2015 a fost un an de progrese reale în restabilirea capacităţii
operaţionale a Armatei Române. Potrivit bilanţului MApN, au fost derulate
programe majore de înzestrare, între care un avion multirol, aeronave, un
transportor blindat sau modernizarea
elicopterului IAR 330. Suplimentarea bugetului destinat apărării a permis şi
iniţierea unor programe de înzestrare noi, cum ar fi sistemul de rachete
antitanc portabile, radarul mobil tridimensional, cu distanţă mare de
descoperire şi platformele de transport multifuncţionale. Armata României a
participat activ la misiunile NATO cu 764 de militari dislocaţi în teatrele de
operaţii şi a desfăşurat peste 400 de exerciţii naţionale şi multinaţionale.
Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, spune că 2016 va fi un an dificil şi mai
intens decât cel precedent. Mihnea Motoc: Sunt
aşteptări mari pe care oamenii le au de la armata lor şi de la alianţa din care
facem parte. Avem o serie de angajamente internaţionale majore de onorat, iar
evoluţiile din mediul de referinţă sunt din ce în ce mai puţin previzibile.
Termenele sunt scurte, iar exigenţele, mari. Cu cât incertitudinile mediului
internaţional cresc, cu atât armata noastră trebuie să fie mai uşor adaptabilă.
Astăzi, folosirea inteligentă a informaţiei poate aduce avantaje strategice în
apărare, mai mari decât o divizie de tancuri.
Prezent la bilanţul MApN,
preşedintele Klaus Iohannis a menţionat ca priorităţi pentru 2016 punerea în
practică a strategiei naţionale de apărare şi parteneriatele strategice, în
special cel cu SUA. Klaus Iohannis: Va
trebui să ne adaptăm continuu la o realitate complexă şi dinamică. Pentru
aceasta vom avea nevoie de cunoaştere şi anticipare, de instituţii eficiente şi
de colaborare atât interinstituţională, în plan intern, cât şi multinaţională,
cu aliaţii şi cu partenerii. Realitatea în care trăim ne arată permanent
importanţa unor alianţe şi parteneriate strategice solide în materie de
securitate şi apărare.
La rândul său, premierul Dacian Cioloş a subliniat
responsabilitatea României de a întări securitatea naţională, dar şi de a
contribui la asigurarea apărării colective în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
În acest sens, Guvernul are în vedere creşterea bugetului destinat apărării la
minimum 2% din PIB în 2017.
Dacian Cioloş: Va
fi, de altfel, nevoie de creşterea pe mai departe a capacităţii operaţionale a
Armatei Române, coroborat cu alocarea de fonduri necesare pentru înzestrare,
inclusiv cu echipamente majore. Am în vedere, în principal, strategia naţională
de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019, Carta Albă a apărării, care în
prezent se află în faţa Parlamentului, programul de transformare, dezvoltare şi
înzestrare a Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă, dar şi legea
privind statutul cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor, precum şi noul
Ghid al carierei militare, prevăzute a fi promovate în acest an.
Înainte
de summit-ul Alianţei Nord-Atlantice de la Varşovia din vară, în Polonia este
programat în iunie un exerciţiu militar de amploare – Anaconda 2016, la care vor
participa 22 de state membre NATO, printre care şi România.