Tag: echitatie

  • Retrospectivă turistică

    Retrospectivă turistică

    Dedicăm aestă ediție a rubricăl’ei a noastră a ţilor mai interesantile călătorii pi care vâ li avem propusă tru anulu ţi tamam si bitisi. Locurile iu nâ dusim, ică Destinațiile fură di aţeale mai diversile, tra să acoperim ună gamă cât mai mare di gusturi. 2021 continuăă să hibă un an atipic, cu restricții provocate di pandemie, un an în cursul a cure operatoril’i din turismu vrură să si adapteadză tra să ofeeră vacanțe în condiții de siguranță sanitară. Ţi cara că li au dominată în continuare ofertile di treaţire a timpului liber în natură, tru unităț di cazare mai m’iţ și mai izolate, si feaţiră mai multe ofertile și tră destinațiile tradiționale sau de city-break, sejururi de îndauă dzâle tru căsăbadz.



    Anulu 2021 arhiusi cu descrierea unuia di aţeale mai ambițioasile proiecte di turismu din România: Via Transilvanica. Proiectul în desfășurare înseamnă amenajarea a unui traseu di 1.200 di km, din nordul a Româniilei, di la Putna, traversânda Transilvania, până tru sud-vestu, la Drobeta Turnu Severin. Avem aflată că traseulu poate să si parcurgă tru mai multe siptămân’i în totalitate sau parțial tru îndauă dzâle, după putearea și dorința/dorulu/vrearea călătorului. Totunăoară, infrastructura Via Transilvanica oferă date dispre posibilităț di cazare si masă, ama și informații istoriţe și culturale a diferitilor zone geografiţe. Călătoria are contlinuată în prima parte a anului spri aţeale mai interesantile obiective turistiţe din județulu Buzău. Zburăm dispre vulcan’il’i cu lăschi, ama și dispre chihlibare, bogățil’ia/avearea a lu-ştui județ, care poate să si veadă la un muzeu recentu ică di puţăn chiro amenajat cu fonduri europeane dedicat a li-ştei cheatră semiprețioasă.


    Nă u dusim ninte calea și nă dănăsim în inima Româniilei, întră munță, la Râșnov. Primulu căsăbă turistic din România promovat cu fonduri europeane tru 2009, cu ună istorie bogată/avută, Râșnovulu vă așteaptă cu multe trasee montane, ama și cu ţetatea medievală, în interiorulu a cure si organizeadză, atumţea cându situația o/u permite, multe evenimente culturale. Di la munte nă aveam îndreptată spre Dunăre, trun județulu Mehedinți. Avemm aflat că easte loculu ideal tră excursii în peșteri, tru spilei, alpinismu, raftingu, echitație, ama și ciclismu. Totunăoară, avem m’earsă pi ruta Orșova – Cazanele Mări, ruta di pi care puteț să admiraţ aţeale mai muşatile peisaje create di Dunăre în România, ama și multe vestigii/toară istoriţe. Tot în prima parte a anului nă avem îndreptată atenția asupra a județului Satu Mare. Avemu zburătă dispre atracțiile a căsăbălui reședință di județ, ama nă avem priimnată și pi Valea Someșului, recunoscută tră adetea/tradiția a prilucrarilei a metalelor prețioase din Munțăl’i a Maramureșului. Iar, de aoaţe, avem agiumtă la Castrul roman di la Porolissum, avem zburătă dispre rezervația naturală Grădina Zmeilor ică a Lămn’ilor, ama și dispre gastronomia locală a județului Sălaj.


    În pragulu a primuvearălei, avem m’earsă împreună la Ediția de primuveară a Târgului/Pănăgh’irului de Turismu ale Românie, ună ahoria. Aestă s-avea organizată exclusive online, mediu în care expozanțăl’i viniră cu oferte di vacanțe tru aţeale mai atractivile/muşate destinații naționale. Totunăoară, prețulu a serviciilor tră cazare și transportu putu să hibă comparat directu în platformă, de iu nu fură elipse niţe ofertile tră gadget-uri și accesorii di vacanță. Apoia, în prima lună/protulu mes de primuveară avem agiumtă în estul a Transilvanilei și nă avem dănăsită tru județulu Harghita. Avem aflată că aesta easte ună destinație cu peisaje surprinzătoare, ama și cu atracții turistiţe inedite, uidisită, cama multu, în special, tră familiile cu cilimean’i. De aoaţe, nă avem îndriptată spri Valea Prahovălei, ună di aţeale mai vizitatile zone turistiţe ale Românie. Aoaţe, avem descoperită turismul activ, degustările di v’inuri, multă istorie, ama și muzee inedite.


    Un altu proiect interesantu di care avem aflată tru 2021 easte unulu transnațional, cofinanțat din fondurile a Uniunilei Europeană, prin care România, arada di alte noauă țări dunăreane, si angajeadză să promoveadză cicloturismul de-a lungul ale Dunăre. Așimaca, avem zburătă dispre ineditulu a unei vacanță pi doauă roate. Apoia, din lista a destinațiilor a noastre nu putea sa hibă elipse Delta Dunărilei. În Dobrogea, aflăm situri arheologhiţe cu ună istorie faschinantă, cl’ei di ună muşuteaţă ahoria, mănăstiri vechl’i de sute di an’i și, sigura, celebra rezervație a Biosferălei Delta li Dunăre. Nă avem continuată cale, apoia, cătră ună altă rezervație naturală, cătră unul di aţeale mai spectaculoasile masive muntoase din România: Piatra Craiului. Iar, într-ună perioadă în care distanțarea fizică easte recomandată tra să hibă agiutate eforturile di combatire a pandemiilei di Covid 19, programile turistiţe în natură au devenită ţeale mai apreciatile. Di aţea aform’ie, nă avem adaptată a noului trendu și avem recomandată turismul ecvestru. Avem aflat că România dispune di, ică are multe herghelii amplasate în natură, într-un cadru natural ahoria, avânda pi aproapea rezervații naturale. Ună di aeste rezervații, pi care u avem vizitată tru 2021, si aaflă în Munțăl’i Apusean’i, care nu si remaarcă neapărat prin altitudine, că prin-tru multiplile posibilităț di treaţire a timpului liber.


    Di aform’ia că veara fu mai relaxată în ţe mutreaşte restricțiile, călătoria noastră are continuată spri județulu Vâlcea. Avem descoperită turismul relighios, di agrementu, ama și curativ, di gh’itripsire. Iar din Vâlcea avem vizitată cramile ică locurile/izbile di v’in și ţeale mai importantile obiective turistiţe din județul Timiș. După descoperirea unui județ multicultural ca Timișulu, avem agiumtă, pănă tru sone, și pi litoralulu românescu ale Mare Neagră. Avem descoperită apoia, la pas, pre pade, băseriţăle fortificate din Transilvania și nă avem dănăsită pi străduțile/sucăchile medievale, înguste, ale Sighișoară, inclusă ninca di-tru 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO.


    Toamna si aduună/culeadze av’in’ea. Ași că fu momentul uidisit ca să descoperim viticultura românească bazată pi soiuri/cişiţ precunoscute la nivel internațional și precunoscută nu maşi cantitativ, că și calitativ, hiinda premiată la numeroase concursuri avdzâte/di prestigiu. Tot toamna easte indicată și ună vizită în primulu parc natural urban din România, situat la maşi ţinţe kilometri di chentrul a Bucureștiului: Parcul Natural Văcărești. Avem arămasă în natură și nă avem continuată drumulu/cale spri masivulu Bucegi, chentrul a li activitate turistică montană din România. Apoia, avem zburătă di atracțiile turistiţe a Hunedoarălei, ama și dispre bucătăria/măgh’irgiria inedită a li-ştei: salamulu cu șuncă, cășcăvalul cu trufe, brânza cu maasline sau zacusca di fructe.


    Spre final di an, avem vizitată ţeale doauă regiun’i istoriţe ale Românie: Bucovina și Maramureș. Avem redescoperită caţee sunt recomandate an di an tră petreaţirea a sărbătorilor di iarnă. Apoia, avem închl’isă anulu turistic zburâda dispre oferta di Revelion în România. Iatu, așimaca, un an în care vrum să vă aduţem în atenție destinații di aţeale mai diverse, ama și proiecte cu mare potențial în domeniul a turismului. Călătoria noastră nu si bitisi. Va continuăm tru 2022 cu nale provocări, nale destinații tră toată lumea. Rămâneț arada di noi!


    Autor: Daniel Onea


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Retrospectivă turistică

    Retrospectivă turistică

    Dedicăm această
    ediție a rubricii noastre celor mai interesante călătorii pe care vi le-am
    propus în anul care tocmai s-a încheiat. Destinațiile au fost dintre cele mai
    diverse, pentru a acoperi o gamă cât mai largă de gusturi. 2021 a continuat să
    fie un an atipic, cu restricții provocate de pandemie, un an în cursul căruia
    operatorii din turism au încercat să se adapteze pentru a oferi vacanțe în
    condiții de siguranță sanitară. Deși au continuat să domine ofertele de
    petrecere a timpului liber în natură, în unități de cazare mai mici și mai
    izolate, s-au înmulțit ofertele și pentru destinațiile tradiționale sau de
    city-break, sejururi de câteva zile în orașe.


    Anul 2021 a
    început cu descrierea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte de turism din
    România: Via Transilvanica. Proiectul în desfășurare înseamnă amenajarea unui
    traseu de 1.200 de km, din nordul
    României, de la Putna, traversând Transilvania, până în sud-vest, la Drobeta
    Turnu Severin. Am aflat că traseul se poate parcurge în mai multe săptămâni în
    totalitate sau parțial în câteva zile, după puterea și dorința călătorului. Totodată,
    infrastructura Via Transilvanica oferă date despre posibilități de cazare si
    masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice.
    Călătoria a continuat în prima parte a anului spre cele mai interesante
    obiective turistice din județul Buzău. Am vorbit despre vulcanii noroioși, dar
    și despre chihlimbar, bogăția acestui județ, care se poate vedea la un muzeu
    recent amenajat cu fonduri europene dedicat acestei pietre semiprețioase.

    Ne-am
    continuat drumul și ne-am oprit în inima României, între munți, la Râșnov. Primul oraș turistic din România
    promovat cu fonduri europene în 2009, cu o istorie bogată, Râșnovul vă așteaptă
    cu multe trasee montane, dar și cu cetatea medievală, în interiorul căreia se
    organizează, atunci când situația o permite, multe evenimente culturale. De la
    munte ne-am îndreptat spre Dunăre, în județul Mehedinți. Am aflat că e locul
    ideal pentru excursii în peșteri, alpinism, rafting, echitație, dar și ciclism.
    De asemenea, am mers pe ruta Orșova – Cazanele Mari, ruta de pe care puteți
    admira cele mai frumoase peisaje create de Dunăre în România, dar și multe
    vestigii istorice. Tot în prima parte a anului ne-am îndreptat atenția asupra
    județului Satu Mare. Am vorbit despre atracțiile orașului reședință de județ,
    însă ne-am plimbat și pe Valea Someșului, recunoscută pentru tradiția
    prelucrării metalelor prețioase din Munții Maramureșului. Iar, de aici, am
    ajuns la Castrul roman de la Porolissum, am vorbit despre rezervația naturală
    Grădina Zmeilor, dar și despre gastronomia locală a județului Sălaj.


    În pragul
    primăverii, am mers împreună la Ediția de primăvară a Târgului de Turism al
    României, una deosebită. Aceasta s-a organizat exclusive online, mediu în care
    expozanții au venit cu oferte de vacanțe în cele mai atractive destinații
    naționale. De asemenea, prețul serviciilor pentru cazare și transport a putut
    fi comparat direct în platformă, de unde n-au lipsit nici ofertele pentru
    gadget-uri și accesorii de vacanță. Apoi, în prima lună de primăvară am ajuns
    în estul Transilvaniei și ne-am oprit în județul Harghita. Am aflat că aceasta
    este o destinație cu peisaje surprinzătoare, dar și cu atracții turistice
    inedite, potrivită, în special, pentru familiile cu copii. De aici, ne-am
    îndreptat spre Valea Prahovei, una dintre cele mai vizitate zone turistice ale
    României. Aici, am descoperit turismul activ, degustările de vinuri, multă
    istorie, dar și muzee inedite.


    Un alt proiect
    interesant despre care am aflat în 2021 este unul transnațional, cofinanțat din
    fondurile Uniunii Europene, prin care România, alături de alte nouă țări
    dunărene, se angajează să promoveze cicloturismul de-a lungul Dunării. Așadar,
    am vorbit despre ineditul unei vacanțe pe două roți. Apoi, din lista
    destinațiilor noastre nu putea lipsi Delta Dunării. În Dobrogea, am găsit
    situri arheologice cu o istorie fascinantă, chei de o deosebită frumusețe, mănăstiri
    vechi de sute de ani și, bineînțeles, celebra rezervație a Biosferei Delta
    Dunării. Ne-am continuat drumul, apoi, către o altă rezervație naturală, către
    unul dintre cele mai spectaculoase masive muntoase din România: Piatra
    Craiului. Iar, într-o perioadă în care distanțarea fizică este recomandată
    pentru a sprijini eforturile de combatere a pandemiei de Covid 19, programele
    turistice în natură au devenit cele mai apreciate. De aceea, ne-am adaptat
    noului trend și am recomandat turismul ecvestru. Am aflat că România dispune de
    multe herghelii amplasate în natură, într-un cadru natural deosebit, având în
    apropiere rezervații naturale. Una dintre aceste rezervații, pe care am
    vizitat-o în 2021, se află în Munții Apuseni, care nu se remarcă neapărat prin
    altitudine, ci prin multiplele posibilități de petrecere a timpului liber.


    Întrucât vara a
    fost mai relaxată în privința restricțiilor, călătoria noastră a continuat spre
    județul Vâlcea. Am descoperit turismul religios, de agrement, dar și curativ.
    Iar din Vâlcea am vizitat cramele și cele mai importante obiective turistice
    din județul Timiș. După descoperirea unui județ multicultural ca Timișul, am
    ajuns, în sfârșit, și pe litoralul românesc al Mării Negre. Am descoperit apoi,
    la pas, bisericile fortificate din Transilvania și ne-am oprit pe străduțele
    medievale, înguste, ale Sighișoarei, inclusă încă din 1999 în Patrimoniul
    Mondial UNESCO.


    Toamna se culege
    via. Așa că a fost momentul potrivit ca să descoperim viticultura românească
    bazată pe soiuri recunoscute la nivel internațional și recunoscută nu numai
    cantitativ, ci și calitativ, fiind premiată la numeroase concursuri de
    prestigiu. Tot toamna este indicată și o vizită în primul parc natural urban
    din România, situat la doar cinci kilometri de centrul Bucureștiului: Parcul
    Natural Văcărești. Am rămas în natură și ne-am continuat drumul spre masivul
    Bucegi, centrul activității turistice montane din România. Apoi, am vorbit
    despre atracțiile turistice ale Hunedoarei, dar și despre bucătăria inedită a
    acesteia: salamul cu șuncă, cașcavalul cu trufe, brânza cu măsline sau zacusca
    de fructe.


    Spre final de an, am vizitat cele două regiuni istorice
    ale României: Bucovina și Maramureș. Am redescoperit de ce sunt recomandate an
    de an pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă. Apoi, am încheiat anul turistic
    vorbind despre oferta de Revelion în România. Iată, așadar, un an în care am
    încercat să vă aducem în atenție destinații dintre cele mai diverse, dar și
    proiecte cu mare potențial în domeniul turismului. Călătoria noastră nu s-a
    încheiat. Vom continua în 2022 cu noi provocări, noi destinații pentru toată
    lumea. Rămâneți alături de noi!


  • Arieșeni

    Arieșeni

    Ne
    îndreptăm azi spre vestul României. În această zonă, munții formează un platou
    uriaș, care este împărțit în două de râul Arieș, unde peisajele îi încântă
    chiar și pe turiștii cu cele mai exigente gusturi. În acest colț de țară,
    datorită naturii nealterate încă mai trăiesc lupi și urși care au dispărut
    demult în alte părți ale Europei. Gheorghe Pantea, primarul comunei Arieșeni,
    județul Alba.

    Comuna Arieșeni se deosebește de celelalte
    așezări din zona montană, casele fiind răsfirate pretutindeni pe fețele
    însorite ale versanților și chiar în spatele acestora în grupuri mici, de câte
    trei, cinci case, care formează cătune sau
    crânguri. Pe raza comunei noastre
    sunt răsfirate 18 sate. Dintre resursele turistice mai importante, amintesc
    punctele de interes.

    Cele mai importante ar fi Cheile Gârdișoarei, Cascada
    Vârciorog, Cascada Pătrăhăițești, Ghețarul de la Vârtop, Peștera Gura Apei, Peștera
    Hodobana, Avenul cu două intrări, Izbucul Tăuzului, iar acestea sunt doar în
    perimetrul comunei Arieșeni. În vecinătatea noastră, pe raza comunei Gârda, se
    mai pot vizita Ghețarul de la Scărișoara, cel mai mare ghețar subteran din
    Europa, Peștera Poarta lui Ionele, o peșteră cu o intrare gigantică, cu o
    deschidere de aproximativ 12 metri. Acestea sunt amenajate recent și pot fi vizitate pe tot parcursul anului.


    În
    imediata vecinătate, în județul Bihor, avem Groapa Ruginoasă, Cetățile Ponorului care reprezintă
    o zonă carstică, Ghețarul Focul Viu, se poate vizita Peștera Urșilor, unde a
    trăit ursul de peșteră, Peștera cu cristale de la Meziad. Obiectivele turistice sunt diverse și multe, nu numai
    naturale, ci și cele create de om, în special biserici. Biserica Înălțarea
    Domnului, din Arieșeni, este o bisericuță veche, construită în anul 1791. Mai
    avem bisericuța Sfântul Ioan Botezătorul, din Gârda. La distanțe mai mari,
    recomand Mănăstirea Lupșa, Mănăstirea Izbuc, pentru cei care vor să practice
    turismul religios.



    Dacă
    vara puteți practica aici canyoningul, raftingul și caiacul pe ape repezi,
    iarna, Arieșeni atrage iubitorii sporturilor pe zăpadă. Gheorghe Pantea,
    primar. La Arieșeni vă așteptăm cu două pârtii de schi, pârtiile Vârtop 1 și
    Vârtop 2. Prima are o lungime de 1.800 de metri. Pleacă de la o altitudine de
    1.200 de metri și se oprește la o altitudine de 1.450 de metri, diferența de
    nivel fiind între 200 și 230 de metri. Cealaltă pârtie este mai scurtă, având doar 400 de metri. Ele sunt
    dotate cu instalații de teleschi. În imediata vecinătate, în județul Bihor,
    avem pârtia Piatra Grăitoare, dotată cu telescaun și cu o lungime de 1.100 de
    metri. Iarna, la Arieșeni, se organizează în luna februarie, în primul sau al
    doilea weekend al lunii, Serbările Zăpezii. Se desfășoară concursuri în domeniul
    sporturilor de iarnă: concursuri de schi, săniuță, alunecare pe zăpadă sau
    sporturi neconvenționale, cum ar fi fotbal cu clăpari sau hochei cu mătura. Nu
    lipsesc concertele și o discotecă în aer liber.


    Pe raza comunei
    Arieșeni sunt aproximativ 120 de unități de cazare, pensiuni sau cabane, cu
    aproximativ 2.000 de locuri de cazare, continuă Gheorghe Pantea, primarul
    comunei Arieșeni. Se pot consuma mâncăruri tradiționale cum
    ar fi plăcinta făcută pe lespede cu brânză sau dulcețuri din fructe de pădure:
    afine, mure zmeură. Se poate mânca
    tradiționalul balmoș moțesc (mălai fiert în unt şi smântână). Pe timp de vară, se pot vizita în satul
    Pătrăhăițești, la poalele Curcubăta Mică, două muzee unde meșterii populari
    produc și comercializează articole vestimentare tradiționale, produse din pânză
    lucrată la război, dar și obiecte prelucrate din lemn, cum ar fi tulnicele,
    donițe, ciubărașe, seturi de pahare din lemn și multe altele, lucrate cu
    măiestri deosebită. Iarna se pot face plimbări cu sănii trase de cai, iar vara
    cu căruțele și se poate practica, bineînțeles și echitația.


    Iată așadar numai
    câteva motive pentru a vizita zona Arieșeni. Până data viitoare, când vă
    așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!

  • Turism ecvestru în România

    Turism ecvestru în România

    Într-o perioadă în care distanțarea fizică este recomandată pentru a sprijini eforturile de combatere a pandemiei, programele turistice în natură au devenit cele mai apreciate. Printre acestea, turismul ecvestru. O vacanță activă, în natură, alături de cai, ne poate deconecta de la toate evenimentele care ne-au afectat în ultima perioadă. Gheorghe Dima, directorul Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor spune că zestrea României în ceea ce privește cabalinele de rasă este de o valoare inestimabilă:



    Creșterea cailor în România are rădăcini străvechi. Pentru creșterea cailor în mod organizat, avem multe herghelii care împlinesc 100 de ani. Cea mai veche a împlinit de curând 225 de ani de atestare documentară: Herghelia Rădăuți. Direcția noastră a preluat administrarea acestor herghelii în anul 2002: 16 subunități, 12 herghelii și patru depozite de armăsari, situate în 14 județe din România, foarte atent amplasate. Acestea acoperă întreg teritoriul țării: de la malul mării, din Herghelia Mangalia, unde creștem caii de rasă pur-sânge arab, la Rădăuți, în nordul Bucovinei, unde creștem rasa Shagya, arabă, la Timișoara, unde creștem rasele Nonius și Ardenez, la Slatina sau în mijlocul țării, la Sâmbăta, unde creștem rasa Lipițană. Creștem 13 rase cabaline, majoritatea deosebite, cu efective mici sau foarte mici la nivel mondial.



    Toate aceste herghelii și depozite de cai sunt deschise turiștilor, vizita dovedindu-se cu adevărat deosebită pentru cei care au ajuns aici.

    Gheorghe Dima: Am avut și încă mai avem restricții în această perioadă din cauza pandemiei, însă avem o listă întreagă de servicii pe care le punem la dispoziția publicului, de la simpla vizitare a hergheliei sau a depozitului de armăsari până la plimbări ocazionale călare, plimbare prin punerea la dispoziție a unui cal cu harnașament, cu monitor autorizat, plimbare cu trăsura cu unul, doi sau patru cai, cursuri de călărie pentru începători sau avansați, punem la dispoziție un cal sau mai mulți pentru fotografii sau filmări în incinta secțiilor de creștere sau în exterior, dar cu însoțitor din partea noastră. De asemenea, putem pune la dispoziție manejuri, terenuri pentru concurs cu set de obstacole pentru antrenament, cu sau fără cazare. Putem face demonstrații și prezentări ecvestre. Avem o serie întreagă de servicii pentru public. Toate datele pot fi consultate pe site-ul oficial al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Acolo este descrisă și fiecare unitate: unde se află, cum poate fi accesată, date de contact și serviciile oferite. Există locuri vizitate de mii de oameni în sezonul estival.



    Multe herghelii sunt amplasate în natură, într-un cadru natural deosebit, având în apropiere rezervații naturale. Astfel, au apărut planuri noi de dezvoltare.

    Gheorghe Dima, directorul Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor: Ne propunem în continuare să dezvoltăm serviciul de turism ecvestru, care presupune deplasarea unui grup de cai și de călăreți pe trasee de o zi sau mai mult de o zi. Încă facem analiza cu colegii noștri de la parcurile naturale și naționale pentru identificarea unor trasee și, în același timp, căutăm persoane dornice, care să fie specializate în meseria de monitor de călărie. De asemenea, chiar de la 1 mai, pe hipodromul de la Mangalia, deschidem o serie de curse de trap. Toată vara, până la sfârșitul lunii septembrie, vor fi organizate, în fiecare lună, reuniuni de acest tip. În același timp, la Herghelia Sâmbăta, ne pregătim pentru spectacole demonstrative, în luna august, cu o suită de cai pregătiți în acest sens. Se vor organiza la căderea serii, în ambientul feeric dintre munți.



    Deși hergheliile sunt amplasate în mediul rural, există una amplasată chiar în mijlocul orașului, așadar foarte accesibilă.

    Mădălina Henteș, șefa Bazei Hipice Romsilva, de la Târgu Mureș: Organizăm cursuri de echitație atât pentru copii cât și pentru adulți, pentru începători, dar și de perfecționare și pentru antrenamente. Au venit și tineri din Franța care să participe la cursurile noastre. Alături de aceste activități încercăm să extindem, de la an la an, serviciile oferite. De aceea, organizăm tabere de echitație pentru copii, activități de team-building și multe jocuri educative și de echipă. De anul acesta, ne dorim să implementăm un program nou: o tabără cu cazare la cort. În cazul inițierii, ne dedicăm câte unui singur cursant pe rând, explicându-i cum poate urca pe cal, măsurile de siguranță, poziția corectă, abordarea calului. Așadar, e un sport deschis tuturor celor cu o stare de sănătate adecvată. Sunt unii care și la 80 de ani se bucură de acest sport.



    Pentru un curs individual de călărie pentru începători sau avansați, veți plăti 60 de lei (12 euro) pentru 30 de minute. O ședință foto sau de filmare în incinta secției de creștere a cailor costă 357 de lei (72 de euro), în timp ce pentru tabăra de echitație pentru copii începători veți plăti 190 de lei (38 de euro) pe zi, fără cazare. Iată și alte informații practice.



    Mădălina Henteș: Echipamentul de bază, de protecție, îl oferim noi, deoarece sunt mulți care vor să experimenteze pentru prima dată și nu este necesară o investiție de acest gen. De asemenea, oferim și posibilitatea vizitării bazei hipice, organizăm evenimente speciale ca zile de naștere, team building pentru companii. Vă așteptăm cu drag, cu mic, cu mare, la clubul hipic Romsilva din Târgu Mureș, pentru a descoperi bucuria alături de caii noștri și pentru a fi alături de noi la evenimentele, concursurile și spectacolele pe care le organizăm.



    Pentru a vă putea construi un plan de vacanță sau pentru mai multe informații, puteți accesa site-ul hergheliidestat.ro. Veți găsi aici datele de contact ale fiecărei herghelii sau depozit de armăsari, precum și serviciile oferite și prețul acestora.


  • Atracții turistice în județul Mehedinți

    Atracții turistice în județul Mehedinți

    Astăzi ajungem în sud-vestul României,
    o zonă turistică a cărei faimă a depășit de mult granițele țării. În județul
    Mehedinți se pot face, printre altele, excursii în peșteri, alpinism, rafting,
    echitație, dar și ciclism. De asemenea, Orșova – Cazanele Mari este ruta de pe
    care puteți admira cele mai frumoase peisaje create de Dunăre în România, dar
    și multe vestigii istorice.


    Este un județ înzestrat cu frumuseți
    naturale deosebite, pe care autoritățile județene fac tot posibilul să le pună
    în valoare, spune Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean Mehedinți. Plimbările cu ambarcațiunea pe Dunăre, traseele montane și chiar
    pescuitul sunt activități atractive pentru turiști și voi începe cu cea mai
    importantă zonă turistică din Mehedinți: Clisura Dunării. Clisura Dunării a
    devenit tot mai cunoscută în ultimii ani și, dacă la început era căutată doar
    pentru turismul de weekend, în cursul anului trecut, hotelurile și pensiunile
    au avut un grad ridicat de ocupare pe tot parcursul sezonului estival. Peisajul
    este de-a dreptul reconfortant și-i încarcă cu energie pe toți cei care vin la
    noi. Apoi, există dealurile stâncoase. Avem Parcul Natural Porțile de Fier, al
    doilea ca mărime în România. Aici avem Laleaua galbenă de Cazane, o specie
    protejată de lege, care înflorește la începutul lunii mai și care se găsește pe
    versanții abrupți ai Ciucarului Mare, care străjuiesc Cazanele Mari ale
    Dunării. Aș vrea să precizez că această floare poate fi văzută doar de pe
    fluviu, într-o plimbare cu o ambarcațiune.


    Peșterile, mănăstirile și
    disponibilitatea proprietarilor de pensiuni de a vă umple programul cu trasee
    deosebite vă vor asigura cu siguranţă o vacanță de vis în Clisura Dunării.
    Aladin Georgescu. Tot pe Clisura Dunării, dacă vor veni
    turiștii în județul nostru, se poate vizita Peștera Ponicova, care este
    spectaculoasă prin galeriile care comunică între ele, dar și Peștera Veterani,
    locuită cu peste 4.000 de ani în urmă. Vă asigur că ambele merită vizitate. De
    asemenea, o plimbare cu ambarcațiunea pe Dunăre oferă posibilitatea de a vedea
    barajul de la Porțile de Fier, dar, în același timp, și Cazanele Dunării, unde
    fluviul are o deschidere minunată printre munți și piatră. Încheiem cu cel mai
    vizitat obiectiv turistic de pe Clisura Dunării: Chipul lui Decebal sculptat în
    stâncă. E cea mai înaltă sculptură în piatră din România și a doua ca mărime în
    Europa, un obiectiv turistic pe care noi, de la nivelul Consiliului Județean
    Mehedinți, într-o colaborare cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri
    Timișoara, l-am pus în valoare printr-un iluminat arhitectural deosebit, la fel
    cum am procedat și cu podul din golful Mraconia, aflat la baza sculpturii.


    Un alt obiectiv ar fi Peștera
    Topolnița, situată în comuna Cireșul. Este a doua peșteră din România din punct
    de vedere al lungimii, iar în lume ocupă locul al 16-lea. Are o lungime totală
    de 24,5 km, dintre care doar 11 km sunt explorați. Peștera este declarată
    monument al naturii și poate fi vizitată doar într-o singură zi pe an, vara,
    câteva ore, atunci când are loc sărbătoarea care-i poartă numele. Ne continuăm
    însă călătoria alături de Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean
    Mehedinți, și ajungem în orașul reședință de județ.

    În municipiul Drobeta
    Turnu Severin avem Muzeul Regiunii Porțile de Fier, cea mai importantă
    instituție de cultură din județul nostru. Aceasta este poziționată pe malul
    Dunării, lângă vechile ruine ale castrului Drobeta și lângă piciorul podului
    lui Traian, construit de Apolodor din Damasc, între anii 103-105, pentru ca
    legiunile romane să traverseze Dunărea pentru cucerirea Daciei. Piciorul
    podului este ultima dovadă a celei mai impresionante construcții peste apă,
    create în Imperiul Roman. O machetă fidelă, foarte bine realizată, poate fi
    văzută în interiorul Muzeului Regiunii Porților de Fier. Pentru că vorbeam de
    multele obiective istorice și culturale care pot fi vizitate în municipiul
    Drobeta Turnu Severin, aș vrea să continui cu Castelul Artelor, Teatrul,
    Cetatea Medievală, toate fiind modernizate prin proiecte finanțate cu fonduri
    europene, așa cum, de altfel, a fost finanțat și Muzeul Regiunii Porților de
    Fier.



    Dacă v-ați întrebat unde se află singurul
    pod natural rutier funcțional din Europa, e timpul să aflați că îl veți găsi în
    județul Mehedinți. Podul lui Dumnezeu are o înălțime de 13 metri și o
    deschidere de nouă metri. În zona de munte a județului nostru, avem
    Podul lui Dumnezeu, cel mai mare pod natural din România și al doilea din
    Europa, însă este singurul pe care se poate circula. Tot în zona de nord a
    județului avem Peștera Ponoarele și pădurea de liliac, o rezervația botanică,
    întinsă pe o suprafață de 20 de hectare, unde se și organizează anual, la
    începutul lunii mai, Sărbătoarea Liliacului. Obiectivele din municipiul Drobeta
    Turnu Severin și din nordul județului nostru, pot fi vizitate parcurgând
    traseul Via Transilvanica, pe o lungime de aproape 100 de km, pornind din
    portul Drobeta Turnu Severin și traversând alte șapte localități. Avem câteva
    trasee de munte deosebite, oferite de Geoparcul Platoul Mehedinți. Îi așteptăm
    cu drag pe cei care doresc să aibă o vacanță reușită să vină în județul nostru,
    fiindcă promovăm un turism de calitate, avem obiective istorice și culturale.
    Mai mult, ne-am conformat în acest an regulilor care trebuie respectate în
    această perioadă de pandemie și nu va fi nici un risc pentru niciun turist din
    punct de vedere al sănătății.



    Turiștii care vor să descopere tradiții, meșteșuguri și
    vor să achiziționeze obiecte de artizanat, se pot îndrepta spre Șișești. Este
    singura localitate din județul Mehedinți în care se mai păstrează tradiția
    olăritului. Chiar dacă este o tradiție care datează încă de pe vremea dacilor,
    artizanii din Șișești au reușit să păstreze tehnicile. De asemenea, în zona de
    munte, în Ponoarele, tradiția și portul popular au o valoare inestimabilă.
    Femeile încă mai lucrează manual costume populare. Faimoasele ii de la
    Ponoarele poartă amprenta femeilor din zona de nord a județului Mehedinți. Din
    mâinile acestor femei ies cu adevărat bijuterii vestimentare.

  • Abdullah Alattar din Yemen

    Abdullah Alattar din Yemen

    Abdullah Alattar
    din Yemen, student la masteratul în limba engleză Artificial Intelligence de la
    Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnice din București.




    Ascultaţi
    Radio România Internaţional (spus în limba arabă), numele meu este Alattar Abdullah, vin din oraşul Mocha, renumit
    pentru cafeaua mocha, sunt student la Politehnică, la un masterat de
    Inteligenţă Artificială, am ales domeniul informaticii după ce am citit
    povestea lui Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei sociale Facebook, îmi place
    domeniul tehnic şi îmi place matematica, iar inteligenţa artificială este
    viitorul, aşa că am ales să merg pe un drum de viitor.


    În Yemen, Abdullah Alattar a
    urmat liceul la Şcoala Internaţională Mahatma Gandhi din Aden. În
    2014, în preajma sărbătorilor de Crăciun, cu ocazia unei prime vizite în
    România, tânărul se îndăgosteşte de ţara noastră, hotărăşte imediat să îşi
    continue studiile aici şi şi reuşeşte cu ajutorul unei burse oferite
    cetăţenilor străini de statul român, prin Ministerul Afacerilor
    Externe.


    Am ales
    România pentru că unchiul meu a învăţat aici la Universitatea de Medicină şi
    Farmacie Carol Davila, el e căsătorit cu o româncă, eu am stat la ei, mi-am
    dat seama că îmi place România şi aşa am ales să vin aici. Unchiul meu e medic
    cardiolog în România, într-un oraş de lângă Oradea, Marghita. România e o ţară
    frumoasă, iar cel mai mult aici îmi plac oamenii. Oamenii sunt primitori, încă
    din prima zi aici i-am simţit aşa şi încă sunt aşa. Îmi place mult natura în
    România, e foarte verde, eu vin dintr-un oraş unde e mai mult deşert, iar aici
    sunt multe parcuri unde îmi place să fac fotografii, mă refer la Parcul Cişmigiu,
    Parcul Herăstrău. Oraşul meu preferat din România e
    Sibiul, sunt îndrăgostit de Sibiu şi de Braşov, până acum îmi place România.


    Pe lângă engleză şi franceză, Abdullah Alattar
    vorbeşte acum şi româna, pe care a învăţat-o foarte mult de la prietenii şi colegii
    săi români, dar şi datorită unui curs pregătitor de patru luni urmat la Universitatea Politehnică din
    Bucureşti cu nişte profesori foarte buni, de la care a aflat şi despre poetul
    nostru naţional, Mihai Eminescu, acum scriitorul său român preferat.





    Am sosit
    prima oară în România în decembrie 2014 şi, sincer, prima carte pe care am
    citit-o în limba română e Albă ca Zăpada, ca să învăţ limba română, iar acum
    am ajuns la Mihai Eminescu şi, sincer, sunt surprins de Mihai Eminescu, sunt un
    mare fan al lui Mihai Eminescu. E alt nivel. Am citit Luceafărul, Călin (file din poveste),
    Floare albastră. Sunt trist că nu am auzit despre Mihai Eminescu când eram în
    ţara mea. Am citit şi alte cărţi în limba română. Autorul meu preferat e Gabriel García Márquez şi am
    citit Un veac de singurătate în limba engleză, în limba română şi în limba
    franceză.


    Abdullah Alattar e pasionat de fotografie şi
    echitaţie, ascultă muzică românească, inclusiv muzică populară românească, pe
    care a descoperit-o la nunţile din România la care a fost invitat. E deocamdată student
    la un program de masterat în limba engleză în Inteligenţă Artificială la
    Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii
    Politehnice din București. În 2021, când va termina şcoala în România, are
    de gând să plece în America de Sud. Părinţii săi din Yemen, deşi îi duc dorul,
    îl susţin pe tânăr.

    Tata e om de afaceri,
    mama a fost profesoară de limba arabă. Şi am trei surori, una e profesoară de
    limba engleză, o alta e medic în Iordania, iar o altă soră, mai mică, învaţă în
    Malaezia. Acum ştiu că e timpul meu şi
    m-am gândit să merg puţin în America de Sud, în Chile, vreau să fac acolo un
    internship în domeniul IT, vreau să stau acolo un an-doi, să văd cum e viaţa
    acolo. Îmi place ideea că acolo
    oamenii, deşi au multe probleme, zâmbesc, chiar şi când au probleme. Cred că
    aceasta atitudine demonstrează într-un fel putere şi vreau să văd cu ochii mei.
    Şi poate după aceea o să văd unde o să plec, poate o să mă întorc acasă.
    România este a doua mea casă şi o să mă întorc aici oricând. Dacă acum plec din
    România, mi-e dor de România când plec. Pentru că acum am prieteni aici, am
    toată viaţa mea aici şi e greu să plec de acasă.

  • Turist în Bistriţa-Năsăud

    Turist în Bistriţa-Năsăud

    Ne îndreptăm spre
    nordul României, în judeţul Bistriţa Năsăud, unde se pot practica toate formele
    de turism. Fie că vă doriţi un sejur pentru relaxare sau o vacanţă activă, aici
    veţi găsi oferte pentru toate gusturile şi pentru toate buzunarele. De asemenea,
    tradiţiile şi meşteşugurile sunt bine păstrate, astfel încât puteţi achiziţiona
    diverse obiecte de artizanat şi puteţi participa şi la diverse evenimente
    organizate în comunele şi satele din judeţ, pe parcursul anului.


    Judeţul Bistriţa-Năsăud
    este situat în partea central-nordică a României şi înglobează zona de contact
    a Carpaţilor Orientali cu Podişul Transilvaniei. Reşedinţa judeţului este
    municipiul Bistriţa, oraş a cărei primă atestare documentară este din anul
    1264, fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric. Este punctul de
    plecare către zona muntoasă, foarte apreciată de turişti, după cum am aflat de
    la Claudia Andron, preşedinta Asociaţiei de promovare Turist în Bistriţa
    Năsăud.

    Bistriţa Năsăud este o destinaţie turistică nouă, întrucât n-a existat
    o tradiţie de promovare a zonei. Acum câţiva ani, asociaţia noastră a pus la
    cale o astfel de strategie, iar acum culegem roadele. Turiştii au început să ne
    caute şi, tocmai pentru a ne cunoaşte mai bine, le propunem să ne împrietenim,
    iar mesajul nostru este: Descoperă Bistriţa-Năsăud. Dacă oamenii merg în
    Maramureş şi caută tradiţii, iar în Bucovina vizitează mănăstirile, la noi le
    au pe toate. Avem şi turism ecologic, şi rural, şi ecumenic, şi cultural, şi
    istoric. În Bistriţa Năsăud găsiţi tot ce se poate în materie de turism. O
    să-mi spuneţi că nu, fiindcă doar în Bistriţa Năsăud găsiţi şi marea de la
    munte: Colibiţa. Este un lac imens de acumulare, care a trezit un interes
    foarte mare în rândul turiştilor în ultimii doi ani. Noi ne străduim să facem
    faţă acolo afluxului mare de turişti. Mai avem de investit în construcţia unităţilor
    de cazare, iar, dacă ne aud investitorii, sunt bineveniţi. Şi sfatul meu pentru
    turişti este că, dacă vor să vină la marea de la munte, să-şi facă rezervarea
    din timp.


    Colibiţa se află
    la 40 de km de oraşul reşedinţă de judeţ, Bistriţa şi la 17 km de Pasul Tihuţa,
    recunoscut pentru legenda lui Dracula. Este un loc retras în munte, pe marginea
    unul lac foarte mare, unde oamenii îşi duc traiul liniştiţi, ocupându-se de creşterea
    animalelor şi de agricultură, spune Andreea Spînu, agent de turism Bistriţa
    Bârgăului. Zona este specifică ariei depresionare. În
    mijlocul depresiunii există un lac de acumulare. Acesta constituie elementul
    principal de atracţie al zonei. Depresiunea este situată în partea de est a
    judeţului Bistriţa Năsăud şi este chiar la contactul dintre Munţii Bârgăului cu
    Munţii Călimani. Circa 2% din Parcul Naţional Călimani se află pe teritoriul
    comunei noastre. Cel mai practicat tip de turism în zonă este cel de relaxare. Oferta
    include drumeţiile, echitaţia, plimbările cu trăsura vara şi cu sania iarna.
    Resursele naturale: calitatea aerului, flora şi fauna sunt deosebit de bogate.
    Însă, la mare căutare, este şi turismul de aventură: caiac, rafting, zbor cu
    parapanta, alpinism, escaladă, vânătoare. Posibilităţile sunt foarte multe.


    Iar aceia dintre
    dumneavoastră care vor să trăiască pentru câteva zile într-o casă tradiţională,
    înconjuraţi de obiecte specifice zonei, care amintesc de vremurile bunicilor,
    se află în locul potrivit. Andreea Spînu. Avem câteva case ale căror gospodari
    primesc turişti şi implică oamenii în activităţile de zi cu zi. La Colibiţa
    găsim case ţărăneşti dotate cu obiecte tradiţionale de decor sau funcţionale.
    În general, iarna, fiecare casă se transformă într-un centru meşteşugăresc.
    Femeile, neavând de lucru în jurul casei, aduc războiul de ţesut în casă şi se
    apucă de ţesut. În apropiere, găsim şi un centru de prelucrare a pieilor, o
    cojocărie. Se pot vizita şi vâltorile de apă, morile de apă şi, bineînţeles, se
    pot achiziţiona costume populare specifice zonei şi obiecte din lemn.


    Claudia Andron,
    preşedinta Asociaţiei de promovare Turist în Bistriţa Năsăud, se adresează în
    continuare acelora care doresc să cunoască povestea podoabelor populare, o
    poveste a fiecărui lucru făcut cu migală, aşa cum s-a transmis din generaţie în
    generaţie şi cum va fi dus mai departe şi de acum înainte. Dacă treceţi prin zona Năsăudului, trebuie
    obligatoriu să vă opriţi la faimoasa creatoare Virginia Linul. Avem acolo
    patria costumului popular. Veţi găsi zeci de femei care încă mai cos costume
    populare cum se făceau pe vremuri. Nu se brodează la maşină, se lucrează
    manual, se folosesc mărgele după motive tradiţionale. Tot aici, puteţi vedea şi
    o vâltoare, o maşină naturală de spălat, pe care o foloseau străbunii noştri.
    Să ştiţi că în Bistriţa Năsăud încă se folosesc vâltorile.


    Pe lângă aerul puternic ozonat, meşteşuguri şi tradiţii,
    există şi foarte multe evenimente la care puteţi participa pe tot parcursul
    anului. În Bistriţa-Năsăud există o efervescenţă culturală foarte mare şi avem
    foarte multe evenimente. Avem festivaluri de satiră şi umor – Mărul de Aur, un
    festival cu o tradiţie de peste 20 de ani, Nunta Zamfirei, un eveniment care
    adună ansambluri populare din toată lumea la Bistriţa, avem concerte simfonice,
    iar la sinagoga din Bistriţa concertează nume foarte mari. Iar Festivalul
    Usturoiului din Ţinutul contelui Dracula, aceasta este şi denumirea paginii
    noastre de Facebook, are loc în ultima săptămână din luna iulie. Oamenii sunt
    foarte ospitalieri, iar preţurile sunt foarte bune în comparaţie cu preţurile
    din alte zone din ţară. Grija pe care oamenii noştri le-o poartă turiştilor îi
    face pe aceştia să se simtă cu adevărat în vacanţă. În plus, mâncarea este
    foarte bună. La noi încă se mai mănâncă foarte bine şi foarte sănătos. În
    prezent, dezvoltăm şi susţinem un alt proiect în Bistriţa-Năsăud, care se numeşte
    Produs în Bistriţia-Năsăud. Prin acesta, încurajăm producţia de mâncăruri
    naturale.


    Iată aşadar toate motivele pentru care nu trebuie să rataţi un sejur în
    această parte a României, în care oferta este atât de bogată, iar preţurile
    atât de mici. De exemplu, pentru o noapte de cazare într-o pensiune de trei
    margarete din Colibiţa, preţurile pornesc de la 10 euro de persoană, preţ în
    care este inclusă parcarea şi internetul Wi-Fi.

  • Turist în Mehedinţi

    Turist în Mehedinţi


    Ne îndreptăm astăzi către sud-vestul României, o zonă turistică a cărei faimă a depăşit de mult graniţele ţării. În judeţul Mehedinţi se pot face excursii în peşteri, alpinism, rafting, concursuri de tir cu arcul, echitaţie, ciclism şi se organizează jocuri de aventură pentru tineri. Oferta de cazare este foarte variată, iar cea culinară, deşi diversificată şi ea, are la bază mâncărurile tradiţionale din peşte.



    Ne începem călătoria alături de Cornelia Balaci, muzeograf în cadrul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. “Avem Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier 1, unde este foarte sintetic prezentată istoria naturală şi culturală a defileului Porţile de Fier. Un punct de mare atracţie este coborârea cu liftul în sala turbinelor. Acolo se vede pe viu cum funcţionează hidrocentrala. Iar în satul Cerneţi mai avem două cule, monumente istorice: cula lui Tudor Vladimirescu şi cula lui Nistor. Sediul principal al muzeului este într-o clădire care a fost finalizată în jurul anului 1926. Ea a fost construită ca internat al unui liceu. Apoi, în 1972, în data de 15 mai, s-a inaugurat expoziţia modernă. Veţi vedea şi un acvariu dunărean, care oglindeşte situaţia ihtiofaunei actuale, în condiţiile lacului de baraj. Secţia ştiinţele naturii se află la parter, secţia de istorie şi arheologie se întinde pe tot etajul. Clădirea din spate este o replică mai mică a corpului principal, iar aici se află expoziţiile de etnografie şi artă populară. De asemenea, tot acolo se află depozitele întregului muzeu, precum şi laboratorul de restaurare şi conservare.”



    Iată câteva variante de a petrece timpul liber. Puteţi oricând opta pentru o scurtă plimbare cu vaporul pe Dunăre. Orşova – Cazanele Mari este ruta de pe care puteţi admira cele mai frumoase peisaje create de fluviu în România, dar şi multe vestigii istorice. În oraşul Orşova vă aşteaptă la ponton multe ambarcaţiuni, dar şi alte obiective interesante. “În oraşul Orşova, ca obiective turistice, sunt biserica romano-catolică, mănăstirea Sfânta Ana. Aici se află o bază sportivă foarte importantă de caiac canoe, cu nişte rezultate excepţionale la nivel mondial, dar şi administraţia Parcului Natural Porţile de Fier. Oraşul vechi, mărturie a unei puternice civilizaţii romane, se află sub apă. Sub apă se află şi ruinele unei fortificaţii romano-bizantine, dar şi ale unei cetăţi feudale. Există un climat foarte blând aici. În această zonă, temperatura medie anuală este considerată cea mai mare din România nu numai datorită verilor foarte călduroase, dar şi datorită iernilor foarte blânde. Temperatura aceasta favorizează cultivarea unor plante considerate exotice în România. Există câteva specii de magnolii care dezvoltă foarte frumos în această zonă. Smochinul este, de asemenea, una dintre speciile de plante în semisălbăticie. În localitatea Şviniţa, există o plantaţie de smochini, iar faima dulceţurilor de la Şviniţa a depăşit graniţele României.”



    În vacanţa în Clisura Dunării, veţi putea vedea Chipul lui Decebal, regele dac, sculptat în piatră, înalt de 55 m şi lat de 25 de metri. Pentru a vă reprezenta mai uşor dimensiunea statuii, trebuie să ştiţi că aceasta este cu numai şase metri mai scundă decât Statuia Libertăţii di New York, cu opt metri mai mare decât monumentul lui Iisus din Rio şi cu zece metri peste colosul din Rhodos. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, după cum am aflat de la Marin Cărămizaru, preşedintele Asociaţiei Turism şi Agrement Cazanele Dunării din Dubova, judeţul Mehedinţi. Se încadrează perfect în peisajul despre care aflăm mai multe de la Marin Cărămizaru: “Am căutat să diversificăm cât mai mult oferta noastră. În primul rând, recomandăm întoarcerea la natură. Pentru aceasta, recomandăm turiştilor care ajung în zonă drumeţiile pe Ciucarul Mare, Ciucarul Mic sau masivul Trescovăţ, care oferă o panoramă spectaculoasă asupra defileului. Recomandăm, de asemenea, deplasările pe bicicletă pe traseele din zonă. Acestea pot fi închiriate de la pensiuni. Cea mai căutate activitate este plimbarea cu bărcile de agrement, cu vaporaşul. De asemenea, se pot închiria hidrobiciclete sau caiace de la pensiunile din zona Clisurii. Se pot vizita şi câteva peşteri. Cea mai frumoasă este peştera de la Gura Ponicovei.”



    Turiştii străini care vin în special din Europa se deplasează foarte mult pe bicicletă, spune Marin Cărămizaru, preşedintele Asociaţiei Turism şi Agrement Cazanele Dunării: “Prin Clisura Dunării trec două rute importante de cicloturism: Eurovelo 6 şi Traseul Cortinei de Fier. Zona Clisurii Dunării prezintă o foarte mare diversitate etnoculturală. Invităm turiştii să se adreseze Asociaţiei de turism pentru a putea oferi cele mai corecte şi mai bune informaţii despre zona turistică, referitoare la cazare, la obiectivele turistice care pot fi vizitate şi, de ce nu, pentru a pune ghizi turistici pentru traseele din zonă.”



    Pe întreg teritoriul judeţului Mehedinţi există atracţii turistice şi zone deosebite numai bune pentru a petrece câteva zile de relaxare. Diana Nodiţ este preşedintele Asociaţiei Pro-Mehedinţi, o organizaţie non-guvernamentală: “Oriunde, în orice parte a judeţului Mehedinţi, atracţiile turistice sunt extraordinare. Ne referim la zona Clisura Dunării, din partea de sud-vest a judeţului, Cazanele Dunării, celebra statuie a lui Decebal. Este sculptată într-o stâncă şi este cea mai înaltă din România. Avem spaţii de cazare în locuri deosebit de frumoase. Apoi, avem sudul judeţului cu arii naturale protejate, unde, fără să exagerez sau să glumesc, vă spun că se pot întâlni pelicani. Este o zonă extraordinară. Cei care nu ajung în Delta Dunării, ar trebui să vină în zona de sud a judeţului Mehedinţi, pe malul Dunării. Mai avem şi zona de nord a judeţului, o zonă carstică, cu peşteri şi obiective naturale inedite cum ar fi podul natural de la Ponoarele, singurul pod natural circulabil din lume. Este o zonă extraordinar de pitorească, plină de tradiţii şi cu meşteşuguri.”



    Fie că doriţi să faceţi sport, să vă odihniţi sau să vă relaxaţi, iată tot atâtea motive pentru a petrece un concediu întreg în judeţul Mehedinţi.


  • Judeţul Alba, pe cal

    Judeţul Alba, pe cal

    Astăzi vă invităm în zona de nord vest a României, în judeţul Alba. Aici puteţi să vă bucuraţi de câteva locuri deosebite, atât din natură, cât şi în ceea ce priveşte
    patrimoniul. Munţii Apuseni şi Munţii Sebeşului oferă destinaţii spectaculoase,
    iar zona istorică din Alba Iulia a devenit în ultimii ani un veritabil muzeu în
    aer liber. Cetăţi, peşteri, chei, castele sau mănăstiri îmbogăţesc acest colţ
    de ţară.


    Profitând de bogăţia de oferte turistice, în zonă a fost creată şi o fermă
    de cai, care tentează cu pachete create atât pentru turiştii familiarizaţi cu
    echitaţia, cât şi pentru cei care nu au călărit niciodată. Oana Valea ne spune
    că şi începătorii se pot bucura de excursii călare: Există plajă de servicii adresate
    turistului neavizat. Dacă el nu are cunoştinţele necesare pentru a merge în
    trap şi galop, vom merge în pas, iar caii vor fi adaptaţi nevoilor lui. Pentru
    aceste tipuri oferim în general ture de o oră, care sunt gestionabile de către
    oricine, ture de trei ore pe un traseu destul de lin, care neavând diferenţă
    mare de nivel este uşor de parcurs, sau
    trasee de o zi, care necesită un turist cu o condiţie fizică mai bună şi care
    este dispus la o astfel de aventură. Toate aceste trasee se petrec în deplină
    siguranţă datorită faptului că sunt cai învăţaţi şi nu lăum un număr mare de
    turişti, lucrăm cu doi, trei odată, la începători.


    O excursie călare în judeţul Alba vă poate duce în zonă atât de luncă, cât
    şi de deal şi munte, pe o mare varietate de trasee. Iar Oana Velea ne-a
    conturat un traseu, pentru un turist mai puţin avizat care vrea să meargă către
    munte: În cazul acesta, putem
    opta pentru Băile Romane, este un traseu de 6 ore în total, cu pauze, la pas,
    în aproximativ 15 minute învaţă comenzile minimale ale cailor, iar în momentul
    în care am încălecat eu, toţi caii vin după mine. Deci, călăreţul are nevoie de
    foarte puţine cunoştinţe. Apoi urcăm pe dealul Dăneaţa, mergem pe coama
    dealului pe un drum destul de lin, undeva la 4-5 km, coborâm în satul Cetea şi
    de acolo mergem la Băile Romane care este, de fapt, un canion cu şapte cascade,
    ce poate fi vizitat. Lăsăm caii într-o zonă de livadă şi apoi mergem pe jos
    până la prima cascadă. Apoi mâncăm un picnic şi ne întoarcem acasă pe alt
    traseu, pe dealul Măgura, pentru a schimba puţin peisajul.


    Pentru prânzurile câmpeneşti, organizatorii excursiilor călare, apelează la
    producătorii locali pentru preparatele din carne şi brânză, iar pâinea este
    coaptă în brutăria proprie.


    Tentaţiile zonei sunt desigur şi mai numeroase pentru turistul familiarizat
    cu echitaţia. Vine cu detalii, Oana Velea, care conturează de această dată un
    traseu către zona de luncă: În momentul în care un turist este avizat,
    acesta ştie să călărescă pas, trap, galop şi să-şi conducă calul în aproape
    orice situaţie. Ca să-l ducem în zona de
    luncă, îl vom trece prin satul Galdea de jos şi vom ajunge până la Mureş, pe un
    teren perfect plat, apt pentru galop, trap, tot ce doreşte acest călăreţ. Îl
    purtăm cam trei ore prin zona de Lunca Mureşului şi ne întoarecem pe alt
    traseu, pe zona Râmeţului.


    Fără îndoială, principala atracţie turistică a judeţului este acum Cetatea Alba
    Carolina. Modernizată şi restaurată, Cetatea bastionară Vauban atrage mii de
    turişti care vin să vadă minunăţia de la Alba Iulia şi să participe la
    evenimentele organizate aici. Monumentul istoric are organizate mai multe
    trasee turistice, iar cei interesaţi pot să parcurgă Traseul celor Trei
    Fortificaţii, Traseul Porţilor, Traseul Neamului Românesc, Traseul Sudic,
    Traseul Estic sau Traseul Nordic. În plimbarea pe aceste trasee, turiştii se
    vor întâlni cu soldaţi îmbrăcaţi în uniforme militare austriece. De asemenea,
    cei curioşi pot lua parte şi la ceremonia de schimbare a gărzii Cetăţii care
    are loc în fiecare zi la ora 12.00.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre de a pune judeţul Alba pe
    lista obiectivelor de vizitat din România, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă
    destinaţie.