortyste și lli-andrupa Aliațlli.



    Și 1 Andreu easti un momentu istoric. Tru aestă dzuuă, tru 1918, românii ditu spațiul a fostului Imperiu austro-ungar ș’pitricură delegațllii, riguros alepţă, la Alba Iulia, iu apufusiră, tru unanimitate, să s’facă ună cu Regatlu ali Românie. Eara bitisita a unui an teribil, bitisita a Primlui Polimu Mondial, cari alăxi acutotalui lumea. Până la Marea Adunare a românilor di la Alba Iulia, tru idyiulu an, 1918, românii ditu Basarabia și aţelli ditu Bucovina s’avea adunată şi apufusiră, tutunăoară, să s’facă ună cu România. La 1 di andreu 1918 s’bitisea un proces plebiscitar di unire cu România a provinciilor bănati ditu vicllimi și majoritar di români, aflate până atumţea sumu ocupația a niscăntoru imperii kiruti dupu polimu. Alikearea-a aluştoru teritorii fu pricunuscută di Congreslu di irine di la Paris, ahurhitu tru 1919.



    Aoa şi un secol, tru 1922, văsillelu Ferdinand și văsiloañea Maria, cari cumăndusiră România tru aţelli doi ani di polimu, fură ncurunaţ cu mari tiñie la Alba Iulia, marcând ase evoluția a unlui stat român vărtosu și democrat. Fu ună perioadă di evoluții aleapti, di dizvoltare economică, socială și culturală fără precedentu. Tru 1990, tru kirolu mplinu di harauuă ama și di dramatism di după cădearea a comunismului, cându românii căfta unitatea, Dzuua Unirillei agiumsi s’hibă Dzuuă Națională. Eara un moment di mari harauuă patriotică, surparea a comunismului, a dictatorlui Nicolae Ceaușescu, ţi eara faptă cu virsari di sândzu. Atumţea s-apufusi ca imnu național cânticlu “Disteaptă-ti, române!”. Manifestărli ndreapti ti Dzuua Națională, la 1 Andreu, dizvărtiti București ică la Alba Iulia, fură ancărcate di momentul tru cari România și Europa eara. Disputili politiţi daima alăsară damca pi aesti momenti speţiale. Pregătirea aderarillei la NATO și la Uniunea Europeană adusi subiectele europene și nord-atlantiţi tru conțănirea a marillei sărbătoari.



    Tru 2018, anlu a Centenarlui Marillei Uniri, dzuua di 1 Andreu avu semnificații speţiale. S-umplea un secol di la Marea Adunare a românilor cari, la Alba Iulia, votară unirea cu România, alăxinda acutotalui mira alustui populu. Tută România amintă tru aești ani, di după cădearea comunismului, la 22 andreu 1989. Tru aestu kiro easti un partener esențial ali Alianță nord-atlantică, maxus tru contextul andilicat a polimului di la sinurli a llei.



    Tru aestu an, sărbătoarea națională di la 1 Andreu avu și ună masti cu hăiri, vinită di la Rabat, tru Maroc. Aclo s-adună Comitetlu Interguvernamental tră Salvgardarea a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO și votă ca ia românească, număsită “cămeașa cu altiţă”, s’hibă tricută tru Lista-a Patrimoniului Imaterial ali Umanitati. Dosarlu votat tamama tru 1 di andreu avu numa “Arta bluzăllei tradițională cu broderie pi anumiru (altiță) – elementu a idintitatillei culturale tru România și Ripublica Moldova”, și fu susţănut di București și Chișinău. Ia românească agiumsi s’hibă multu cunuscută tru tută lumea, tru kirolu ditu soni, hiinda purtată tru lenu turlii di ucazi ama maxus ti Dzuua Națională.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 27.11-03.12.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 27.11-03.12.2022

    Ministeriala NATO di la București


    Nu lipseasti s’ubestimămu Rusia, a curi rachete ma largu atacă căsăbadzlli, civilii şi infrastructura critică ditu Ucraina, diclară ñiercuri, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la bitisita-a andamasillei miniştrilor di Externe ditu cadrul Alianţei. Continuarea agiutorlui militar tră Ucraina easti esenţial, maxus tu ţi mutreaşti apărarea antiaeriană, cundille caplu NATO. El nica spusi că adirarea Finlandii şi Suediei la NATO easti aproapia bitisită și haristusi ali României tră “excelenta aprukeari nicukirească” a andamasillei di Bucureşti. Tu arada-a lui caplu diplomației române, Bogdan Aurescu, sumlinie ananghea ti monitorizarea cu ngătanu a situaţiei ditu Amarea Lae, avânda tu vidială impredictibilitatea purtaticlui ali Rusiei. Miniștrilli di Externe s-loară borgea ta s’da silă a agiutorlui tră Ucraina şi s’agiută ti znuearea a infrastructurăllei energetice a aliştei. Tutunăoară, elli năpoi spusiră ti importanţa strategică ali Amarea Lae tră Alianţă şi angajamentul tră apărari tutu teritoriu aliat. Aesta fu prota andamasi tru aestu format organizată di România după adirarea a llei la NATO şi primul eveniment cari s’dizvărteaşti tru ună văsilie di pi arădărikea ditu apirită a Alianţei Nord-Atlantice di la ahuhrita a polimlui ditu Ucraina.



    Alte andamasi importante tru capitala României


    Pi ningă andamasea miniştrilor di Externe ali NATO, România era nicukira, tru premieră, şi tră reuniunea a lidirlor di Munchen. 75 di responsabili guvernamentali di rang analt şi expeţi tru politică externă şi di securitate zburără ti consecinţele polimlui ditu Ucraina, ama şi ti alti probleme di securitate ditu regiune. Criza economică, aţea energetică şi aţea alimentară, cum şi polimlu ditu Ucraina eara analizate şi la Forumul Aspen, cari s-dizvărti tut tru Capitală. Şi tut Bucureşti s’ţănu şi ună andamasi a unui nău grup di coordonare energetică, ţi acaţă tru isapi reprezentanţă a Grupului G-7 şi alti văsilii aliate, tră s’ascumbusească ică s’planifica livrarea di echipamente ti Ucraina cât cama ntrăoară.



    Parteneriatlu strategic anamisa di Romania și Statele Unite


    Dipartamentul american di Stat salute umplearea 25 di añi di la ndridzearea-a Parteneriatului Strategic cu România. Easti sumliniată, ntră altli, contribuţia Bucureştiului la operaţiunile multinaţionale şi ale Alianţei Nord-Atlantice, faptul că România easti nicukira cu aprukeari ma multi structuri militare ali NATO şi ma multi formaţiuni militare americane, inclusiv scutlu antirachetă di Diveselu (sud). Marţă, Bucureşti, secretarlu american di stat Antony Blinken și ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, evocară aniversarea a Parteneriatlui Strategic România-SUA și năpoi reconfirmară angajamentul susta a dauliloru părță tra s’lu ahăndusească pi tuti dimensiunile a lui. Șeflu a diplomațiillei române cundille că Parteneriatlu Strategic easti unu sturu di thimelliu ali politică externe și di securitate ali României. Tutunăoară, el năpoi adusi aminti ti simasia di amprotusa mutrinda includiarea ali Românie tru Programul di scuteari ditu practico a vizilor tră SUA. Antony Blinken zbură și cu prezidintulu Klaus Iohannis, ama şi cu premierul Nicolae Ciucă.



    1 di andreu, Dzuua Națională ali Românie


    1 di Andreu – Dzuua Naţională ali României fu sărbăturisită pritu organizarea di paradi militare tru ma mulţă căsăbadz ali v4silie. La difilarea di la Arcul di Triumf ditu Capitală eara viniţ cama di 1.500 di militari români, ama și xeñi ditu Belgia, Franţa, Macedonia di Nord, Republica Moldova, Portugalia, SUA şi Ţările di Nghiosu. Ună difilare di 1 di Andreu s’ţănu şi la Alba Iulia (centru), la cari lo parti şi un ditaşament di militari francezi ditu cadrul Grupului di Alumtă tră Apărare Colectivă dislocat la Cincu, tru judeţul Braşov (centru). Dzuua Naţională a României easti sărbăturisită şi tru nafoara a sinurloru, tru comunităţile di români. ICR organizează, până pi 10 di andreu andreu, 50 di evenimente tru 31 di căsăbadz ditu xinătati. Luni, tru Parlamentul di Bucureşti s’ţănu ună andamasi di tiñie tra s’nsimneadză umplearea 104 di añi di la Marea Unire. Evenimentili marcheadză şi anlu a centenarului cu alinarea pi thromu a Văsillelui Ferdituand I şi a Văsiloañillei Maria, la Alba Iulia. Spusu şi cu numa Adunarea stogu locărli ali văsilie”, Ferditnand I fu protlu văsille a tutulor românilor, sumu domnia a curi s-feaţi Marea Unire ditu 1 andreu 1918, atumţea când s-feaţiră ună cu Patrida-mumă Transilvania, Basarabia și Bucovina.



    Caplu ali diplomație române la Consiliului Ministerial ali OSCE


    Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, condamnă, gioi, la Ĺodz, tru Polonia, la Consiliul Ministerial al OSCE, atrocităţile fapti di Rusia contra a civililor şi infrastructurăllei civilă, inclusiv energetice, ditu Ucraina. Caplu a diplomaţiillei române reiteră apelu cătră Mosova tra s’curmă ună ş-ună şi necondiţionat agresiunea a llei militară şi tra ş-tragă forţele şi echipamentele militare di pi tutu teritoriul Ucrainei tru sinurli a llei pricunoscute internaţional. Tutunăoară, el zbură ti agiutorlu bilatearal şi internaţional tră Republica Moldova românofonă, cabaia multu zñiipsită di conflictul ditu Ucraina.



    Ia românească tru patrimoniul UNESCO


    Cămeaşa cu altiţă, cunuscută cu numa iia românească, fu inclusă di cătră UNESCO tru Lista Patrimoniului Imaterial ali Umanitati. Dosarlu di candidatură fu adratu deadunu cu Republica Moldova. Apofasea loată di UNESCO easti ună pricunuşteare a identitatillei şi yiştearillei aluştui strañîu, ama şi un semnal tră instituţiile culturale ditu România şi Republica Moldova că lipseaşti s’ndrupască şi s’promoveadza arta confecţionării cămeaşillei cu altiţă. Aesta easti piesa di thimelliu a strañilui tradiţional românesc di sărbătoari. România fu inclusă tru lista UNESCO şi cu tradiţia di creastire a callilor ditu rasa Lipiţan, deadunu cu alte văsilii ditu Europa.


    Autoru: Mihai Pilin


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Paradă militară și mesaji ti 1 di Andreu

    Paradă militară și mesaji ti 1 di Andreu

    Parada militară ti Dzuua Naţională a Româniillei, ndreaptă gioi tru Capitală, s-bitisi, aproapea 1.500 di militari şi specialişti ditu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român di Informaţii, Serviciul di Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, la cari s-adăvgară militari xeñi, difilânda pi sumu Arculu di Triumfu.



    Tutunăoară, la paradă defilară reprezentanţălli a Gruplui di Alumtă al NATO arădăpsitu tru România.


    La parada militară ditu Capitală loară parti cu mutrita prezidentulu Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, prezidentulu interimar a Senatlui, Alina Gorghiu, prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu, membri a Guvernului, şefi di instituţii, reprezentanţă a corpului diplomatic şi a cultilor religioase, politicieni, veterani.



    Liderlli di București pitricură mesaje cu furñia a Dzuuăllei Naționale. La 104 di añi di la Marea Unire, himu, diznău tru un moment marcantu a istoriillei a noastri: un polimu tru dizvărteari la sinurlu di Est şi un obiectiv naţional cătră cari nă ascumbusimu cu tută ahtea, aderarea la Spaţiul Schengen. Şi tora, idyea cum tru bitisita a Primlui Polimu Mondialu, prinţipalele subiecte pi agenda naţională suntu siguranţa, stabilitatea şi modernizarea ali Românie. Andicra di 1918, tora avemu di partea a noastră fonduri europene tră reforme şi dizvoltare, cum şi protecţia oferită di NATO, nai ma vărtoasă alianţă militară ditu istorie.


    Avem adză borgea tra s’năstriţemu iţi diferenți di suprafață și s’nă adunămu gaereţli tra s’băgămu tru practico scupadzlli di sinferu național, ti prucukia a oamenilor, ti dzuua di mâni. S’yilipsimu că 1 di andreu easti, cadealihea, dzuua unitatillei a noastre, ună dzuuă a tutulor a aţiloru a curi inimă bati si năpoi bati cu vazi dinintea a tricolorlui!”, angrăpsi premierul Nicolae Ciucă, tru un mesaj postat pi şingirili suţiali.



    Și prezidenta a Senatlui ali Românie, Alina Gorghiu hipsi un mesaj video pi şingirili di socializare cu furnia a Dzuuăllei Națională: “Haristusescu, România, tră atea că ai oamiñi cu muşeati adeţ pi cari li ţăñi tru bană cu vărtuşeami, cu un strañiu popular pi cari îl purtăm pirifañi, că avem ună cali ti anami pritu munță, catacum Transfăgărășanul, un magiun di Topoloveni gustos, tră atea că ari pe Argeșu nghiosu, pe unu ohtu muşeatu, la Curtea di Argeș, un loc di mănăstiru iu s’arihătipsescu tuţ văsilleadzlli ali României, ţă haristusescu di itia că aoa, ningă fumeallea a, mi dukescu mini!”



    Nădia-a aliştei națiuni şeadi cilimeañilli a llei! Delia, un cilimeani ti miraki pi ilikia di 10 añi, ăñi durusi adză ună broșă tricoloră cu România adrată di mânuțili a llei. Va u portu adză pirifanu cu mintea la energia aluştui bărnu cari va u ducă România aclo iu ălli si cadi și îlli easti loclu. Idyea cum aoa şi 104 di añi, bărnulu di atumţea akicăsi că maş pritu unitate putem s’bgămu tru practico yislu tra s’bănămu tuţ tru nă idyea văsilie”, dimăndă prezidentulu a Camerălllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu, tru mesajlu pitricutu ti 1 di Andreu.


    Bărnul di tora lo ună văsilie aspartă di comunismu și u dusi tru Uniunea Europeană și NATO. Avem ună șansă extraordinară s’băgămu tru lucru yislu european și s’aderăm la spațiul Schengen. Tănu maş di noi! Tră Delia, tră tuț cilimeañilli aliştei națiuni, lipseaşti și noi s’himu adunaţ stogu și s’li năstriţemu tuti provocărli ţi li avemu dininti di itia a unlui polimu paranomu tamamu la sinurli a noastri și cu tuti crizele ună pisti alantă ţi li adusi. Avem aestă borgi, tră aţea ca yinitorlu bărnu s’poată s’construiască pi unu thimelliu multu ma vărtosu!”, nica spusi liderlu a PSD, partid ţi easti tru suţata di guvernare.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    NATO. Bucureştiulu va s’hibă nicukirlu tru dzuua di marţă şi ñiercuri ali andamasi a miniştrilor di externe ali NATO. Va s’hibă prezență și miniștrilli di externe ali Georgie, Bosnia-Herțegovina, Ucraina și, tru premieră, ali Ripublica Moldova. Polimlu ditu Ucraina va s’hibă unu di subiectele principale ali andamasi. Conferința va s’hibă co-prezidată di ministrul român di externe, Bogdan Aurescu, și di secretarul genearal al NATO, Jens Stoltenberg. Aestu easti primul eveniment di acest gen organizat tru România di la adiararea țării la Alianță tru 2004 și a doua trutâlnire oficială a NATO tru România di la summitul ditu 2008. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, spune că evenimentul easti ună apunte anamisa di summitul ditu aestă veară di Madrid și yitorul summit di Vilnius și ună contribuție pi cari România u ari ti minduearea strategică și apandisea ali Alianță la situația complexă di pe continent.



    MLM. Munchen Leaders Meeting (MLM) s’ţăni luni și marți la București. Ministerul di Externe ditu România easti co-gazdă a alustui prestigios eveniment, care faţi parte ditu Conferința di Securitate di München (MSC). Va s’llia parti cama di 75 di analță oficiali ditu pisti 25 di văsilii, inclusiv actuali și foști oficiali, experți, analiști și lideri di opinie. Agenda includi subiecte yilipsitoari tră securitatea internațională, cu accent pi evoluțiile ditu regiunile ali Amarea Lae și Balcanii di Vest. Alti subiecte va s’hibă arhitectura europeană di securitate, implementarea a năului Conceptu Strategic NATO, fuvirserli hibridi, securitatea alimentară și criza energetică. Concluziile ali andamasi di București va s’agiută ti conturarea agendăllei Conferințăllei di securitate di München di anlu yinitor.



    DZUUA NAȚIONALĂ. Manifestările ahărdziti ti Dzuua Națională ali Românie di la 1 di andreu ahurhescu la Alba Iulia pi 30 di brumaru, cu ceremonii militare și di dipuneari di căruñi. Pe 1 di andreu, pisti 850 di militari va s’defileadză la Alba Iulia, inclusiv ună unitate franceză ditu gruplu di alumtă NATO arădăpsitu la Cincu, judeţlu Braşov. La București, pisti 1.500 di militari și cadre ai Ministerului Apărării, Ministerlui di Interne, Serviciului Român di Informații, Serviciului di Telecomunicații Speciale și Agențiillei Penitenciare, cum și vehicule și 40 di avioane va s’llia parti la ună paradă militară pi 1 di andreu. Tru comunicatlu di presă a Ministerlui ali Apărari, va s’llia parti și aproapea 150 di militari ditu Belgia, Franța, Macedonia di Nord, R. Moldova, Țările di Ngiosu, Portugalia și SUA. Personalu militar român tru misiuni tru xinătati va s’ndreagă și ceremonii speţiale.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Dzuua Națională a Româniillei

    Dzuua Națională a Româniillei

    Aproapea 1.500 di militari şi specialişti ditu Ministerili ali Apărari, di Interne, a Serviciului di Telecomunicaţii Speciale şi ditu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cum şi militari xeñi loară parti, ñiercuri, la Arcul di Triumf di Bucureşti, la Parada Militară Naţională organizată cu furñia a Dzuuăllei Naţională ali Români. Defilară, tutunăoară, aproapea 100 di mijloace tehniţi militare şi azbuirară pisti aestu locu 30 di aeronave. Tutu Bucureşti, ma ninti, s’ţănu ună ţeremonie militară şi relighioasă di dipuneari căruñi şi jerbe di lilici la Murmintul a Askirlălui Nicunuscut.



    Dzuua Naţională a Româniillei easti nsimnată tru tută văsilia, ama şi tru teatrili di operaţiuni tru cari suntu arădăpsiţ militari români ică tru comunităţli româneşti di tu xeani. Alba Iulia, tru aestu dupu-prăndzu la Monumentul Marillei Uniri suntu dipusi căruñi şi jerbi di lilici şi s’tăni ună ţeremonie militară la cari va llia parti aproapea 550 di militari, cu hălăţ tehniţi terestri şi aeronavi militari.



    La 1 di Andreu 1918, delegaţlli a românilor ditu Transilvania s’aduna Alba Iulia şi vota, tru unanimitate, unirea cu România a locurloru pi cari băna ditu vicllimi. Ma ninti, şi românii ditu Basarabia şi Bucovina avea apufusită ta s’facă ună cu Patrida-dadă. După Revoluţia anticomunistă ditu 1989, dzuua di 1 di Andreu fu proclamată Dzuuă Naţională a Româniillei şi easti sărbătorită tru văsilia şi tru lumea tută.



    Cu furñia a Dzuuăllei Naţionali a Româniillei, Prezidentulu Klaus Iohannis decoreadză cadri medicali, membri a corpului didactic şi reprezentanţă a societatillei ţivilă. Uidisitu cu Administraţia Prezidituţială, marţă, şeflu a statlui a simnă, tutunăoară, decrete di dicorare a ma multor reprezentanţă ditu domeniul ali apărarii şi ditu ministerlu di Interni.



    Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spuni, tru mesajlu pitricutu cu itia a Dzuuăllei di 1 di Andreu, că Marea Unire easti nai ma muşeata frăndză ditu istoria a Româniillei şi reprezintă ună matimă ti perseverenţă şi coeziune, tru kirolu di adză multu hăirlătică şi anănghisită. Premierli spusi maxusu ti criza ţi alănci di itia-a pandemiilla di Covid-19, spunănda că eroiilli aluştui anu suntu româñilli, cari, dzuuă di dzuuă, s’alumtară cu viruslu.



    Anaparti di Ocean, secretarlu di stat american, Antony Blinken, hiritisi, tru numa-a Statelor Unite ale Americii, populu român cu furñia-a sărbăturisearillei Dzuua Naţională. Anamisa di România şi Statele Unite ari un parteneriat durabil, adratu pi yişteri mbărţitati, sinferuri comune şi ligături interpersonale vărtoasi — aduţi aminti şeflu a diplomaţiillei americane tru ună declaraţie publicată pi site-ul a Departamentului di Stat. Haristusimu a Româniillei tră angajamentul a llei ţi nu easti minatu tră apărarea irinillei şi a libirtatillei tru lume, nica şi tru Afganistan — nica spusi Antony Blinken. Secretarlu di stat american ură a popului român Ti mulţălli añi, iriñe şi prucukie tru anlu ţi yini.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID Ro — Autoritățli români dimăndară ñiercuri că aproapea 2.800 di persoani fură testati pozitiv tră SARS-COV-2 tru aesti ditu soni 24 di săhăţ tru tută România. Tutunăoară, era dimăndati 231 di decesi, ditu cari 36 nreghistrate ninte di intervalu di referință. București, rata di incidență cu isapea ti un kiro di 14 di dzăli scădzu la 2,87 cazuri la ñillea di bănători, după ţi, pi 22 di sumedru, avea agiumtă pi nai ma marea valoari di la ahurhita-a pandemiillei – 16,54. Ministrul interimar ali Sănătati, Attila Cseke, căftă a direcțiilor di sănătate publică ditu tută văsilia s’armână tru alertă, acă numirlu a infecțiilor cu SARS-CoV-2 easti tru scădeari. Tutunăoară, căftă ca ti unu kiro di ună stămână s’hibă adrati planuri tra s’ţănă keptu a unăllei previzibilă a 5-a dalgă a epidemiillei, spuni coordonatorlu a campaniillei di vaccinare COVID-19, colonelu Valeriu Gheorghiță, avânda tu videala criștearea a numirlui di cazuri năi tru multi văsilii europeani. Niercuri, Patriarhul a Băsearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, confirmă că fu vaccinat contra a COVID-19. Poziția oficială a Băsearicăllii armâne idyea: cathi unu embistimenu lipseaşti să s’consultă cu yeaturlu di familie”, spusi el a reporterilor. Până tora, tru România, numirlu a persoanilor vaccinate complet năstricu 7,2 miliuñi.



    Lumea COVID — Vaccinarea obligatorie contra COVID-19 easti ună idhee cari s’hărseasti di unu andrupămintu larg tru arada a bănătorloru ghirmañi, să spuni tru unu sondaj publicat ñiercuri di YouGov, dimăndă DPA. Cunuscuta companie di cercetare și analiză di piață dimăndă că 69% ditu intervievaț suntu ti vaccinarea obligatorii și 23% contra. Ghirmania, cari s’ampuliseaşti cu ună recrudescență a numirlui di infecții, bagă unu şingiru di năi misuri anti-epidemie. Aşe, certificatlu veardi agiundzi s’hibă obligatoriu la loclu di lucru și tră ufilisearea a hălăţloru di transport. Pi ningă meatrili apufusiti la nivel federal, statili ghirmani bagă și alti restricții antiepidimiţi. Ti paradigmă, barurli și cluburli sunt ncllisi tru Bavaria, a deapoa cunuscutili pănăyiruri di Crăciun numata va s’ţănă anlu aestu. Tru Ghirmania, rata di vaccinari easti di 68%, una ditu nai ma scădzuti ditu Europa di Vestu. Problemi sunt și tru nordulu ali Italie, iu fură băgati restricții di urdinari tu kiro di noapti di itia că criscurăcabaia multu năili cazuri di coronavirus. Până tora, 84% ditu populația ali Italie feaţi nai maptănu dauă dozi di vaccin. Numirlu a cazurlor di COVID easti tru creaștire și tru Franța, iu premierlu Jean Castex fu testat pozitiv tră SARS-CoV-2. Tru Franța, 88% ditu populația eligibilă di 12 di ani ş-cama easti acutotalui vaccinată. Catandisea a sănătatillei easti ndilicată și tru Gărţie, iu presiunea tru spitalili cari yitripsscu paciențălli cu COVID easti mare. Guvernul elen spuni, ama, că nu are tru videală ună ambudyiuseari ghenerală, di itia că apofasea nu va s’hibă susțănută di economia a văsiliillei. Rata di vaccinare tru Gărţie năstricu 63%.



    Dzuua Națională – București, Senatlu și Camera a Deputațlor s-andămusi tru ună andamusi di lucru comună solemnă, ahărdzită ti Dzălii Naționali a Româniillei cari va s’hibă yiurtusită la 1 di andreu. Prezidentulu a Camerăllei Deputațloru, Marcel Ciolacu, cundille că tută clasă politică avu borgea tra să u stabilizeadză văsilia tru perioada yinitoari și că prifañea și sinferurli politiţi lipseaşti s’hibă alăsati nanăparti. “Aestă sărbătoare năpoi nă aduţi aminti că avem borgea s’lucrămu deadunu. Easti borgea-a noastră andicra di populu român și di România”, spusi Ciolacu. Viţeprezidentulu a Senatului, Alina Gorghiu, cundille că 1 di Andreu nsimneadză unitate națională și tru idyiulu kiro devotament, responsabilitate, borgi și curayiu politic. Anamisa di oaspiţlli ali andamusi eara călisiţ membri a Guvernului, Patriarhul a Băsericăllei Ortodoxe Române, Arhiepiscoplu Romano-Catolic a Bucureștiului, Arhiepiscoplu a Băsericăllei Greco-Catoliţi, Primlu Rabin ali Românie, prezidenţălli a Curtillei Constituționale, Analta Curte di Casație și Justiție, Curtea di Conturi, guvernatorlu a băncăllei centrală cum și șeflli a misiunilor diplomatiţi și a reprezentanților internaționali acreditati București. Dzuua Națională ali Românie easti yiurtusită tru 1 di Andreu ditu 1990, după revoluția anticomunistă. La 1 di Andreu 1918, Adunarea Naţională di Alba Iulia (centru) adoptă rezoluţia ti făţeari ună cu România a provinţiilor istoriţi bănati di români.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala