Radio România Internațional

Tag: ECDL

  • Digitale Kompetenz: Sind Rumänen eher Computer-Muffel?

    Digitale Kompetenz: Sind Rumänen eher Computer-Muffel?

    Wenn wir über die digitalen Kompetenzen der Rumänen sprechen, mischen sich authentische und kontrollierbare Info mit weniger plausiblen und schwer überprüfbaren Daten: von der Internet-Geschwindigkeit und den Leistungen der rumänischen Schüler bei den internationalen Wettbewerben bis zum Mythos, dass im Silicon Valley Rumänisch die am zweithäufigsten gesprochene Sprache sei.



    Eine erste Feststellung sei, dass Rumänien, wenn wir über Digitalisierung sprechen, ein Land der Paradoxe ist, so Veronica Ştefan, Vertreterin der Nichtregierungsorganisation Social-Doers“. Hierzulande leben beispielsweise ein paar der besten IT-Spezialisten aus der ganzen Welt beisammen mit den 43% der Rumänen, die überhaupt keine digitalen Kompetenzen haben. Veronica Ştefan dazu:



    Rumänien nutzt die digitale Technologie sehr oft, besonders in den Social Media, wo das Land in puncto Nutzungshäufigkeit den dritten Platz in der EU belegt. Wenn es aber um den digitalen Zugang zu den öffentlichen Dienstleistungen geht, nehmen wir den letzten Platz ein. Genauso wenig gebrauchen wir die elektronischen Dienste für Internet Banking oder für Online-Käufe. Die Jugendarbeitslosigkeitsquote liegt bei rund 21%, doch bei den Jugendlichen, die im IT-Bereich spezialisiert sind, sprechen wir von 0% Arbeitslosigkeit. Die digitale Technologie ist in vielen Bereichen zu finden: in der erneuerbaren Energie, in der Bildung, im Alltagsleben, in der Gesundheit. Leben wir alle zusammen in dieser digitalen Gesellschaft, oder ist jeder ein Eigenbrötler, der in seiner Blase lebt? Es gibt zahlreiche Initiativen und viel zu wenig Koordinierung. Die Technologie kann uns das Leben erleichtern.“




    Vor diesem Hintergrund der rumänischen Paradoxe und der neuen technologischen Revolution in der ganzen Welt muss man sich fragen, inwieweit die Rumänen mit der digitalen Technologie im privaten wie im beruflichen Leben vertraut sind, ob die Initiativen der Zivilgesellschaft die breite Öffentlichkeit auf die digitale Zukunft vorbereitet und ob sie digitale Unternehmungen ermutigen. 2015 trug der IT-Bereich mit 5,6% zum BIP Rumäniens bei. Im Jahr 2010 waren es nur 3,4%. Die Organisation SocialDoers hat vor kurzem ein erstes rumänisches Think-Tank organisiert, gebildet aus Befürwortern der digitalen Entwicklung, Experten, Vertretern des Geschäftsumfeldes, Fachleuten in öffentlicher Politik. Die Initiative Digital Citizens“ nimmt sich vor, die Rumänen auf eine Zukunft vorzubereiten, in der die digitale Technologien in der Wirtschaft und im sozialen Leben eine ausschlaggebende Rolle spielen. Digitalisierung bedeutet nicht nur der persönliche Rechner, das Handy oder das Tablet. Digitaltechnik ist in Fabriken zu finden, wo Roboter die Menschen ersetzen, in der Medizin, wo Organe im 3D-Drucker erschaffen werden. Ob die rumänischen Fachleute bereit sind, diese neuen Realitäten zu akzeptieren, erfahren wir von Elisabeta Moraru, Industry Manager bei Google, die bei der ersten öffentlichen Konferenz des Think-Tanks Digital Citizens“ anwesend war. Elisabeta Moraru kam mit einer Gruppe von Assistenzärzten zusammen:



    Es war ein Saal voller Assistenzärzte. Ich habe über Innovation erzählt und nicht über technische Aspekte oder IT-Technologien. Ich habe ihnen Medizinprodukte vorgestellt, die von 3D-Druckern hergestellt wurden. Die Zukunft besteht darin, Fabriken für 3D-Drucker zu gründen, nicht selber 3D-Produkte herzustellen. Ich habe über anatomische Organe, die gedruckt wurden, und über andere Produkte gesprochen. Wissen Sie, was sie mir geantwortet haben? Ich werde nie das Gespräch mit einer jungen Ärztin vergessen, die mich gefragt hat: ‚Und was hat das alles mit uns zu tun?‘ Ich war völlig enttäuscht und frustriert, dass mich eine junge Ärztin so etwas fragen konnte. Wir haben es mit einem Paradigmenwechsel zu tun. Die Zukunft gehört jenen, die sich heute ausbilden lassen und 2030 arbeiten werden. Die Fähigkeiten, die wir im Leben gebrauchen, werden bis im Alter von 13-14 Jahren erworben, danach wird nur noch daran geschliffen. Wenn wir — wie in anderen Ländern — den Kindern nicht schon im Erstklässler-Alter beibringen, wie sie Häuser oder Bausteine auf dem Rechner hin und her bewegen — dabei geht es eigentlich um die graphische Darstellung der Programmierung –, dann bieten wir denjenigen, die 2030 arbeiten werden, keine Chance.“




    Irinuca Văduva, Projektleiterin im Rahmen des ECDL-Büros Rumänien (European Computer Driving Licence), meint, nicht nur die Kinder, sondern auch die Erwachsenen müssten ihre Computer-Kompetenzen weiterentwickeln.



    EDCL kämpft seit Jahren gegen eine bestimmte Vorstellung an, die behauptet, wir seien alle sogenannte Digital Natives. Ich verstehe, dass wir von der Technologie überwältigt sind, dass Sachen passieren, die wir uns in der Vergangenheit nicht einmal vorstellen konnten. Rumänien hat aber ein Problem, hier herrscht ein Missverständnis über den Begriff der Digital Natives. Unsere Kinder sind keine Menschen, die in der digitalen Welt unbedingt zurechtkommen, trotz der Technologie, die sie umgibt. Die europäischen Statistiken zeigen, dass es um den rumänischen Arbeitsmarkt gar nicht so gut bestellt ist, wenn es um digitale Kompetenzen geht — und sei es nur im elementaren Umgang mit dem eigenen PC. Man braucht einen integrierten Ansatz. Wir sollten nicht auf den Hype der Lobby hereinfallen, die für Programmierkurse für Kinder schon im Alter von fünf Jahren wirbt. Die Menschen müssen zuerst lernen, wie sie all diese digitalen Geräte einfach nur gebrauchen, bevor sie mit Programmieren anfangen. In dem Zusammenhang könnte man sich fragen, ob wir nicht etwa eher digital naive Menschen statt tatsächlich Digital Natives sind.“




    Şerban Ţîr, technischer Direktor der Unternehmergruppe Gemini Solutions, ist der Meinung, die digitale Kompetenz müsse unabhängig vom Beruf entwickelt werden. Şerban Ţîr erzählt uns, wie er seine IT-Fachleute auswählt:



    Es ist schrecklich kompliziert, wenn man hochqualifizierte Fachleute einstellen will. Die Unternehmen organisieren Interviews, jeder Kandidat muss vier Interviews hinter sich bringen. Die Löhne sind riesig, sogar höher als im Ausland. Ich bin der Meinung, dass man in digitale Kompetenzen investieren muss, weil wir uns dadurch eine einfachere und finanziell rentablere Zukunft sichern.“




    Die Digitalisierung ist folglich kein Phänomen, das in einer fernen und abstrakten Zukunft abhängt, sondern ist schon ein wesentlicher Teil in vielen Bereichen der heutigen Wirtschaft.

  • Competenţele digitale în România

    Competenţele digitale în România


    Când vorbim despre competenţele informatice şi digitale ale românilor, date certe şi verificate încep să se amestece cu cele puţin plauzibile şi greu verificabile: de la viteza conexiunii la internet şi performanţele elevilor români dovedite la olimpiadele internaţionale de profil până la mitul potrivit căruia, în Silicon Valley, a doua limbă vorbită în mod curent este româna. O primă observaţie ar fi aceea că, în privinţa digitalizării, România este o ţară a paradoxurilor, după cum a constatat Veronica Ştefan, reprezentanta organizaţiei non-guvernamentale “Social-Doers”. Aici, unii din cei mai buni specialişti în IT din lume coabitează cu cei 43% dintre români care nu au competenţe digitale.



    Veronica Ştefan: România foloseşte foarte mult tehnologia digitală, mai ales, pentru reţelele de socializare – la acest capitol, suntem pe locul 3 din toate statele-membre ale UE -, dar este pe ultimul loc la folosirea tehnologiei pentru accesarea serviciilor publice. La fel de puţin, folosesc românii serviciile electronice pentru internet banking, pentru achiziţii online. Pe de o parte, avem un şomaj destul de ridicat în rândul tinerilor – de aproximativ, 21% -, dar avem 0% şomaj în rândul tinerilor specializaţi în cadrul domeniului IT&C. Tehnologia se regăseşte în mult domenii: în energia regenerabilă, în educaţie, în viaţa de zi cu zi, în sănătate. Facem toate aceste lucruri împreună, concertat, sau fiecare se concentrează pe bucăţica lui? Sunt multe iniţiative şi există o prea puţină coordonare. Există facilităţi, pe care nu le conştientizăm.



    În acest context al paradoxurilor româneşti, dar şi al revoluţiei tehnologice de pe plan mondial, ne putem întreba cât de familiarizaţi sunt românii cu tehnologia digitală, în viaţa profesională şi cea personală, şi, mai ales, cum o folosesc la nivel socio-economic. Cât de coordonate sunt iniţiativele societăţii civile de a pregăti publicul larg pentru viitorul digital, dar şi pentru a încuraja antreprenoriatul digital? Deja ponderea economică a acestui sector este în creştere. În 2015 sectorul IT a contribuit cu 5,6% la formarea PIB-ului României, crescând de la 3,4% în 2010. În aceste condiţii, organizaţia SocialDoers a lansat, recent, un prim think-tank românesc format din adepţi ai domeniului digital, experţi, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi specialişti în politici publice. Iniţiativa aceasta, denumită “Digital Citizens”, îşi propune, pe scurt, să-i pregătească pe români pentru un viitor, nu tocmai îndepărtat, în care tehnologia digitală ocupă un rol central în economie şi în multe aspecte ale vieţii sociale. Digitalizarea nu va însemna sau deja nu înseamnă doar folosirea calculatorului personal şi a unor gadgeturi diverse de genul telefoanelor sau tabletelor. Tehnologia digitală se întâlneşte în fabrici, acolo unde roboţii înlocuiesc forţa de muncă umană, precum şi în medicină unde organele anatomice sunt deja printate 3D. Cât de pregătiţi sunt chiar specialiştii români în acceptarea acestor realităţi, aflăm de la Elisabeta Moraru, Industry Manager la Google, prezentă la prima conferinţa publică a think-tankului “Digital Citizens”.



    Elisabeta Moraru s-a întâlnit, recent, cu un grup de medici rezidenţi: Era o sală plină de rezidenţi cărora le-am povestit despre inovaţie, nu despre aspecte tehnice sau tehnologii IT. Le-am arătat produse medicale care au fost printate 3D şi le-am spus că viitorul este să creăm fabrici de imprimante 3D, nu să producem noi acele produse 3D. Le-am vorbit despre organe anatomice produse 3D şi despre foarte multe alte produse. Şi ştiţi ce mi-au răspuns? Nu voi uita niciodată discuţia cu una din tinerele viitoare doctoriţe care mi-a replicat “Şi ce legătură au toate astea cu noi?”. Am plecat frustrată că un viitor medic mă poate întreba aşa ceva. E o schimbare de paradigmă. Cred că viitorul este al acelora care astăzi se educă şi vor lucra în 2030. Până la 13-14 ani se formează abilităţile pe care ulterior, le vom folosi în viaţă. După aceea, doar le şlefuim. Dacă nu ne facem şi noi ca în alte ţări unde copiilor li se predă de la clasa I cum să mute căsuţe sau blocuri de cărămidă pe calculator – de fapt, exprimarea grafică a programării -, cred că nu le oferim şanse celor care vor lucra în 2030.



    Nu doar copiii trebuie să-şi dezvolte competenţele digitale, ci şi adulţii, consideră Irinuca Văduva, coordonatoare de proiect în cadrul biroului ECDL România (European Computer Driving Licence), cel mai răspândit standard de certificare a competenţelor digitale. Irinuca Văduva: “EDCL de ani de zile se luptă cu o anumită mentalitate, care ne spune că suntem nativi digitali. Eu înţeleg că suntem copleşiţi de tehnologie, că se întâmplă lucruri pe care puţini ni le imaginam cu ceva timp în urmă. Însă România are o problemă, trăieşte în eroarea nativilor digitali. Copiii noştri nu sunt nativi digitali, deşi se nasc înconjuraţi de tehnologie şi, dacă ne referim statisticile făcute la nivel european, piaţa muncii din România stă foarte prost când e vorba de competenţe digitale, chiar cele elementare de utilizare a computerului personal. E nevoie de o abordare integrată. Să nu cădem în plasa lobby-ului pentru a face programare de la cinci ani – ceea ce e foarte bine – şi să uităm că, înainte de programare, oamenii trebuie să ştie cum se întrebuinţează toate aparatele astea digitale. Să ne întrebăm cu toţii dacă nu cumva, în loc de nativi digitali, nu suntem, de fapt, naivi digitali.”



    Indiferent de percepţia de sine şi de profesia pe care o practici, competenţele digitale trebuie dezvoltate, este părerea lui Şerban Ţîr, directorul tehnic al grupului de firme Gemini Solutions, care ne împărtăşeşte acum din experienţa sa în selectarea specialiştilor în IT: Atunci când vrei să angajezi oameni cu înaltă calificare e îngrozitor. Companiile organizează interviuri pentru candidaţi, iar fiecare candidat are programate câte 4 interviuri de angajare. Salariile sunt imense, au ajuns să fie chiar mai mari decât cele de afară. Aşadar, eu cred că merită să investim în cultivarea acestor competenţe digitale pentru e cea mai uşoară cale ca să ne asigurăm un viitor mai simplu şi mai rentabil din punct de vedere financiar.



    Nu doar rentabilitatea e importantă, este părerea unanimă a experţilor. Digitalizarea nu mai ţine, exclusiv, de viitor, ci a devenit un aspect fundamental în multe sectoare economice.