Radio România Internațional

Tag: echipamente militare

  • Liderii UE analizează modalităţi de utilizare a activelor îngheţate ruseşti în favoarea Ucrainei

    Liderii UE analizează modalităţi de utilizare a activelor îngheţate ruseşti în favoarea Ucrainei

    Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a propus folosirea profiturilor din activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa echipamente militare pentru Ucraina. Şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că europenii sunt hotărâţi să acţioneze foarte rapid, astfel încât să poată folosi o parte din aceşti bani pentru a sprijini Kievul.

    Modul de utilizare a activelor statului rus care au fost îngheţate după ce Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina, în urmă cu doi ani, a făcut obiectul unor discuţii intense.

    Rusia a ameninţat Uniunea Europeană cu acţiuni în justiţie “timp de decenii” dacă vor fi folosite veniturile din activele îngheţate. “Europenii trebuie să fie foarte conştienţi de prejudiciul pe care astfel de decizii l-ar putea cauza economiei lor, imaginii lor, reputaţiei lor de garanţi de încredere ai inviolabilităţii proprietăţii” – a avertizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

    În schimb, Josep Borrell spune că propunerea avansată este “sigură” din punct de vedere juridic, deoarece vizează un investitor privat, şi nu activele îngheţate ale Băncii Centrale Ruse. Acestea reprezintă aproximativ 210 miliarde de euro în Uniunea Europeană şi sunt aproape toate în mâinile Euroclear – o instituţie financiară cu sediul la Bruxelles. Şeful diplomaţiei europene a apreciat că cea mai mare parte a profitului generat de dobânda acumulată a acestor active ar trebui să permită facilitarea achiziţiei de arme pentru Ucraina, începând cu luna iulie, dacă cei 27 reuşesc să îşi oficializeze rapid proiectul.

    Cu toate acestea, unele bănci occidentale se tem că ar putea fi date în judecată ulterior de Rusia, dacă vor fi implicate în orice transfer de bani către Ucraina, precum şi de posibilitatea ca planul Uniunii Europene să fie extins şi la activele din conturile pe care persoanele fizice şi companiile sancţionate le deţin la băncile occidentale.

    De asemenea, surse financiare citate de Reuters sunt îngrijorate că propunerile Bruxelles-ului vor duce la o erodare a încrederii în sistemul bancar occidental.

  • Cooperari militară România – Ripublica Moldova

    Cooperari militară România – Ripublica Moldova

    România easti etimă s’da asistenţă di spicialitate şi agiutoru ti Askerea ali Republică Moldova tru multiple domenii – spusi, luni, ministrul ali Apărari, Angel Tîlvăr, cu ucazea a vizităllei ţi u feaţi năsu Chişinău. El lo parti la recepţionarea a aţiloru ditu soni dări ţi li feaţi Ministerlu pi cari îlu cumănduseaşti tră Armata moldoveană neise pritu echipamente individuale di protecţie balistică, respectiv căşti di protecţie di turlia Kevlar şi vesti antigăgoşu, ama şi autoturisme di teren.


    Aestă donaţie easti un exemplu concret a cilăstăserloru a Bucureștiului ta s’agiută ti asigurarea resurselor anănghisiti tră armătusearea a militarilor Armatei statului românofon viţinu – spusi ministrul Tîlvăr.


    Donațiile — adusi aminti năsu – fac parte, dimi, ditu ună gaereti niacumtinată ali României di andrupari a Republicii Moldova tru domeniul di armătuseari ali Armatei cu echipamente moderne.


    Oficialu român eara dusu Chişinău la călisearea a omologlui Anatolie Nosatîi. Discuţiile anamisa di aţelli doi avură tu aradă coopeararea bilaterală tru domeniul Apărarillei, catacum și cooperarea tru context regional, NATO şi al Uniunii Europeane. Nu armasi nanăparti, dealihea, evoluţia a mediului di securitate di itia a polimlui di agresiune purtat di Rusia contra ali Ucrainei, cu accent pi situaţiile provocate di bombardamentele ruseşti tru porturilor ucrainene di pi Dunăre, tru viţinata a sinurloru cu România şi Republica Moldova.


    Tutunăoară fu adusă aminti diznău andruparea pănu di mardzina ali României tră avansarea-a Chișinăului tru imnaticlu pro-european, catacum şi importanţa ti participarea a llei la proiectele subsumate a iniţiativăllei regionale Procesul Reuniunilor Miniştrilor ditu Europa di Sud-Est (SEDM), format tră cari România exercită prezidenţillea rotativă, ditu meslu alunaru a aluştui an până tru alunaru 2025. Ligat di aest ditu soni subiect, miniștrilli Angel Tîlvăr și Anatolie Nosatîi feaţiră isapi ti jgllioatili ţi lipseaşti s’li facă Republica Moldova tră pregătirea a procesului di aderare la aestu format regional di consultări politico-militare.


    “Puteţi s’băgaţ besa pi tut agiutorlu a nostru, aţea turlie că dezideratul aderarillei la SEDM s’hibă agiumtu tru kirolu ana easti pi lucru mandatlu ali Românie la prezidenţillea aluştui forum. Yinearea ali Republica Moldova cu tuti ndrepturli la aestă iniţiativă va-lu anvărtuşeadză statutlu a llei tru plan regional şi internaţional şi va s’aducă noi oportunităţ di cooperare tru plan militar cu văsiliili ditu regiune” – spusi Angel Tîlvăr. Aducănda aminti ti rezultatele pozitive ale aţillei ditu soni andamasi a Comisiei militare mixte româno-moldovene di la Târgu Mureş, ditu meslu cirişaru, la nivel di secretari di stat, ministrul Tîlvăr cundille:


    “Cooperarea bilaterală tru domeniul ali Apărari aagiumsi pi un nivelu multu bunu, iara aestu lucru nă hărseaşti şi nă da sila s’nidzemu ninti tru aestu ritmo iruşi”.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Cooperare militară România – Republica Moldova

    Cooperare militară România – Republica Moldova

    România
    este pregătită să acorde asistență de specialitate şi sprijin Armatei Republicii
    Moldova în multiple domenii     – a afirmat, luni, ministrul Apărării, Angel
    Tîlvăr, cu ocazia vizitei sale oficiale la Chişinău. El a participat la
    recepţionarea celor mai recente donaţii ale Ministerului pe care îl conduce
    către Armata moldoveană constând în echipamente individuale de protecţie
    balistică, respectiv căşti de protecţie tip Kevlar şi veste antiglonţ, dar şi
    autoturisme de teren.

    Această donaţie reprezintă un exemplu concret al
    preocupărilor Bucureștiului de a contribui la asigurarea resurselor necesare
    dotării militarilor Armatei statului românofon vecin     – a spus ministrul Tîlvăr.

    Donațiile – a reamintit el – fac parte, de altfel, dintr-un efort continuu al
    României de sprijinire a Republicii Moldova în domeniul înzestrării Armatei cu
    echipamente moderne.

    Oficialul român s-a aflat la Chişinău la invitaţia omologului
    Anatolie Nosatîi. Discuţiile dintre cei doi au vizat cooperarea bilaterală în
    domeniul Apărării, precum și cooperarea în context regional, NATO şi al Uniunii
    Europene. Nu a fost ocolită, desigur, evoluţia mediului de securitate ca urmare
    a războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, cu accent pe
    situaţiile provocate de bombardamentele ruseşti asupra porturilor ucrainene de
    pe Dunăre, în imediata vecinătate a graniţelor cu România şi Republica Moldova.

    Totodată, a fost reiterată susţinerea deplină a României pentru avansarea Chișinăului
    pe parcursul pro-european, precum şi importanţa participării sale la proiectele
    subsumate iniţiativei regionale Procesul Reuniunilor Miniştrilor din Europa de
    Sud-Est (SEDM), format pentru care România exercită preşedinţia rotativă, din
    luna iulie a acestui an până în iulie 2025. Legat de acest ultim subiect, miniștrii
    Angel Tîlvăr și Anatolie Nosatîi au evaluat paşii concreţi pe care Republica
    Moldova trebuie să îi facă pentru pregătirea procesului de aderare la acest
    format regional de consultări politico-militare.

    Puteţi conta pe întregul
    nostru sprijin, astfel încât dezideratul aderării la SEDM să fie atins în
    timpul exercitării mandatului României la preşedinţia acestui forum. Alăturarea
    Republicii Moldova cu drepturi depline la această iniţiativă va întări statutul
    său în plan regional şi internaţional şi va oferi noi oportunităţi de cooperare
    în plan militar cu ţările din regiune     – a arătat Angel Tîlvăr. Amintind de rezultatele pozitive ale recentei
    reuniuni a Comisiei militare mixte româno-moldovene de la Târgu Mureş, din luna iunie, la nivel de secretari de stat, ministrul Tîlvăr a
    conchis:

    Cooperarea bilaterală în domeniul Apărării a atins un nivel
    foarte bun, iar acest lucru nu face decât să ne bucure şi să ne impulsioneze să
    continuăm în acest ritm accelerat.


  • România trimite în Ucraina a doua tranșă de ajutoare

    România trimite în Ucraina a doua tranșă de ajutoare

    UPDATE

    România va suplimenta sprijinul militar şi umanitar acordat Ucrainei, ca răspuns la invazia trupelor ruse, a transmis, duminică, preşedintele Klaus Iohannis.

    România se alătură partenerilor săi în susţinerea noilor sancţiuni pentru a întări şi mai mult răspunsul nostru comun la invazia Rusiei în Ucraina. Un sprijin suplimentar militar şi umanitar urmează să fie trimis Ucrainei, a scris Iohannis, pe o pagină de socializare.

    —————————————-

    Executivul de la București a decis să trimită, duminică, în Ucraina, a doua tranşă de ajutoare, constând în combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie, echipamente militare, alimente, apă şi medicamente – în valoare totală de 3 milioane de euro, a anunţat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al guvernului.

    România şi-a anunţat disponibilitatea de a prelua răniţi ucraineni în reţeaua sanitară din țara noastră.

    Şedinţa Task-force-ului este în plină desfăşurare. (…) Guvernul României a decis ca, după ce în Ucraina a ajuns deja prima tranşă de medicamente şi echipamente sanitare donate de ţara noastră, astăzi să fie transmisă o a doua tranşă de ajutoare în valoare totală de 3 milioane de euro, constând în combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, alimente, apă şi medicamente. Guvernul României anunţă disponibilitatea de a prelua răniţii ucraineni în spitalele din reţeaua militară şi civilă din ţara noastră, a declarat Cărbunaru, la Palatul Victoria.

    25.000 de cetăţeni ucraineni se află pe teritoriul României. 102 dintre aceştia au solicitat protecţia statului român, depunând cerere de azil

    Potrivit datelor pe care le avem, până la miezul nopţii, sunt 47.000 de cetăţeni ucraineni care au intrat în ţara noastră, dintre care 22.785 au ieşit deja. Aşadar, până la acest moment, de la izbucnirea conflictului generat de agresiunea militară rusă din Ucraina, sunt 25.000 de cetăţeni ucraineni care se află pe teritoriul României. Dintre aceştia, 102 au ales să solicite protecţia statului român, depunând în acest sens cerere de azil, a declarat Cărbunaru