Radio România Internațional

Tag: ecologic

  • Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

    Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

    Fermierii viitorului vor trebui să adopte practici agricole mai durabile, care respectă clima şi mediul din Uniunea Europeană. Diminuarea folosirii pesticidelor în culturile agricole şi aplicarea de tehnologii prietenoase cu mediul, înfiinţarea de suprafeţe cultivate ecologic şi protejarea biodiversităţii, sunt noile reguli introduse prin reforma Politicii Agricole Comune, asociată Pactului Verde European, care intră în vigoare în 2023.



    În acest context, provocările cu care se confruntă tinerii fermieri sunt multiple. Ei trebuie să facă faţă tuturor acestor cerinţe şi să-şi asume rolul crucial pe care îl au în protejarea mediului şi în asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor europeni.



  • Legislaţia UE în materie de protecţie a consumatorilor pe pieţele online

    Legislaţia UE în materie de protecţie a consumatorilor pe pieţele online

    Multe companii
    dezinformează prin folosirea mențiunii ecologic – este concluzia unui raport publicat recent de Comisia
    Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor, în urma
    verificării minuțioase a site-urilor web. Scopul acestor verificări este chiar acela
    de a identifica
    eventuale încălcări ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor.
    Acum s-a analizat în special folosirea mențiunii ecologic
    în diverse sectoare de activitate, precum confecțiile, produsele cosmetice și
    echipamentele de uz casnic. Rezultatele arată că în 42% din cazuri,
    afirmațiile în acest sens au fost exagerate, false sau înșelătoare, acestea
    putând fi calificate drept practici comerciale neloiale în temeiul normelor UE.


    Despre aceste rezultate și despre inițiativele de îmbunătățire a legislației
    comunitare în materie de protecție a consumatorilor pe piețele online am
    discutat cu eurodeputatul Maria Grapini, vicepreședintă a Comisiei pentru
    piaţă internă şi protecţia consumatorului din Parlamentul European:

    Comisia a venit
    cu o propunere de norme noi pentru platformele digitale și din motivul de
    creştere a siguranţei produselor pentru consumatori, dar şi din punct de vedere
    al unei competiţii loiale şi corecte în piaţă. Sigur că noi am reglementat şi
    platformele online legate de conţinutul care se pune pe platforme, dar acesta
    este un alt act legislativ, avem două regulamente distincte: unul pentru o
    piaţă unică mai sustenabilă – şi aici să avem şi serviciile digitale mai bine
    reglementate – şi celălalt regulament este legat de siguranţă, de verificarea
    conţinutului, conținutul cu tentă teroristă, cu informaţii false, şamd.


    Acum
    vrem să clarificăm, să avem un registru european unde să explicăm cuvântul
    ecologic, pentru că s-a abuzat să zic aşa de acest cuvânt pe produse şi până la
    urmă este un marketing înşelător pentru consumator. Şi de aceea vrem norme specifice
    şi propunerea este să avem un registru la nivel de piaţă internă, la nivelul
    UE, unde scriem foarte clar ce înseamnă ecologic – unde putem pune produs
    ecologic, care sunt produsele ecologice, care sunt condiţiile pe care trebuie
    să le îndeplinească un produs ecologic, tocmai pentru a nu face un marketing
    înşelător.


    Mă bucură e că în propunerea de acte legislative, de regulament, la
    cele două despre care am făcut vorbire, există mult mai bine explicitată
    responsabilitatea fiecărei părţi, a platformelor mari, a celor care distribuie,
    a furnizorului, a intermediarului. Chiar eu am insistat să aibă
    responsabilitate şi intermediarul, pentru că eu consumator pot să iau de la un
    intermediar produsul şi practic intermediarul are obligaţia de a eticheta, de a
    scrie corect, e treaba lui relaţia cu furnizorul, dar primul în faţa
    consumatorului este intermediarul. Şi atunci s-au făcut, să zic aşa,
    responsabilităţi partajate, a intrat într-o anumită răspundere şi intermediarul
    care distribuie online fie conţinutul de pe o platformă, fie chiar vânzarea
    online.


  • Gala Green Business Index

    Gala Green Business Index

    Green Business Index este un proiect al Asociaţiei Green Revolution, demarat în anul
    2010, care monitorizează activităţile de protejare a mediului şi realizează, în
    fiecare an, un top al celor mai verzi companii. În acest an, 260 de companii
    din mediul de afaceri de pe piaţa românească s-au înscris la Green Business
    Index. Este singurul instrument gratuit de evaluare a performanţei de
    mediu, pe baza unor indicatori inspiraţi din standarde internaţionale din 7
    domenii specifice protejării mediului: dezvoltare sustenabilă, utilizarea
    resurselor, impactul asupra mediului, managementul deşeurilor, clădiri şi
    spaţii verzi, achiziţii verzi şi transport sustenabil.


    Recent s-a încheiat cea de a V-a ediţie a acestei prestigioase
    competiţii undepeste
    20 de companii au obţinut premii pentru acţiunile lor. Ninel Lazăr,
    manager proiect GBI, a lăudat progresele realizate de aceste companii şi le-a
    recomandat să-şi continue activităţile de protejare a mediului: Este îmbucurător să vedem că o proporţie impresionantă de companii au avut
    îmbunătăţiri substanţiale faţă de anii anteriori în ceea ce priveşte performanţele
    lor specifice. 74,2% dintre companii folosesc instrumente sau elemente de
    design ecologic pentru produsele lor
    faţă de anii trecuţi. 34% dintre companii şi-au redus consumurile de apă cu
    până la 75% faţă de anul anterior. 51,7% dintre companii şi-au redus
    consumurile energetice faţă de anul anterior însă oportunităţile sunt aici
    uriaşe, pentru că doar 36% dintre ele îşi auditează în mod regulat
    utilizarea energiei. 66% dintre companii nu folosesc substanţe periculoase ca
    materii prime, 40% şi-au redus cantitatea de emisii atmosferice faţă de anul
    anterior, 45% şi-au redus cantităţile nete de poluanţi evacuaţi în mediul
    înconjurător prin intermediul apelor uzate şi 37,5% nu folosesc
    depozitarea finală ca soluţie de management a deşeurilor non-menajere.



    Pro Credit Bank a obţinut, la ediţia din acest an a Green Business Index,
    cel mai mare punctaj la categoriile managementul deşeurilor şi achiziţii verzi.Gabriela Ercău, sef birou
    Energie Verde din cadrul Pro Credit Bank: Ne focalizăm pe trei
    direcţii pentru a putea gestiona activităţile de protejare a mediului. Prima
    direcţie este sistemul intern pentru administrarea mediului. Monitorizăm la
    nivel central indicatorii de consum pentru hârtie, energie electrică,
    combustibili, căldură în vederea optimizării consumului acestora, dar
    fără a ne afecta condiţiile de lucru. Pentru toate tipurile de deşeuri avem
    încheiate contracte de reciclare cu firme specializate pentru fiecare locaţie a
    noastră. Mai mult decât atât, în procesul de selecţie a furnizorilor noştri
    urmărim încheierea de parteneriate cu firme care aplică aceleaşi principii ca
    ale noastre şi care pot fi certificate, de exemplu ISO 14001. Scopul final al
    acestui demers este achiziţionarea unor echipamente sau soluţii eficiente
    energetic şi ecologice. Aici aş menţiona vehicule cu emisii scăzute de CO2,
    achiziţionarea de hârtie reciclată, sisteme de iluminat cu LED-uri. Al doilea
    criteriu este administrarea riscului de mediu în activitatea de creditare.
    Aceasta reprezintă o analiză în profunzime a tuturor activităţilor economice
    care ar putea implica riscuri de mediu, precum şi respingerea cererilor de
    împrumut de la companiile implicate în activităţi care sunt considerate
    periculoase pentru mediul înconjurător şi care apar pe lista de excludere a
    instituţiei noastre. A treia direcţie o reprezintă creditele pro-eco prin care
    promovăm o dezvoltare economică la un nivel cât mai sustenabil posibil. Pentru
    IMM-uri şi agricultori acest tip de finanţare contribuie la performanţa
    afacerilor pentru utilizarea unor tehnologii moderne şi eficiente
    ce susţin, în acelaşi timp, şi protejarea mediului înconjurător.



    CategoriileImpactul
    asupra mediului şi Transport sustenabil au fost câştigate de KPMG
    România, care a mai obţinut şi două premii pentru managementul deşeurilor şi,
    respectiv, dezvoltare sustenabilă. Geta Diaconu, director Servicii Mediu şi
    Sustenabilitate, a precizat că firma din care face parte oferă consultanţă în
    acest domeniu şi nu poate să facă acest lucru fără să rezolve problemele de
    mediu din propria companie: Atunci când îţi sfătuieşti
    clienţii ce să facă, cum să-şi gestioneze afacerea astfel încât să aibă o
    afacere durabilă, să nu afecteze mediul înconjurător, întâi şi întâi trebuie să
    implementezi tu însuţi nişte măsuri la tine în companie, acolo unde îţi
    desfăşori activitatea. Noi am decis, cu câţiva ani în urmă, să avem grijă de
    mediu şi să avem o afacere durabilă chiar dacă activitatea noastră se rezumă la
    activitatea de birou. În domeniul transportului am hotărât să facem ceva să nu
    mai avem emisii, să nu mai poluăm. Astfel am pus la dispoziţia colegilor
    microbuze, pentru că avem birourile tocmai în Băneasa, îi încurajăm să meargă
    cu bicicleta, eu sunt un mare fan al mersului cu bicicleta.



    DHL Internaţional a fost desemnată compania cu cea mai bună performanţă de
    mediu din România pentru anul 2015.Este
    pentru a patra oară pe scena Green Business Index. Atuurile companiei de
    curierat sunt experienţa şi susţinerea grupului DHL, care la rândul său
    beneficiază de experienţa venită din toate ţările în care activează. Obiectivul
    strategic al companiei, la care se înscrie şi filiala din România, îl
    constituie reducerea, până în 2020 faţă de 2007, a emisiilor de carbon cu 30%.
    Faţă de anul trecut, compania şi-a redus emisiile cu 19,5%, au declarat
    câştigătorii Green Business Index 2015.


    Raluca Fişer, preşedinta Green Revolution, se declară multumită de
    rezultatul competiţiei din acest an şi invită companiile să se alăture şi la
    următoarea ediţie din 2016: Sunt companii atât
    multinaţionale, cât şi companii din domeniul IMM-urilor care au
    performanţe de mediu, care au vrut să şi-o evalueze, pe de o parte, iar pe de
    altă parte, au vrut să vadă unde se poziţionează faţă de restul companiilor
    care au trecut prin această competiţie. Pot să vă spun că nu a fost simplu.
    Poate că am simplificat puţin structura şi metoda de calcul, dar întrebările
    sunt adaptate la toate standardele internaţional. Anul viitor începe şi
    noua directivă de raportare non-financiară, iar proiectul GBI doreşte să ajute
    şi să vină în întâmpinarea nevoilor antreprenoriatului român să-şi
    îmbunătăţească performanţele de mediu. Ca o concluzie, putem să spunem că
    antreprenorii români au început să fie mai conştienţi despre importanţa
    performanţelor de mediu care sunt conectate de rezultatele financiare şi că
    încep să fie vizibile îmbunătăţiri ale acestora de la an la an.



    Asociaţia Green Revolution este prima organizaţie nonguvernamentală de
    ecologie urbană din România ce pune în practică măsurile ce stau la baza
    construirii unui oraş verde.

  • Produsele bio şi agricultura europeană

    Produsele bio şi agricultura europeană

    Comisia Europeană propune un nou regulament privind producţia ecologică şi etichetarea produselor bio, iniţiativă despre care afirmă că reflectă preocupările consumatorilor şi ale producătorilor şi vizează soluţionarea problemelor sistemului actual. Propunerea a fost prezentată de comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.



    Consumatorii vor avea garanţii mai solide privind alimentele ecologice produse şi vândute în UE, iar fermierii, producătorii şi comercianţii cu amănuntul vor avea acces la o piaţă mai extinsă atât în Uniune, cât şi în afara ei.



    Piaţa produselor ecologice a UE a crescut de patru ori în ultimii 10 ani, iar normele trebuie actualizate şi adaptate astfel încât sectorul să se poată dezvolta în continuare şi să poată răspunde provocărilor viitoare. Comisia propune consolidarea şi armonizarea normelor în UE şi pentru produsele importate, pentru că există prea multe derogări, spune comisarul Dacian Cioloş.



    O altă idee este facilitarea trecerii micilor fermieri la agricultura ecologică prin eliberarea de certificate de grup, mult mai ieftine decât cele individuale. Nu în ultimul rând, controalele ar urma să fie consolidate prin efectuarea lor în funcţie de riscuri, adică în special la partea de distribuţie şi vânzare.



    Dacian Cioloş: Am venit cu nişte precizări mai clare privind controlul pe filiera produselor bio, pentru că s-a constatat în ultima perioadă că apar tentative de fraude destul de multe dat fiind faptul că sectorul se dezvoltă în mod exponenţial în ultimii ani şi, în mod clar, cererea de produse bio e mai mare decât oferta, şi atunci tendinţa de a compensa această diferenţă era de multe ori prin fraudă.”



    Comisia Europeană a aprobat, de asemenea, un Plan de acţiune privind viitorul producţiei ecologice în Europa. Planul prevede o mai bună informare a fermierilor în privinţa iniţiativelor de politică ale UE din domeniul dezvoltării rurale şi din cel al agriculturii ecologice, precum şi consolidarea legăturilor dintre proiectele de cercetare şi inovare şi producţia ecologică din UE şi încurajarea consumului de alimente ecologice, de exemplu în şcoli.



    În ceea ce priveşte evoluţia la capitolul producţie bio, comisarul european a precizat într-o conferinţă de presă la Bruxelles că: Şi România a evoluat foarte mult în ultimii ani. Din 2008/2009 am ajuns de la trei mii şi ceva de operatori la 15.000, deci avem o multiplicare de cinci ori a numărului de operatori. La fel, suprafeţele cultivate în bio au crescut de patru ori, deci există clar un răspuns al agricultorilor din România la cererea mare de produse bio.”



    Producţia bio este un sector în plină dezvoltare în UE, cu o piaţă de peste 20 de miliarde de euro anual.