Radio România Internațional

Tag: echipamente medicale

  • Cum gestionăm problema deşeurilor toxice?

    Cum gestionăm problema deşeurilor toxice?

    Deși reprezintă aproximativ doar 0,5% din totalul masei deșeurilor municipale, deșeurile toxice, periculoase, merită o atenție deosebită, luând în considerare efectele nocive pe care le au asupra mediului înconjurător. Un tip de astfel de deșeuri este reprezentat de medicamentele și echipamentele medicale provenite de la populație.



    În unele state membre ale Uniunii Europene există preocupări în colectarea acestora, tocmai pentru a evita consecințe nefaste pe termen scurt și lung: de la intoxicări cu medicamente până la poluarea pânzei freatice, a mediului înconjurător. În țările unde nu există articulat un cadru legislativ pentru gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație, se estimează că, anual, sunt aruncate mii de tone în containerele pentru gunoi menajer. Este şi cazul României.



    În Parlamentul național este în așteptare de mai mult timp adoptarea unui proiect legislativ care acoperă gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație.



    Horia Daraban a discutat cu Fănel Apostu, expert în mediu, specializat în managementul deșeurilor, Ana-Maria Vintilă, viceprimar al municipiului Bârlad, cu Adrian Wiener, deputat în Parlamentul României, şi cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.



  • UE mobilizează rezerve de urgență pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare

    UE mobilizează rezerve de urgență pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare

    Comisia Europeană şi-a mobilizat noile rezerve ”rescEU” pentru situaţii de urgenţă pentru a ajuta Ucraina, în urma unei cereri a guvernului de la Kiev, care vizează echipamente medicale şi de protecţie, precum şi echipamente specializate în caz de riscuri pentru sănătatea publică. Vorbim despre ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare.

    Cu o valoare financiară totală de 11,3 milioane EUR, această asistență va fi furnizată Ucrainei din stocurile de urgență ale UE găzduite de România, Ungaria, Suedia, Germania, Grecia și Danemarca.

    Printre echipamentele furnizate de UE se numără 300 000 de costume de protecție specializate, 5 600 de litri de substanțe de decontaminare și 850 de echipamente pentru operațiuni de decontaminare. Pentru că spitalele din Ucraina au nevoie urgentă de echipamente medicale, UE donează, de asemenea, monitoare pentru pacienți, pompe de perfuzie și aparate pentru respirație artificială, precum și echipamente de protecție pentru personalul medical, cum ar fi măști și halate.

    Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, afirmă că războiul nejustificat pornit de Rusia și atacurile asupra unităților de asistență medicală afectează puternic sistemul de sănătate din Ucraina.

    În ultimele patru luni am lucrat în permanență pentru a asigura o reacție rapidă a UE la solicitările Ucrainei de echipamente specifice și de materiale umanitare. 30 de țări au donat deja echipamente Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, dar, am mobilizat rezervele strategice rescEU. Sunt în drum spre Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Spitalele și personalul medical din Ucraina lucrează sub o presiune imensă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a le pune la dispoziție instrumentele necesare pentru a salva vieți, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, a mai spus comisarul Lenarčič.

    Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE se află în contact permanent cu autoritățile ucrainene pentru a oferi asistență suplimentară pe baza nevoilor specifice indicate de Ucraina.


  • Platformă multidisciplinară de cercetare-dezvoltare medicală în regiunea Nord-Est

    Platformă multidisciplinară de cercetare-dezvoltare medicală în regiunea Nord-Est

    Finanțare europeană
    pentru unul din proiectele Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa de la
    Iași. Contractul a fost semnat în aceată toamnă si vizează realizarea unui
    centru cu titlul CENEMED – Platformă multidisciplinară de cercetare-dezvoltare
    medicală în regiunea N-E.


    De altfel, banii provin din Programul Operațional
    Competitivitate, Axa Prioritară: Cercetare, Dezvoltare tehnologică și Inovare.


    Proiectul este la
    început, ce presupune realizarea lui, repere la rubrica Euranet Plus sunt aduse
    de domnul prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul instituției ieșene de
    învățământ superior:




    Finanțarea însemană
    constituirea unei platforme de cercetare, care merge pe mai multe direcții și
    este adresată numai echipamentelor care, pentru Universitate, va reprezenta un
    pas înainte în domeniul cercetării. Este vorba de diverse spcilități:
    gastro-enterologie, toxicologie, farmacologie, medicină de urgență, nefrologie,
    anatomie patologică, chirurgie și o platformă importantă de imunologie. Toate gravitează
    în jurul unui robot chirugical, care va fi primul de acest gen din regiunea de
    Nord Est a țării. La ora actuală, echipamente de tip roboți chirurgicali se
    găsesc în Cluj, Timișoara, Brașov, București, dar în regiunea Nord Est nu a
    fost niciunul. Este un proiect îndrăzneț și sperăm căm că va fi unul de succes.
    Pentru Universitate este un pas înainte pentru că vom reuși să achiziționăm
    niște echipamente care, în alte condiții, poate nu le-am fi putut obține. Proiectul
    în totalitate are o valoare de aproape 14 milioane de euro, fonduri europene
    nerambursabile.




    De unde rezultă
    unicitatea lui?




    Unicitate, în
    sensul că are mai multe specilități, care toate sunt aduse sub aceeași umbrelă.
    Platforma de imunologie, care este una foarte utilă, mai ales în condițiile
    actuale și care este utilă și în situațiile de transplant de ficat, de rinichi
    și ce mai facem noi la Iași. Toate lucrurile acestea se leagă, de fapt vorbim
    despre o formă de medicină translațională, în care toate aceste specialități
    reușesc să folosească echipamente care să furnizeze informații una față de
    cealaltă.




    Cine va avea acces
    la această platformă?


    E vorba numai de specialiști în domeniul
    respectiv. Platforma se va adresa actului medical destinat pacienților noștri.




    În ceea ce privește
    finalizarea investiției?




    Noi seprăm să avem
    toate echipamentele în poziție undeva la începutul anului viitor, primăvara
    anului 2022, având ca termen de implementare 31 decembrie 2023.






  • Pași importanți la Constanța, pentru investigarea sindromului post-Covid

    Pași importanți la Constanța, pentru investigarea sindromului post-Covid

    A trecut un an de când lumea întreagă se luptă cu un inamic
    nevăzut, despre care putem spune că ne-a tăiat respiraţia şi la propriu şi la
    figurat.


    Deşi noul
    coronavirus nu mai este chiar atât de nou, apar în permanenţă informaţii noi. Iar una dintre ele este că vindecarea de
    COVID 19 nu înseamnă sfârşitul tuturor problemelor pe care le-a adus cu sine.
    Şi asta pentru că, în urmă, pot rămâne sechele. Mai multe organe pot fi
    afectate de ceea ce medicii numesc sindromul post covid.



    În judeţul Constanţa, Spitalul de
    pneumoftiziologie Palazu Mare va cumpăra aparatură medicală în valoare de peste
    1,5 milioane de euro, pentru investigarea acestui sindrom. Este vorba
    de problemele pulmonare cu care rămân uneori, cei care trec prin boală.


    Directorul
    medical al Spitalului, dr. Oana Arghir: Proiectul de
    dotare a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie în vederea consolidării
    capacităţii de gestionare a crizei COVID 19, în cadrul codului de apel POIM are
    o valoare totală de aproape 1 milion 600 de mii de euro, activităţile
    proiectului fiind finanţate sută la sută din fonduri europene. Suntem în faza de implementare a proiectului
    şi până la finele anului vom achiziţiona aparatura.




    Medicul ne-a
    oferit amănunte despre aparatura care va fi cumpărată şi ne-a spus care vor fi
    beneficiile pentru pacienţi:




    Pacienţii COVID
    internaţi vor putea fi investigaţi mult mai uşor, având aparat roentgen mobil,
    având aparate de ultrasonografie mobile, vom putea să diagnosticăm mai bine
    afectarea parenchimului pulmonar. Sunt investiţii pe termen lung şi vor putea
    beneficia şi pacienţii care vor rămâne cu sechele după negativarea covid dar şi
    ceilalţi pacienţi.




    Noua aparatură va permite şi utilizarea
    pulsoscilometriei – o tehnică nouă, folosită foarte puţin în România, spune
    directorul medical al Spitalului, dr. Oana Arghir:




    Vrem să punem la punct o tehnică descoperită în 1958 -
    de impulsoscilometrie. Acum este promovată în străinătate. În România, nu
    există posibilitatea de a se efectua decât în Institutul Marius Nasta din
    capitală, din câte ştiu eu. Această metodă permite pacienţilor care sunt
    investigaţi să respire normal, nu trebuie să efectueze manevre de inspir-expir
    forţat. Deci nu trebuie să depună efort. Pentru că ştim că pacientul care este
    afectat de COVID sau are simdrom post COVID are probleme repiratorii şi nu
    poate efectua aceste tehnici de spirometrie forţată. Lumea medicală este la un
    început de drum cu această tehnică.





    Mai multe studii efectuate în lume,indică
    faptul că între 50% şi 80% dintre pacienţi continuă să aibă simptome deranjante
    chiar şi după teste care nu mai detectează virusul.


    Nu se ştie deocamdată de ce apare
    sindromul post-COVID, dar ipotezele variază de la zone ascunse de infecţie la
    un răspuns inflamator prelungit.




  • Noi echipamente pentru Spitalul de Pneumoftiziologie din Dobrița, județul Dolj

    Noi echipamente pentru Spitalul de Pneumoftiziologie din Dobrița, județul Dolj

    Echipamente medicale în valoare de aproape 6
    milioane de lei vor fi achiziționate prin Programul Operațional Infrastructură
    Mare pentru Spitalul de Pneumoftiziologie Tudor Vladimirescu din județul Gorj.
    Acesta este spital suport COVID, cu un
    număr de 65 de paturi.



    Cu detalii dl Cosmin Popescu, Președintele
    Consiliului Județean: Județul Gorj are în implementare acest proiect
    european de consolidare a capacității de gestionare a crizei sanitare COVID 19,
    la nivelul Spitalului de Pneumoftiziologie Tudor Vladimirescu. Proiectul se
    implementează în baza unui contract de finanțare semnat în luna decembrie a
    anului trecut, între Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate
    de management și Consiliul Județean Gorj în calitate de beneficiar.


    De la acest proiect așteptăm dotarea cu aparatură
    medicală și echipamente de protecție, dispositive și materiale sanitare, a
    celor trei secții din spital.


    Valoarea proiectului este de aproximativ 6 milioane
    de lei, inclusiv TVA, din care doar suma de 200 000 de lei este cheltuială
    neeligibilă.


    Achiziția acestor echipamente medicale este în curs,
    este organizată pe cinci loturi, licitația deschisă urmând a fi încheiată în
    data de 9 aprilie, anul curent.


    Echipamentele medicale constau în achiziția unui
    computer tomograf precum și amenajarea spațiului și protecția radiologică, și
    întocmirea documentației tehnice, șase monitoare funcții vitale cu suport
    mobil, 30 de aparate de oxigenoterapie
    necesare atât în perioada de boală cât și de recuperare și termometre cu
    infraroșu pentru triajul pacienților.


    Deasemenea, pregătim documentația astfel încât la
    finalul lunii martie să publicăm în SEAP achiziția echipamentelor de protecție
    și a altor dispositive și materiale, în cadrul aceluiași proiect, în valoare de
    2 727 000 lei și sperăm să avem ofertanți, astfel încât ofertele tehnice și
    financiare să fie din punct de vedere legal justificate și să putem incheia
    contractele. Dorim ca în luna iunie, maxim, aceste echipamente să fie livrate
    spitalului.


    Decizia Consiliului Județean Gorj de a
    dota Spitalul de Pneumoftiziologie Tudor Vladimirescu, în regim
    de urgență, cu echipamente medicale și echipamente de protecție, dispozitive și
    materiale sanitare pentru gestionarea crizei sanitare cauzata de COVID 19, vine
    ca răspuns la actualul context pandemic, în care se fac eforturi susținute
    pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și a efectelor extrem de
    grave ale acestuia asupra populației județului Gorj.


  • Materiale şi echipamente pentru Spitalul orăşenesc Sinaia

    Materiale şi echipamente pentru Spitalul orăşenesc Sinaia

    Amãnunte aflãm de la cel ce a semnat contractul- primarul orașului, Vlad Oprea:

    Prin acest proiect achiziționãm peste 330 de mii de materiale sanitare iar pe lângã ele încã 365 de echipament medicale, între care monitoare de funcții vitale, paturi noi de ATI, kit-uri de ventilație, echipamente pentru transport specializat, containere pentru logisticã medicalã, tot ceea ce înseamnã partea de triaj și de așteptare pentru pacienți și, nu în ultimul rând, un lucru extrem de important pentru spital, achiziționãm un robot de ultimã generație cu raze UV pentru sterilizarea automatã a saloanelor și a sãlilor de operație.


    Acesta nu este primul proiect cu finanțare europeanã prin care primãria Sinaia doteazã spitalul din stațiune:

    Mai avem un alt proiect- în implementare- de 2,1 milioane de euro, pentru dotarea ambulatoriului de la spital cu mobilier, cu echipamente, cu aparaturã medicalã, inclusiv cu un computer tomograf și cu instalații RX. Deci în total, investițiile cu fonduri europene, pânã la sfârșitul anului 2022 ajung undeva la 5 milioane de euro.


    Totul se întâmplã în contextul pandemiei în care capacitatea spitalului a fost depașitã, numãrul de urgențe a crescut semnificativ iar medicii au preluat o mare parte din cazurile noncovid înregistrate la nivelul județului.

    Spitalul din Sinaia este un spital care nu deservește doar Sinaia ci toatã Valea Prahovei, toate localitãțile- Sinaia, Bușteni- Azuga, pânã aproape de Câmpina. De când am intrat în criza sanitarã legata de covid-19 noi suntem și un spital suport pentru majoritatea pacienților din zonã. Pentru ca spitalul din Sinaia nu mai face fațã, este un spital foarte vechi, cu toate cã l-am renovat și aratã foarte bine în interior, nu mai are toate funcțiunile necesare.. construim și un alt spital nou lângã el cu 120 de paturi, spital care sperãm sã fie gata în maximum 2 ani de zile urmând ca toate aceste dotãri pe care le aducem sã fie în momentul acela transferate cãtre spitalul nou, care va fi primul spital clinic de urgențã din zona montanã din România.

    Pânã acum primaria Sinaia a accesat fonduri europene în valoare totalã de 32 de milioane de euro, nu mai puțin de 12 proiecte fiind în implementare doar în ultimii 2 ani.


  • Echipamente şi aparatură medicală pentru Spitalul Municipal Mangalia

    Echipamente şi aparatură medicală pentru Spitalul Municipal Mangalia

    În ultimul timp, mulţi dintre noi am
    privit către medici ca spre nişte supra-oameni, care pot face diferenţa între
    viaţă şi moarte.     Însă, oricât de înzestrat cu har ar fi
    un medic şi oricât de bine pregătit ar fi, nu poate lupta contra bolii cu
    mâinile goale.     De aceea şi dotarea spitalelor joacă un
    rol important în această ecuaţie complicată, în faţa căreia ne-a pus noul
    coronavirus.


    Şi înainte de pandemie, medicii atrăgeau
    atenţia asupra dotărilor dar acum cu atât mai mult, acest aspect a devenit unul
    esenţial.


    Aşa cum orice optimist ne-ar învăţa,
    chiar şi în cele mai întunecate momente există un licăr de lumină, aducător de
    speranţă şi de ce nu – de oportunităţi. Chiar dacă pare de greu de crezut este
    şi cazul de faţă.



    În pandemie, există mult mai multe surse
    de finanţare pentru dotarea spitalelor. Iar multe unităţi sanitare au decis să
    nu rateze acest tren.     Este şi cazul spitalului din Mangalia,
    spital suport COVID, care şi-a îmbogăţit portofoliul de proiecte europene cu
    încă unul.


    În cadrul proiectului în valoare de 5
    milioane de euro, accesat de unitatea sanitară din Mangalia, s-au achiziţionat
    echipamente şi aparatură medicală destinate pacienţilor infectaţi cu
    SARS-CoV-2.


    Managerul spitalului, Alina Dan, spune
    că o parte din echipamente au fost deja cumpărate şi decontate prin proiectul
    european iar achiziţiile vor continua şi în perioada următoare:




    Printre echipamente, avem deja achiziţionate: un aparat
    de anestezie, 8 monitoare funcţii vitale, electrocardiografe vreo 6 bucăţi, o
    masă de operaţie radio transparentă, o combină frigorifică de sânge şi plasmă,
    5 ventilatoare, injectomate 10, defibrilator, lămpi UV de sterilizat şi
    concentratoare de oxigen. Acestea au fost achiziţionate, urmând ca, până la
    derularea întregului proiect, să mai fie şi alte investiţii. De exemplu, ne-am
    propus extinderea compartimentului de primiri urgenţe cu un compartiment
    modular, format din 16 containere, exterior clădirii principale a spitalului,
    să amenajăm o zonă de primiri urgenţe exterioară.





    Proiectul pentru dotarea unităţii
    medicale din Mangalia a fost depus la debutul pandemiei de coronavirus, fiind
    solicitată aparatură şi echipamente medicale, indispensabile tratării
    pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2.


    Tot prin acest proiect, se va asigura achiziţia
    consumabilelor şi a materialelor dezinfectante folosite în unitatea medicală.


    Din iulie
    anul trecut, Spitalul Municipal Mangalia a devenit spital suport COVID iar de
    la 1 noiembrie, tratează şi cazurile grave COVID-19, ce necesită îngrijire de specialitate
    în ATI.








  • Noi țări gazdă pentru echipamente medicale RescEU

    Noi țări gazdă pentru echipamente medicale RescEU

    Din această săptămână, Belgia, Olanda și Slovenia sunt noi țări gazdă pentru rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. În plus, o a doua rezervă medicală va fi găzduită de Germania – țară care era deja gazdă a acestei rezerve. În total, există acum nouă țări care găzduiesc stocurile europene comune de echipamente medicale, România fiind gazdă încă de la începutul pandemiei, precizează Executivului European.

    Această nouă rezervă va fi compusă din: peste 65 de milioane de măști medicale și 15 milioane de măști de protecţie, mai mult de 280 de milioane de perechi de mănuși medicale, aproape 20 de milioane de halate medicale și ventilatoare de oxigen.

    Acest stoc comun european de echipamente medicale de salvare este distribuit în întreaga Europă în perioade de urgență medicală, de exemplu, atunci când sistemele naționale de sănătate sunt copleșite de pacienții cu coronavirus. Uniunea Europeană a livrat deja materiale medicale esențiale Croației, Cehiei, Franței, Italiei, Lituaniei, Spaniei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord și Serbiei.

    Coronavirusul rămâne o provocare profundă pentru sănătate în 2021 și știm încă de anul trecut că nu putem lăsa niciodată garda jos. Cu cele patru rezerve medicale suplimentare din Belgia, Germania, Olanda și Slovenia, Uniunea Europeană se asigură că grupurile vulnerabile și lucrătorii din domeniul sănătății primesc echipamentele necesare pentru protejarea și menținerea sistemelor de sănătate robuste de pe întreg continentul, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

    Rezerva medicală a Uniunii Europene include diferite tipuri de echipamente medicale, precum măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă. Rezerva este găzduită de Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, România, Slovenia, Suedia și Țările de Jos, care sunt responsabile pentru achiziții. Comisia Europeană finanțează 100% din active, inclusiv depozitarea și transportul.


  • Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus

    Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus


    Comisia Europeană a anunțat vineri, 18 decembrie, rezultatele Inițiativei de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus (CRII) și ale Inițiativei de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus Plus (CRII+). Cele 27 se state membre au beneficiat de circa 18 miliarde de euro de la începutul pandemiei iar prin cele două inițiative au putut orienta bani către asistența medicală necesară pentru a trata cetățenii infectați și au putut oferi sprijinul pentru sistemele de lucru cu timp scurt și pentru capitalul de lucru al IMM-urilor.



    1,8 miliarde de euro la dispoziția României în acest an



    România a direcționat un sprijin financiar de 800 milioane de euro pentru mai mult de 120.000 de IMM-uri, din care 300 milioane de euro sunt sub formă de granturi. De altfel, Comisia Europeană a aprobat realocarea a 1,8 miliarde de euro EUR din fondurile atribuite prin politica de coeziune pentru a atenua efectele pandemiei de coronavirus asupra economiei românești.



    Totodată, România a mobilizat fonduri UE în valoare de circa 350 milioane de euro pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătății și celelalte categorii de angajați aflați în prima linie prin achiziționarea de dispoziții privind asistența medicală de urgență și echipamente de protecție începând cu februarie 2020.



    Pe lângă acestea, au fost puse la dispoziție fonduri suplimentare pentru achiziționarea de echipamente IT pentru educație, contribuind la reziliența acestui sector.



    Statele UE au putut achiziționa echipamente medicale și teste COVID



    La nivel european, fondurile puse la dispoziție prin programele CRII și CRII+ au sprijinit achizițiile de echipamente medicale de urgență atât de necesare în timpul pandemie.



    Comisia Europeană enumeră câteva exemple, precum Spania care a înființat circa 3.800 de spații suplimentare pentru paturi la ATI, a achiziționat 2,170 ventilatoare și 1,8 miliarde de articole de echipament individual de protecție și. O altă țară lovită puternic de pandemie încă din primele luni ale anului, Italia, a sprijinit 470 de laboratoare și a finanțat 2,5 milioane de teste pentru depistarea îmbolnăvirilor.


    Slovacia a achiziționat 110 de vehicule de urgență suplimentare, în timp ce Bulgaria a cumpărat 317 ventilatoare și peste 2 milioane de teste. Irlanda a finanțat achiziționarea a 65 milioane de articole de echipament individual de protecție pentru lucrătorii din domeniul sănătății, în timp ce Polonia a achiziționat 536 ventilatoare și 120 de vehicule de urgență.



    Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a subliniat că statele UE vor continua să beneficieze de ajutor în lupta cu noul coronavirus:



    Ne aflăm la sfârșitul unui an foarte dificil pentru toată lumea. Valoarea fondurilor de coeziune ale Uniunii care au fost reprogramate și direcționate către sectoarele cele mai afectate arată modul în care cele două pachete CRII au fost esențiale pentru sprijinirea statelor membre, a cetățenilor și a întreprinderilor în această criză. Politica de coeziune s-a aflat în fruntea luptei împotriva efectelor negative ale pandemiei și va continua să fie așa în ceea ce privește relansarea economiilor noastre și asigurarea faptului că acestea vor ieși din această criză mai puternice decât înainte.”

  • Modernizarea unor unităţi de învăţământ la Moldova Nouă

    Modernizarea unor unităţi de învăţământ la Moldova Nouă

    Primăria Moldova Nouă are în desfășurare un
    proiect pentru reabilitarea unei școli gimnaziale cu sală de sport, a unei
    grădinițe și eficientizarea energetică a liceului tehnologic din oraș. De
    asemenea, iluminatul stradal va fi modernizat cu becuri cu led spune șeful
    biroului proiecte europene a primăriei Moldova Nouă, Mihai Bratu:



    Primăria
    orașului Moldova Nouă are la momentul actual mai multe proiecte în implementare
    finanțate prin programul operațional regional, ele însumând valoarea de 14
    milioane și jumătate de euro. Avem proiect în ceea ce privește reabilitarea
    sistemului de iluminat public stradal, la nivelul școlilor, avem reabilitare,
    modernizare Școala Gimnazială Alexandru Moisi din Moldova Nouă cu sală de sport
    și dependințe, eficientizarea tehnologică a Liceului Tehnologic Clisura
    Dunării, corpul A cu sală de sport, atelier școală și centrală termică. De
    asemenea, corpul B dar avem și grădinițe precum Grădinița Sfântul Stelian,
    proiect care este în acest moment în implementare.


    Alte 5 proiecte sunt în stadiul de evaluare.


    Avem un proiect
    în ceea ce privește dotarea secției de ATI a Spitalului Orășenesc Moldova Nouă prin
    care încercăm să utilăm cu 5 paturi ATI, aparatură medicală necesară
    pacienților cu infecție SarsCov2 și echipamente de protecție pentru personalul
    medical. În același context, dorim să achiziționăm pe un alt proiect,
    echipamente IT în vederea desfășurării activităților școlare, să sprijinim
    elevii din localitate cu 1.197 de tablete, laptopuri, table inteligente, ecrane
    de protecție, proiectoare.

    Un alt proiect aflat în stadiul de evaluare este consolidarea
    capacității Liceului Tehnologic Clisura
    Dunării din Moldova Noua în vederea gestionării situației de pandemie generată
    de virusul SarsCov2, proiect prin care vom achiziționa dezinfectanți, produse biocide și echipamente de protecție.
    Alte proiecte importante aflate în evaluare se referă la reabilitarea,
    modernizarea și extinderea Grădiniței cu Program Prelungit Licurici Moldova Nouă
    și amenajarea spațiilor publice adiacente și un proiect foarte mare de
    infrastructură prin care urmează a se construi un centru multicultural în zona
    centrală a orașului dar prin care se va și reabilita artera principală a
    orașului, cu tot ce include: strada, parcările și spațiile verzi aferente.


    În ceea ce privește proiectul de înlocuire a
    celor 5 paturi ATI ale Spitalului Orășenesc Moldova Nouă, procedura de evaluare
    se va încheia în cursul acestui an iar până la sfârșitul lunii aprilie secția
    ATI va fi dotată cu noile paturi și echipamentele medicale aferente. În acest
    moment, Spitalul Orășenesc Moldova Nouă nu este spital suport COVID.




  • Rezerva strategică europeană

    Rezerva strategică europeană

    Conform declarației președintei
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prima dată când Uniunea
    Europeană a creat o rezervă strategică comună de echipamente medicale prin
    mecanismul de protecţie civilă, rescEU, echipamente care au ajuns în statele cu
    cele mai multe cazuri de infectare cu noul coronavirus.


    Europarlamentarul Nicu
    Ștefănuță, raportor pe mecanismul european de protecție civilă, a susținut și
    promovat la nivelul Uniunii Europene crearea unei rezerve europene de
    echipament medical:


    În primul
    rând, Rezerva Strategică Europeană este un lucru nou, o inovație care nu a mai
    existat până acum în UE și de la începutul mandatului am luptat pentru a avea
    această rezervă strategică. Mi s-a părut foarte importantă pentru că oricând ne
    putem confrunta cu diverse probleme cauzate de criza climatică, ne putem
    aștepta la dezastre naturale, la incendii de pădure.

    După cum vedeți, avem
    iarăși un an foarte cald. În acest context mi s-a părut că o Rezervă Strategică
    Europeană ne-ar fi de mare folos. Pentru că nici un stat european, nici măcar
    Germania sau Suedia nu sunt suficient de bogate să gestioneze singure un
    eveniment de mari proporții. Și atunci le-am oferit colegilor mei această idee,
    de a constitui această rezervă strategică pentru a o folosi când este nevoie.
    Ea a fost subfinanțată, proiectul rescUE, destinat salvării Europei în situații
    catastrofale era subfinanțat, era vorba de aproximativ 400 de milioane de Euro
    pentru șapte ani, foarte puțini bani, iar acum luptăm pentru a obține mai multe
    fonduri.

    Inițial Comisia propusese 1, 4 miliarde, iar noi luptăm pentru a
    obține 5 miliarde. De ce sunt necesari acești bani? Pentru că este nevoie de
    avioane, de elicoptere, de personal medical calificat, de medicamente, mai
    ales. Ați văzut ce s-a întâmplat în primele faze ale pandemiei cu COVID 19 când
    nu am avut măști, ventilatoare, a trebuit să aștepăm și să depindem de
    importurile din China. Nu este normal, suntem cel mai bogat continent din lume
    și nu putem să ducem astfel crizele, trebuie să fim pregătiți pentru ele. Eu
    cred că cetățenii români și europeni se așteaptă ca noi să avem un plan B. Și
    când văd că nu avem un astfel de plan, devin dezamăgiți de UE.



    Pentru a preveni pe viitor
    confruntarea cu genul de crize ca cea declanșată de pandemia de coronavirus, și
    pentru acționa împreună, în calitate de state membre UE, europarlamentarul Nicu
    Ștefănuță consideră că ar fi necesară o comunitarizare a politicilor de
    sănătate din interiorul UE:

    În loc să avem o singură mare criză cu un singur mare răspuns european,
    am avut 27 de crize separate, ceea ce nu este normal. De aceea mă bucur că
    președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel
    au anunțat un nou efort de a pune
    împreună politicile de sănătate la nivel europen. Vă dați
    seama ce ar însemna asta pentru miile de oameni care suferă de cancer, de
    pildă.

    Acești oameni ar putea fi tratați mai bine în Vestul Europei sau ar
    putea face schimb de experiență și de practici, ar putea merge cu carnetul de
    sănătate scanat pentru a primi tratament în Austria, de exemplu, având tot istoricul
    medical. Prin comunitarizarea acestor politici, am putea face multe lucruri
    care ar ajuta cetățeanul european. La fel, am putea întări Cardul European de
    Sănătate, așa încât să nu mai fie o hârtie fără valoare.


  • Proiect major pentru Spitalul Regional de la Iaşi, aprobat de Comisia Europeană

    Proiect major pentru Spitalul Regional de la Iaşi, aprobat de Comisia Europeană

    Pași se fac, chiar dacă timizi, în direcția realizării spitalelor regionale.



    Spre exemplu, în primăvara acestui an, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a anunțat că proiectul major pentru Spitalul Regional de la Iaşi a fost aprobat de Comisia Europeană. De altfel, în luna mai, Ministerul Sănătății a lansat, pe platformele electronice de specialitate ale României și Uniunii Europene, procedura de licitație deschisă pentru achiziția de servicii de verificare tehnică pentru proiectul realizării spitalului.



    Tot pe același plan, în aceeași lună, a fost semnat a fost semnat contractul de finanțare Regio pentru ambulatoriul integrat al Institutului Regional de Oncologie Iași. Ce presupune acest proiect, aflăm informații de la doamna Mirela Grosu, manager al Institutului Regional de Oncologie Iași:



    “Dorim să lărgim paleta de servicii și în zonele alocate de ambulatoriul integrat. Adresabilitatea a crescut astfel că ne-am gândit să modernizăm ambulatoriul existent prin amenajarea celor două curți interioare, care, în prezent, nu sunt utilizate. Și, împreună cu Consiliul Județean, pe fonduri regionale, am depus un proiect la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est, contract care a fost semnat în 18 mai 2020 și are o valoare totală de 9,5 milioane de lei. Noi câștigăm o suprafață medicală de peste 300 m², înseamnă șase cabinete de consultații și 26 de posturi de tratament pentru pacienții care beneficiază de chimioterapie în regim ambulatoriu.



    Construcția în sine are o valoare de 30% din totalul valorii proiectului, iar în rest înseamnă echipamente medicale și mobilier medical și nemedical pentru dotarea acestui spațiu. Vom amenaja un laborator de endoscopie, vom lua un aparat pentru osteodensitometrie; sunt echipamente de 6 milioane de lei, care sunt necesare depistării bolilor și monitorizării pacienților noștri.”



    Proiectul a fost semnat la mijlocul lunii mai, finalizarea acestuia când este preconizată?



    “Sperăm ca într-un an de zile să terminăm acest proiect, care, până la urmă, este un câștig pentru pacienții noștri.”




  • Măsuri luate de Eurogrup în sprijinul statelor membre

    Măsuri luate de Eurogrup în sprijinul statelor membre

    Linia de creditare, acordată prin intermediul Mecanismului
    European de Stabilitate va deveni operaţională începând din 1 iunie.


    Miniştrii de Finanţe din
    zona euro au stabilit termenii Programului de asistenţă în criza pandemiei,
    disponibil pentru toate statele din zona euro până la nivelul de 2% din
    valoarea PIB-ului de la sfârşitul anului 2019, un program destinat susţinerii
    finanţării asistenţei medicale directe şi indirecte, tratamentelor şi
    costurilor asociate prevenţiei generate de criza Covid-19. Solicitările pentru
    asistenţă în criza pandemiei vor putea fi formulate până pe 31 decembrie 2022.
    Nicu Ștefănuță, europarlamentar, ne dă amănunte.

    Știu că există impresia că măsurile respective
    de protecție europeană sunt destinate doar statelor din zona euro, ceea ce nu
    este adevărat. Doar o parte din măsuri sunt destinate statelor euro, majoriatea
    însă sunt deschise tuturor. Și România trebuie să se lupte în continuare pentru
    a obține bani din acel Mecanism European de Stabilitate în care suntem și noi
    membri. Dar, în orice caz, vom putea avea bani atât pentru întreprinderi cât și
    pentru angajări. Important este că România va beneficia de bani europeni în mod
    consistent. Dincolo de acest mare pachet economic, la nivel european, 3, 3
    trilioane au fost aprobate.

    Practic sunt numeroase mecanisme. Sunt
    mecanisme care țin de Banca Europeană de
    Investiții, sunt mecanisme ce țin de Banca Centrală Europeană , deci există
    foarte multe posibilități, totul este să le atingem. Și mai este un lucru la
    care eu țin mult, sunt acele rezerve strategice medicale europene în valoare de
    300 de milioane de euro, unde țara noastră are un rol special, pentru că
    România s-a angajat să cumpere , să găzduiască, să gestioneze aceste resurse
    medicale pentru care eu și alți colegi din Parlamentul European ne-am bătut
    destul de mult.


    Nicu Ștefănuță,
    europarlamentar, despre importanța acordului la care a ajuns Eurogrupul: Este foarte binevenită măsura și vă spun de
    ce. Pentru că există o încredere sporită atunci când se cumpără echipamente
    medicale împreună, la nivel european față de cum ar cumpăra, să spunem,
    particulari sau doar ministrul Sănătății sau doar țara noastră. Dacă facem
    aceste scheme comune de achiziții publice, așa cum se întâmplă acum la nivelul
    UE, este mult mai bine pentru noi pentru că avem o altă credibilitate pe piață.
    Este important că facem aceleași achiziții, toată lumea cumpără aceleași
    lucruri, cumpără ventilatoare, măști, medicamente. Mai este o veste bună pe
    care am aflat-o recent de la Comisarul pentru Sănătate, Stella Kyriakides,
    există fonduri pentru vaccinuri. Astfel încât în momentul în care mult
    așteptatul vaccin va fi gata pe piață, va exista deja o rezervă europeană
    destinată acestei achiziții.


  • Jurnal românesc – 07.05.2020

    Jurnal românesc – 07.05.2020

    Donaţia de echipamente sanitare pentru sprijinul luptei împotriva noului coronavirus făcută de România Republicii Moldova are loc la aniversarea a 30 de ani de la trecerea liberă a Prutului, a afirmat prim-ministrul Ludovic Orban. Acesta a făcut declaraţia la plecarea din Bucureşti a convoiului de 20 de camioane ce transportă 500.000 de măşti standard FFP 2, 25.000 de combinezoane, 200.000 de măşti, 25.000 de litri de biocide, peste 45.000 de litri de spirt, precum şi medicamente necesare pentru tratamentul bolnavilor de COVID-19. “În urmă cu 30 de ani a avut loc trecerea liberă a Prutului, a frontierei dintre România şi fosta Uniune Sovietică, o manifestaţie cunoscută sub numele de “Podul de Flori”, la care au participat peste un milion de români de pe ambele maluri ale Prutului şi care a fost simbolul legăturilor puternice de fraternitate, simbolul legăturilor puternice de-a lungul istoriei dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului”, a spus Orban.


    El a precizat că Guvernul României a ales intenţionat aniversarea acestui moment simbolic, cu o încărcătură istorică şi afectivă puternică, pentru a face un gest umanitar, de solidaritate cu cetăţenii moldoveni. Premierul a subliniat totodată că Bucureştiul este gată să trimită noi cantităţi de materiale de îndată ce acest lucru va fi considerat necesar şi a reamintit de cei 41 de medici şi asistenţi medicali care se află de săptămâna trecută în spitale din Chişinău, Bălţi şi Cahul unde sprijină cadrele medicale basarabene în tratarea celor infectaţi cu SARS-CoV2.



    Ambasada Germaniei la Bucureşti, Ministerul de Interne de la Berlin şi Ministerul de Interne al Landului Baden-Wurttemberg au donat Poliţiei Române 5.000 de măşti chirurgicale, precum şi cu echipamente IT în valoare totală de peste 25.000 de euro. “Poliţia Română este partenerul nostru esenţial în ceea ce priveşte prevenţia în domeniul criminalităţii la nivel european, un partener care realizează o muncă excepţională. Mă bucur că, tocmai în aceste zile, putem sprijini în mod practic această cooperare îndelungată, bazată pe încredere”, a declarat ambasadorul german la Bucureşti, Cord Meier-Klodt. Donaţia de echipamente IT constă în laptopuri, computere, camere video, imprimante multifuncţionale, videoproiectoare, echipament pentru conferinţe şi camere endoscopice care au intrat în dotarea Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi vor sprijini, în special, lupta împotriva traficului de persoane şi de droguri, precum şi împotriva criminalităţii informatice.



    Expoziţia de fotografie de teatru “TOUCHing”, cu imagini realizate de Florin Ghioca, fotograful oficial al Teatrului Naţional “I.L.Caragiale” din Bucureşti, a fost deschisă într-o galerie de artă virtuală 3D găzduită la Berlin şi poate fi vizitată de acasă, din faţa calculatorului, de pe tabletă sau telefon. Sunt expuse aproape 40 de instantanee din peste 20 de spectacole ale celui mai mare teatru din România, a declarat artistul.


    Între acestea, piese precum “Furtuna”, “No Man’s Land”, “Neguţătorul din Veneţia”, “Romeo şi Julieta”, “Pădurea spânzuraţilor”, “Livada de vişini”, “Butoiul cu pulbere” sau “Revizorul”. Printre cei imortalizaţi în ipostaze tandre, pasionale sau chiar de tensiune intensă se află Victor Rebengiuc, Ion Caramitru, Maia Morgenstern, Mariana Mihuţ, Marius Manole, Oana Pellea, Mircea Rusu, Tania Popa, George Piştereanu, coregraful Gigi Căciuleanu şi mulţi alţii. Expoziţia va rămâne deschisă până pe 23 mai, iar modul de accesare a acesteia se găseşte pe pagina de Facebook a fotografului Florin Ghioca.



    Accademia di Romania in Roma a iniţiat o nouă serie a întâlnirilor “Miercurile literare”, care se desfăşoară în perioada 6 mai — 17 iunie într-o variantă reconfigurată pentru situația excepțională provocată de noul coronavirus. Întâlnirile au loc online şi pot fi urmărite pe pagina de Facebook a instituţiei. În cadrul acestora sunt prezentate, prin intermediul unor mini-conferințe și lecturi video, operele unor scriitori români traduși în limba italiană și publicați la edituri italiene, personalități ale lumii literelor din România, alături de scriitori de curând afirmați. Această ediţie aduce în atenția publicului italian și român pagini din creația scriitorilor Mircea Cărtărescu, Miron Costin, Mircea Ivănescu, Liliana Nechita, Marta Petreu şi Andrei Pleșu.


    Programul a început pe 6 mai cu “Lecturi în limba italiană din opera poetei Marta Petreu”, evenimentul fiind prezentat de profesorul universitar doctor Roberto Merlo, de la Universitatea din Torino. Următoarea întâlnire online este programată pentru data de 13 mai, la ora 16.00 (ora României) şi va consta în prezentarea volumului “Miron Costin. Cronicar și poet al unei perioade întunecate” de Adriana Senatore. Evenimentul va fi prezentat într-o mini-conferință susținută de prof. univ. dr. Dan Cepraga, de la Universitatea din Padova. Programul complet al manifestării se găseşte pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania in Roma şi pe site-ul Institutului Cultural Român, www.icr.ro.


  • Ludovic Orban: Cei care pleacă la muncă în străinătate să se asigure că au un contract clar

    Ludovic Orban: Cei care pleacă la muncă în străinătate să se asigure că au un contract clar

    Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că recomandarea către cei care pleacă la muncă în străinătate a fost să se asigure că au un contract clar, cu protejarea drepturilor şi asigurarea protecţiei pentru coronavirus. Recomandarea noastră a fost către cetăţenii români foarte clară: să se asigure în momentul în care iau decizia de a se duce la muncă într-o ţară europeană că au contract de muncă clar, care să stipuleze toate chestiunile de protejare a lor, să le garanteze venituri, să le garanteze cazare, să le garanteze mijloace de protecţie contra infecţiei cu COVID-19, a spus primul ministru.

    El a spus că există două modalităţi prin care se pleacă la muncă în alte țări din Uniunea Europeană (UE), iar statul poate interveni în cazul care se pleacă prin agenţii acreditate de Ministerul Muncii.

    Există două forme prin care pleacă românii la muncă în alte ţări din UE. Fie pleacă prin intermediul unor agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate, aceste agenţii sunt acreditate la Ministerul Muncii şi asupra lor se poate exercita o intervenţie din partea Ministerului Muncii şi chiar această intervenţie există, astfel încât să ne asigurăm că cei care pleacă la muncă au contracte clare şi să ne asigurăm că sunt protejaţi împotriva riscului infectării (…).

    A doua formă de deplasare, asupra căreia nu avem nicio posibilitate de a interveni, este pur şi simplu relaţia personală între angajator şi oameni care au muncit în anii anteriori în companiile respective, în fermele respective şi care au fost chemaţi în baza relaţiilor personale care există între angajatori şi cetăţenii români care au mai lucrat şi care îşi mai aduc prieteni, vecini, rude. Ştiţi cum e, când există ofertă, ei transmit, a precizat Orban.

    România e membră a UE şi, în conformitate cu Tratatul şi cu toate regulile stabilite la nivel european, există libertate de mişcare, fiecare cetăţean român are posibilitatea de a decide să lucreze în altă ţară. Ministerul Muncii a şi produs materiale informative, la nivelul ITM-urilor există telefoane la care se poate oferi consultanţă către cetăţenii care vor să plece la muncă în străinătate, astfel încât să avem garanţii că cetăţii români nu vor fi puşi în situaţii neprevăzute în care faţă de înţelegerile verbale pe care le-au făcut să aibă nişte contracte de muncă diferite’, a afirmat Orban.

    Acesta a mai precizat că se fac demersuri în cadrul reglementărilor la nivel european pentru a se asigura protejarea drepturilor cetăţenilor români plecaţi la muncă în statele Uniunii. ‘În cadrul reglementării la nivel european facem toate demersurile posibile pentru a asigura protejarea drepturilor cetăţenilor români, pentru a-i susţine în încheierea unor contracte de muncă care să le respecte drepturile, să le asigure veniturile pentru care s-au înţeles. Dar în multe cazuri nu am putut interveni pentru că decizia de plecare a fost luată în baza relaţiilor anterioare.

    Premierul Ludovic Orban, însoţit de miniştrii Economiei şi Apărării, a fost prezent, miercuri, la Uzina de produse speciale Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa, în cadrul căreia au fost recent instalate echipamente de producţie a măştilor medicale.

    sursa. agerpres