Radio România Internațional

Tag: echipament medical

  • Spitalul Judeţean Suceava, militarizat

    Spitalul Judeţean Suceava, militarizat

    Spitalul Județean Suceava a devenit unul dintre
    punctele nevralgice ale României, dupa înmulțirea alarmantă a cazurilor de
    infectare cu Covid-19, atât în rândul pacienților, cât și al cadrelor medicale.
    Din cauza unui management defectuos, spitalul, în care s-au investit zeci de
    milioane de euro, a fost unul dintre primele din țară lovite de pandemia de
    coronavirus, iar bilanțul nefericit arată faptul că zeci de persoane și-au
    pierdut viața acolo, în urma infectarii cu noul coronavirus. De altfel,
    managerul interimar numit în urmă cu doar o săptămână și-a prezentat demisia,
    iar autoritățile au decis ca unitatea medicală să fie militarizată, pentru a-și
    putea relua funcţionarea normală cât mai
    repede.


    Doctorul militar colonel Daniel Ionuţ Derioiu care a preluat, în mod oficial,
    conducerea spitalului a declarat:


    Va urma o reaşezare a tuturor
    persoanelor care lucrează în Spitalul Judeţean Suceava, pentru a vedea în ce
    stadiu se află. În acest moment, nu ştie nicio secţie câţi sunt bolnavi, câţi
    sunt în izolare la domiciliu sau câţi nu sunt prezenţi. Întelegem, este o
    frică, este o fobie, dar trebuie să ştim cu cine lucrăm. Va veni, într-o primă
    perioadă, personal de la Iaşi, pentru patru-cinci zile va veni şefa Clinicii de
    ATI, care va pune bazele reînceperii activitaţii anesteziei şi terapiei
    intensive în spitalul judeţean, va veni un nou medic epidemiolog.


    Sunt
    condiţii ca personalul medical să lucreze în siguranţă şi să îşi recapete
    încrederea, a dat asigurări șeful statului, Klaus Iohannis, după ce la mai
    multe spitale, inclusiv la cel din Suceava, au fost trimise echipamente de
    protecție și medicamente specifice. El a făcut un apel către medicii care
    anunţaseră că vor să demisioneze să revină la serviciu:


    Medicamente
    sunt, material de protecţie este, proceduri sunt. Mă adresez în mod expres şi
    special medicilor şi personalului medical din Spitalul Suceava. Reveniţi, vă
    rog, la serviciu, preluaţi bolnavii, respectaţi procedurile. Ne bazăm pe voi.


    Pentru cadrele medicale care vin în contact cu pacienţii COVID-19 este o
    situație de stres major, a punctat Klaus Iohannis, care a cerut Executivului să
    identifice rapid fonduri europene, pentru ca acestea să primească şi un bonus
    lunar de 500 de euro.


    Dat fiind numărul mare de decese și infectări cu
    Covid-19, orașul Suceava și opt comune limitrofe au intrat în carantină, la
    începutul săptămânii, prin ordonanță militară. La Suceava este cel mai mare
    focar, iar perioada de extindere a acestei pandemii nu s-a terminat, a
    avertizat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, care a remarcat, că în ciuda acestei
    măsuri drastice, a văzut mulţi oameni pe străzi, în pofida restricţiilor. De
    aceea, după ce au recurs la militarizarea conducerii spitalului pentru a-l
    repune în funcţiune, autorităţile au apelat, din nou, la Armată pentru a
    dezinfecta municipiul şi împrejurimile, iar o echipă de specialişti militari a
    fpst desemnată pentru a începe, de vineri, o acţiune de dezinfecţie în zonă.

  • Iohannis: Declarație înainte de videoconferința Consiliului European

    Iohannis: Declarație înainte de videoconferința Consiliului European

    Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi că a semnat deceretul de numire a noului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru. Șeful statului va participa, de la ora 17.00, la o videoconferință cu membrii Consiliului European, dedicată măsurilor legate de combaterea efectelor pandemiei COVID-19.



    Șefusl statului a anunțat că Uniunea Europană va constitui o rezervă startegică de echipamente medicale de care va putea beneficia și România:


    “La nivel european s-a decis, în baza unui proiect aprobat în timpul Președinției noastre la Consiliul Uniunii Europene, constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale, în cadrul Mecanismului European de Protecție Civilă, un mecanism european destinat prevenirii, pregătirii și reacției Uniunii Europene la diferite crize și dezastre, cum este epidemia cu care ne confruntăm.


    Foarte important, România este primul stat membru al Uniunii care a primit acceptul Comisiei Europene de a demara procedurile de achiziție necesare pentru constituirea acestei rezerve a Uniunii Europene pe teritoriul țării noastre.


    Într-o primă etapă, achiziția derulată de România, în numele Uniunii Europene, în limita sumei de 10 milioane de euro, va viza echipamente medicale de protecție — măști și costume individuale de protecție – și ventilatoare. Această procedură se desfășoară independent de achizițiile făcute direct de Comisie, dar, evident, că atunci când aceste materiale vor fi disponibile, vom putea și noi, în România, să solicităm o parte din această rezervă strategică.”



    Klaus Iohannis a subliniat că va transmite partenerilor europeni necesitaea ca transporatorii să asigure aprovzionarea cu bunuri esențiale, precum și libera circulație a cetățenilor care doresc să revină în țară:


    “Le voi transmite partenerilor noștri din Uniune că avem nevoie de lanțuri de aprovizionare funcționale pentru a asigura accesul adecvat al cetățenilor noștri la bunurile esențiale, iar pentru aceasta trebuie eliminate barierele din lanțurile de aprovizionare și evitarea apariției altor blocaje.


    În același timp, libera circulație a bunurilor este esențială și pentru menținerea în parametri funcționali a activității economice, care este supusă, la acest moment, unor limitări importante.


    Comisia Europeană a elaborat deja o serie de recomandări în acest sens, menite să faciliteze transportul de mărfuri în interiorul Uniunii Europene.


    Un alt aspect pe care îl voi menționa se referă la repatrierea cetățenilor români aflați în prezent fie în afara Uniunii, fie în state membre și care, din motive obiective, doresc să revină în România.


    Este importantă cooperarea tuturor pentru a putea permite revenirea cetățenilor europeni în țările lor de origine, mai ales în condițiile în care multe state au impus restricții de circulație.


    Cea mai vulnerabilă categorie continuă să fie lucrătorii noștri mobili, în special lucrătorii detașați și cei sezonieri.


    Noi facem tot posibilul pentru a le asigura întoarcerea în siguranță acasă. Cu toate acestea, nu este o sarcină ușoară, având în vedere numărul totuși semnificativ de cetățeni și restricțiile impuse peste tot în Europa.”

  • Președintele s-a adresat managerilor de spitale: “Este bine să fim pregătiți pentru orice scenariu”

    Președintele s-a adresat managerilor de spitale: “Este bine să fim pregătiți pentru orice scenariu”

    Este nevoie de această discuție, pentru a transmite câteva informații și pentru a auzi de la dumneavoastră cu ce probleme vă confruntați în spitalele pe care le conduceți.

    Klaus Iohannis a mai declarat ca sistemul medical românesc suferă de ani de zile de lipsa unor reforme profunde și de alocări bugetare care nu asigură un act medical de cea mai înaltă calitate pentru cetățean.

    Ne aflăm acum într-un moment de criză majoră, în care, vă spun drept, trebuie să ne descurcăm cât se poate de bine cu ceea ce avem.

    Din fericire, în România sunt în continuare medici și farmaciști, cadre medicale, profesioniști care sunt 100% dedicați salvării pacienților. Ei sunt cei care fac sacrificii extraordinare în aceste momente, sunt în prima linie a luptei cu acest virus periculos, plecând de lângă familiile lor pentru a se pune în slujba pacienților.

    El a cerut şi dotarea de urgenţă cu echipamente de protecţie şi dezinfectanţi necesari: achiziţia unui număr corespunzător de măşti de protecţie, combinezoane, mănuşi, echipamente medicale şi substanţe dezinfectante.

    Vă rog foarte mult să identificaţi toate sursele de achiziţie!, a afirmat şeful statului.

    Preşedintele a făcut apel către manageri să protejeze personalul medical și să facă tot ce pot pentru a le asigura echipamentele și pentru a-i testa.

    Șeful statului le-a mai cerut reprezentanților spitalelor să asigure programul în ture, pentru evitarea riscului apariției unor stări de epuizare fizică și psihică a cadrelor medicale, dar și să amenajeze zone de triaj în toate unitățile de asistență medicală și de urgență pentru identificarea timpurie, izolarea și îngrijirea pacienților.

    De asemenea, Iohannis i-a cerut ministrului Sănătății să le faciliteze în primul rând medicilor de familie, dar și medicilor din alte specialități să poată acorda consultații de la distanță, prin telefon sau alte mijloace de comunicare, în condiții de siguranță, pacienților care nu necesită neapărat deplasarea la medic.

    Este foarte important în special pentru persoanele peste 65 de ani, chestiune pe care am discutat-o și acum câteva ore, și în ședința pe care am avut-o împreună.


  • COVID-19:MAE salută adoptarea de CE a unor linii directoare referitoare la gestionarea frontierelor

    COVID-19:MAE salută adoptarea de CE a unor linii directoare referitoare la gestionarea frontierelor

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) salută adoptarea de către Comisia Europeană (CE), la 16 martie 2020, a unui set de linii directoare cu privire la managementul frontierelor în vederea protecției sănătății și asigurării disponibilității bunurilor și a serviciilor esențiale, în contextul creat de virusul COVID-19.


    Adoptarea acestor linii directoare se datorează inclusiv demersurilor efectuate în ultimele zile de către MAE, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României de la Bruxelles, în contextul blocajelor înregistrate la frontierele unor state europene în privința tranzitului transporturilor rutiere de marfă.


    Liniile directoare conțin principiile necesare unei abordări integrate la nivelul tuturor statelor membre a gestionării eficiente a frontierelor și sunt menite a asigura protejarea sănătății, în paralel cu menținerea integrității și funcționalității Pieței interne.

    În mod concret, documentul publicat de CE acoperă următoarele domenii: transportul de bunuri și servicii, furnizarea de bunuri, măsurile din domeniul sănătății, gestionarea frontierelor externe ale Uniunii și a frontierelor interne ale spațiului Schengen. Comisia Europeană pune accentul pe transparența, proporționalitatea și caracterul non-discriminatoriu al măsurilor impuse de statele membre pe domeniile vizate în contextul crizei generate de virusul COVID-19.

    Potrvit MAE, în privința liberei circulații a persoanelor, liniile directoare prevăd, între altele, următoarele:

    obligația statelor membre de a permite întotdeauna accesul propriilor cetățeni și al rezidenților, precum și obligația de a facilita tranzitul altor cetățeni și rezidenți UE care revin în statul de reședință;

    obligația de a nu refuza intrarea pe teritoriul național a persoanelor care sunt vizibil bolnave, însă cu aplicarea de măsuri corespunzătoare de protejare a sănătății publice;

    posibilitatea solicitării ca persoanele care se întorc dintr-o zonă afectată să fie plasați în auto-izolare, similar cu măsurile aplicate propriilor cetățeni;

    • posibilitatea statelor membre de a refuza intrarea pe teritoriul național a cetățenilor provenind din state terțe în situația în care cetățenii din state terțe prezintă simptome relevante sau au fost expuși riscului de infecție și sunt considerați că pun în pericol sănătatea publică;

    În aceste situații, statele membre UE au la dispoziție măsuri alternative (izolare sau carantină), în cazul în care acestea sunt considerate mai eficiente;


    aplicarea controalelor sistematice la frontierele externe UE (inclusiv posibilitatea aplicării de controale de sănătate) pentru toate persoanele, cetățeni UE și terți;


    • posibilitatea re-introducerii de controale la frontierele interne UE, cu notificarea Comisiei Europene și a celorlalte state membre conform Codului Frontierelor Schengen;
    • organizarea controalelor la frontieră de o manieră care să urmărească evitarea aglomerărilor la punctele de trecere care pot crește riscul de răspândire a virusului.

    Cele mai importante prevederi ale setului de linii directoare care privesc circulația bunurilor și serviciilor se referă la:

    • asigurarea de către statele membre UE a circulației tuturor bunurilor și a funcționalității rețelelor de aprovizionare, pentru produse esențiale precum medicamente, echipament medical, produse perisabile și animale vii;
    • recomandarea de a nu fi introduse solicitări suplimentare de certificare a transportului de bunuri în interiorul UE;
    • acordarea de prioritate serviciilor de transport în regim de urgență în cadrul sistemelor de transport;
    • asigurarea liberei circulații a lucrătorilor din transport, în special a celor care transportă bunuri esențiale, fără afectarea siguranței acestora;
    • notificarea în timp util a Comisiei Europene și celorlalte state membre UE asupra oricăror restricții impuse în domeniul transportului.

    Totodată, documentul prezintă o serie de măsuri din domeniul sănătății publice, cu accent pe: garantarea accesului persoanelor aflate în categorii de risc la servicii medicale corespunzătoare; implementarea de măsuri de monitorizare; furnizarea de materiale de informare; implementarea de măsuri de screening pentru pasagerii care se deplasează din zone afectate și recomandarea de interzicere a deplasării acestora; izolarea cazurilor suspecte și posibilitatea de cooperare între autorități pentru transferul sau aplicarea de măsuri alternative.

    În contextul publicării liniilor directoare, MAE subliniază importanța promovării unei abordări coordonate de la nivelul Uniunii Europene în toate aceste domenii, cu scopul principal de a proteja sănătatea cetățenilor europeni, în paralel cu asigurarea continuității activităților economice.

    sursa: Ministerul Afacerilor Externe