Radio România Internațional

Tag: ECDC

  • Planul european de combatere a cancerului

    Planul european de combatere a cancerului

    Comisia Europeană a prezentat o Recomandare pentru a sprijini statele membre în eforturile lor de prevenire a cancerelor prin vaccinare. În special, ea se axează pe amplificarea administrării a două vaccinuri esențiale care pot preveni infecții virale care pot cauza cancer: împotriva papilomavirusurilor umane (HPV) și împotriva virusului hepatitei B (VHB), precum și pe îmbunătățirea monitorizării ratelor de acoperire vaccinală.

    Recomandarea face parte din Planul european de combatere a cancerului, un pilon esențialalUniunii europene a sănătății. Se estimează că aproximativ 40 % dintre cazurile de cancer din UE pot fi prevenite. Totuși, potrivit unui raport, în 2021, în statele membre ale UE, doar aproximativ 5 % din totalul cheltuielilor pentru sănătate au fost dedicate activităților de prevenire. Planul european de combatere a cancerului a stabilit un obiectivpentru statele membre de a atinge rate de vaccinare împotriva HPV de 90 % în cazul fetelor și de a amplifica semnificativ vaccinarea băieților până în anul 2030. Aceste vaccinuri sunt vitale pentru protejarea sănătății publice și pentru sprijinirea unor sisteme de sănătate reziliente.

    Printre măsurile pe care statele membre le-ar putea lua pentru a spori administrarea acestor vaccinuri vitale se numără vaccinarea gratuită, asigurarea faptului că vaccinarea este ușor accesibilă, integrarea imunizării aferente cancerelor care pot fi prevenite prin vaccinare în planurile naționale de combatere a cancerului. Totodată, Comisia recomandă consolidarea eforturilor de comunicare, în special prin evidențierea beneficiilor vaccinării pentru părinți, tineri și grupuri-țintă, îmbunătățirea monitorizării și raportării cu privire la acoperirea vaccinală, instituirea unor registre electronice de vaccinare robuste șischimbul de cele mai bune practicicu alte state membre pentru a îmbunătăți eforturile naționale.

    Comisarul european pentru
    sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides, a vorbit despre
    importanța combaterii cancerului:

    Chiar
    astăzi, pentru a elimina pericolul cancerului de col uterin și al altor tipuri
    de cancer provocate de viruși, am prezentat o nouă recomandare privind
    vaccinarea preventivă împotriva HPV şi împotriva hepatitei B, consolidând
    astfel procesul de prevenţie. După aproape 20 de ani, dispunem de tehnici
    ştiinţifice noi şi moderne de depistare a numeroaselor forme de cancer
    responsabile de apariţia a mai mult de jumătate din noile cazuri de cancer
    diagnosticate anual în UE.

    În prezent, avem în desfăşurare un program
    transnaţional de informare despre cancer, iar în ceea ce îi priveşte pe
    pacienţii tineri care suferă de cancer, aceştia pot lua legătura şi cu o reţea
    de tineri supravieţuitori, care au învins această boală. Facem paşi
    constanţi în sensul înfiinţării primei reţele europene de centre oncologice
    până în 2025, care să ofere un acces mai bun la îngrijiri medicale de înaltă
    calitate. Şi nu în ultimul rând, am iniţiat prima cooperare între UE şi SUA în
    domeniul cancerului, conectând astfel planul european de combatere a cancerului
    cu programul american Cancer Moonshot.

    Comisia va oferi un model pentru campaniile de comunicare, adaptabile la nevoile naționale și ținând seama de specificitățile naționale, pentru a contribui la creșterea sensibilizării cu privire la importanța acestor vaccinări. Comisia va sprijini, în plus, activitatea de îmbunătățire a monitorizării în întreaga UE, în timp ce Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) va elabora un nou tablou de bord al ratelor naționale de vaccinare (HPV și HBV) până la sfârșitul anului 2024, pentru a oferi o imagine de ansamblu mai bună asupra situației. În paralel, programul UE pentru sănătate continuă să ofere sprijin financiarsemnificativ statelor membre în eforturile lor de amplificare a vaccinării și de combatere a cancerului.




  • PE propune statelor membre o îmbunătățire a cadrul Uniunii de prevenire și control al bolilor

    PE propune statelor membre o îmbunătățire a cadrul Uniunii de prevenire și control al bolilor

    Politica comunitară în domeniul își
    propune să ofere protecție împotriva amenințărilor la adresa sănătăţii și să
    armonizeze strategiile între statele membre. În
    noiembrie 2020 Comisia Europeană a propus un nou cadru de securitate
    sanitară, bazat pe experiența dobândită în combaterea coronavirusului.

    Cadrul contine un pachet legislativ format din trei iniţiative, printre care extinderea
    mandatelor Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), adoptat in iulie,
    respectiv a Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor( ECDC) şi
    regulamentul privind cooperarea transfrontalieră. Ultimele două iniţiative au
    fost aprobate în septembrie deeurodeputaţi.

    Cu detalii Dana Popp, ofiţer de presă în cadul
    Parlamentului European: Acest pachet conţine 3 propuneri: consolidarea
    mandatelor celor două agenţii europene care s-au regăsit în prima linie pe
    durata pandemiei şi anume Agenţia Europeană a Medicamentului(EMA) şi Centrul
    European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).

    Cea de a treia propunere
    priveşte consolidarea cooperării transfrontaliere şi în special în ceea ce
    priveşte regiunile de frontieră. Parlamentul
    European şi-a stabilit deja în luna iulie poziţia pentru negocierile
    interinstituţionale privind EMA, iar în septembrie, au urmat celelalte două
    iniţiative. In ceea ce priveşte extinderea mandatului ECDC, PE solicită,
    printre altele şi introducerea bolilor netransmisibile grave, cum ar fi bolile
    cardiovasculare, respiratorii, cancerul sau diabetul. Deputaţii europeni
    doresc, de asemenea, ca statele membre să furnizeze date de calitate,
    comparabile şi comunicate în timp util.

    Criza provocată de pandemia de
    COVID-19 a arătat că la nivelul UE trebuie să se facă mai mult pentru a susține
    cooperarea dintre statele membre, mai ales dintre regiunile de frontieră. In
    septembrie, eurodeputaţii au
    adoptat o propunere legislativă menită
    să îmbunătățească prevenirea, pregătirea și răspunsul Uniunii în caz de criză
    în fața unor viitoare amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate.

    Cu
    alte detalii, Dana Popp, ofiţer de presă în cadrul PE: Parlamentul
    European doreşte de asemenea consolidarea capacităţii de prevenire, pregătire
    şi răspuns la adresa ameninţărilor viitoare privind sănătatea publică. In acest
    sens, în propunerea de regulament privind cooperarea transfrontalieră,
    parlamentarii solicită proceduri clare şi mai multa transparenţă în achiziţiile
    publice comune. Ameninţările la adresa sănătaţii trebuie privite în ansamblul
    politicilor europene deoarece s-a dovedit că pot avea un impact puternic asupra
    tuturor sectoarelor economiei. Chiar dacă protejarea sănătăţii rămâne o
    competenţă naţională de bază, aceste propuenri sunt menite să îmbunătăţească
    cooperarea, schimbul de informaţii, expertiza şi bune practici. UE este cu
    siguranţă mai puternică atunci când vorbeşte cu un singur glas, cum ar fi în
    cadrul negocierilor cu sectorul producători de medicamente sau echipamente
    medicale. Pentru toate cele trei iniţiative negocierile cu statele membre au
    început, deja, finalizarea acestora este aşteptată până la finele acestui an,
    sub preşedinţia slovena a Consiliului.




  • Metodologie comună în materie de sănătate publică

    Metodologie comună în materie de sănătate publică

    Rezoluţia iniţiată de Nicu Ștefanuță
    alături de europarlamentarul francez Véronique Trillet-Lenoir este necesară pe
    fondul unei mai bune colaborări între statele membre în privinţa modului în
    care sunt evaluate cazurile de infectare
    cu COVID-19 şi în care se fac clasificările zonelor de risc și solicită o
    metodologie comună în materie de sănătate publică.

    Nicu
    Ștefanuță: Încă din luna
    august am realizat un lucru foarte important. Deși trecusem împreună de
    lecțiile primului val de COVID-19, Europa nu părea că a învățat din
    aceste lecții suficient. Pentru că unele țări instituiau o barieră la graniță pentru
    toate celelalte state, cum a fost cazul Ungariei, altele arătau spre anumite
    state sau zone numindu-le zone roșii, iar alte state care arătau spre zone
    roșii erau chiar ele regiuni roșii, aș da ca exemplu rivalitatea germano-belgiană.
    Adică pentru Germania, Bruxelles-ul era considerat zonă roșie. Astfel că am
    considerat împreună cu europarlamentarul francez Véronique Trillet-Lenoir că
    această situație este nepermisă pentru un al doilea val care se anunță, mai
    ales că europenii așteaptă de la noi, de la oficialii europeni, ca de data asta
    să fim pregătiți. Am solicitat prin această rezoluție pe care am inițiat-o
    împreună să avem un cod de culori comun în clasificarea zonelor de risc, să
    avem standarde de testare și de raportare comune, pentru ca un posibil al
    doilea val să nu ne lovească la fel de tare ca primul.

    O veste bună este că în
    cadrul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) deja se
    lucrează la aceste standarde comune de raportare. Se lucrează la a recunoaște
    în toate statele testele pe care le facem pentru că este absurd să spui că
    testele făcute în România nu sunt la fel de valide ca cele din Belgia, de
    exemplu. Se are în vedere și ca raportările făcute pe regiuni să aibă în vedere
    același număr de locuitori, ca să avem un numitor comun când comparăm. Se lucrează
    la găsirea unui numitor comun și la acceptarea lui la nivel european. Eu cred
    că problema de fond a fost dată de faptul că în ceea ce privește politica pe sănătate,
    UE are doar o competență vagă, de sprijin a statelor membre, nu una certă,
    scrisă în tratat. Eu lupt pentru ca această competență să devină certă, scrisă
    în tratat, astfel încât miniștrii din statele membre, miniștrii de sănătate, să
    poată lua decizii europene împreună, nu individual, cum s-a întâmplat.


    Am vorbit cu Nicu Ștefănuță și despre deciziile luate la
    nivel european pentru a depăși criza sanitară.

    La început, în
    luna februarie, s-a acționat timid, a fost momentul cînd Italia a solicitat ajutor de la UE și din păcate nu erau
    constituite rezerve, nu erau fonduri pentru situații neprevăzute. Eu m-am
    concentrat de la început pe acest mecanism de protecție civilă și rezerve
    strategice europene, am considerat că este nevoie de așa ceva în contextul schimbărilor
    climatice . Ne-a lovit o pandemie, nu un mare incendiu de pădure ca să ne dăm
    seama că e bine să avem rezerve.

    Cum am spus, așa văd acțiunea UE: inițial s-a
    acționat cu timidiate, ceea ce a provocat antipatia multor cetățeni, dar apoi
    au urmat niște instrumente datorită cărora s-au făcut niște pași enormi în ceea
    ce privește legislația. Dacă nu aveam, de exemplu, această acțiune la nivel european,
    acum nu se lucra la un vaccin care se pare că va apărea în curând Nu aveam rezerve strategice medicale de care
    a beneficiat și Româna. Nu aveam un buget alocat acestor lucruri și nici un
    pachet economic. Eu consider că este o binecuvântare că suntem în UE în acest
    moment și că UE a găsit modalitatea de a acționa decisiv în contextul crizei.




  • ECDC: Este necesară intensificarea răspunsului la noul coronavirus în UE

    ECDC: Este necesară intensificarea răspunsului la noul coronavirus în UE

    Evaluarea riscurilor efectuată de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor constată că intervențiile nefarmaceutice, cum ar fi distanțarea fizică, menținerea igienei optime și utilizarea măştilor faciale s-au dovedit a fi insuficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus. În același timp, impactul ratelor crescute de infectare variază de la o țară la alta. În timp ce în unele țări creșterea lor afectează în principal persoanele mai tinere – având drept rezultat principal cazuri ușoare și asimptomatice – în alte țări creșterea lor conduce la sporirea deceselor în rândul persoanelor în vârstă. Situația epidemiologică actuală prezintă un risc crescător pentru grupurile cu risc crescut și pentru cadrele medicale și necesită măsuri specifice imediate în materie de sănătate publică.

    În cadrul evaluării sale, Centrul European identifică mai multe opțiuni de răspuns, cum ar fi consolidarea capacităților în materie de asistență medicală și direcționarea acțiunilor din domeniul sănătății publice către persoanele vulnerabile și către cadrele medicale. Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor îndeamnă la aplicarea unor intervenții nefarmaceutice, strategii de testare, măsuri de depistare a contactelor, măsuri de carantină, la o comunicare adecvată cu privire la riscuri și la măsuri de protecție a sănătății mintale.

    În orientările sale privind intervențiile nefarmaceutice împotriva COVID-19, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor prezintă opțiuni disponibile pentru astfel de intervenții în diverse scenarii epidemiologice. Orientările evaluează dovezile privind eficacitatea acestor intervenții și abordează aspectele legate de punerea lor în aplicare, inclusiv obstacolele potențiale și factorii care facilitează aplicarea intervențiilor.

    Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor joacă un rol esențial în evaluarea, din punct de vedere științific, a amenințărilor la adresa sănătății publice. El realizează evaluări rapide ale riscurilor și pune la dispoziție actualizări epidemiologice frecvente și asistență tehnică prin elaborarea unor orientări privind modul optim de răspuns la apariția unui focar epidemic. Aceste orientări includ supravegherea focarelor epidemice, planificarea pregătirii și răspunsului și sprijinul acordat în materie de activități de laborator.