Premierul român în exerciţiu trimis în
judecată
Este cel dintâi prim-ministru al României
post-comuniste urmărit penal în timpul mandatului: social-democratul Victor Ponta a fost trimis, joi, în judecată. Alături
de un coleg de partid, senatorul Dan Şova, premierul este acuzat de 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub
semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea
banilor într-un dosar la companiile energetice Turceni şi Rovinari, din
sudul ţării. Faptele ar fi fost săvârşite pe vremea când premierul Ponta era
avocat. De asemenea, procurorii anti-corupţie au constatat că se impune
continuarea urmăririi penale faţă de Victor Ponta şi pentru conflict de
interese în calitate de prim-ministru. Cât despre fostul ministru al Transporturilor
în cabinetul Ponta, Dan Şova, acesta este urmărit penal pentru complicitate la
abuz în serviciu. El este acuzat că ar fi încasat sute de mii de euro pentru
înţelegeri prin care statul a fost prejudiciat cu peste 16 milioane de euro. Situaţia este
din ce în ce mai problematică pentru premier, Guvern şi PSD, iar imaginea
României are foarte mult de suferit – a declarat, joi, preşedintele Klaus
Iohannis, după trimiterea în judecată a lui Victor Ponta, căruia i-a cerut, din
nou, să demisioneze. Social-democraţii
îşi doresc, în schimb, să rămână la guvernare – declară preşedintele interimar
al partidului, Liviu Dragnea: Nu avem nicio garanţie că preşedintele
Iohannis va desemna un candidat deprim-ministru tot de la PSD. Victor Ponta
este un premier care a condus câteva guverne care au generat în România
rezultate economice bune şi nu numai economice. Nu ia foc România astăzi. Nu ia
foc România nici mâine. Nu se întâmplă ceva îngrozitor în zilele următoare.
Este important pentru el să îşi pună ordine în gânduri şi, în funcţie de
decizia lui, vom discuta şi noi amândoi, şi în partid, şi în coaliţie. Premierul Victor Ponta a respins ferm acuzaţiile
procurorilor.
România şi criza refugiaţilor
România va pleda, din nou, la
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de săptămâna viitoare, împotriva cotelor
obligatorii de imigranţi pe care ţările Uniunii Europene ar trebui să le
primească. Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis, după o analiză
a fenomenului migraţionist şi a cauzelor sale în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
Şeful statului a reiterat
angajamentul Bucureştiului de a prelua 1.785 de refugiaţi, deşi Comisia
Europeană ar dori ca România să găzduiască de circa 3 ori mai mulţi. Dacă,
totuşi, Uniunea Europeană va obliga Bucureştiul să accepte mai multe persoane
decât se oferă, CSAT a discutat varianta de a folosi fonduri europene pentru
lărgirea capacităţii de primire a migranţilor. Preşedintele Klaus Iohannis: Dacă se întâmplă aşa
ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. Nu s-a luat o decizie,
dar s-a vehiculat ideea, care, probabil, ar putea duce la o soluţie, de a
folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor,
sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor
centre de primire pentru refugiaţi. Tot
săptămâna aceasta, România şi Ungaria s-au înfruntat verbal după ce Budapesta a
anunţat că intenţionează să ridice un gard de sârmă ghimpată anti-refugiaţi la
frontiera ungaro-română, pe modelul celui pe care l-a construit la graniţa cu
Serbia. Poziţia Guvernului de la Bucureşti cu privire la tratamentul aplicat
migranţilor de autorităţile din Ungaria vecină României este în acord cu poziţiile
exprimate de statele şi instituţiile Uniunii Europene, precum şi de alte
organisme internaţionale – se arată într-un comunicat dat publicităţii joi.
Executivul român reiterează poziţia conform căreia construcţia unui gard la
graniţele Ungariei cu vecinii săi, care să oprească fluxul de refugiaţi, este
neconformă cu normele europene. Guvernul României consideră drept fundamentală
respectarea acestor norme, precum şi a drepturilor omului.
Primarul
Bucureştiului – în arest preventiv
Ştefănel Dan Marin,
reprezentatul Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR), mic partid
aflat în coaliţia la guvernare, este, de marţi, primar general interimar al
Bucureştiului. În această calitate, el a punctat: În
momentul de faţă este un vid de cunoaştere în ceea ce priveşte situaţia financiară
a primăriei, tocmai de aceea una dintre primele măsuri pe care le voi lua este
să fac o auditare externă. Ştefănel Dan Marin ocupă fotoliul fostului
edil, Sorin Oprescu, suspendat din funcţie printr-un ordin al prefectului
Capitalei din cauza problemelor pe care le are cu justiţia. Procurorii
anti-corupţie îl acuză pe Oprescu, aflat în arest preventiv,că ar fi primit 25.000 de euro mită şi susţin că a aderat
la un grup organizat creat în administraţia locală care pretindea o parte din câştiguri
de la firmele care doreau contracte publice.
Economia românească în ascensiune?
Reprezentantul
Fondului Monetar Internaţional în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a
afirmat, săptămâna aceasta, că România are şanse să depăşească economic, în
următorii trei ani, state europene precum Grecia, Cehia sau Portugalia, dacă va
avea stabilitate fiscală şi va reuşi să atragă investiţii, în special în
infrastructură. Tot săptămâna aceasta, s-a anunţat că inflaţia anuală a atins, în august, un nou minim
istoric în ultimii 25 de ani, de minus 1,9%,
fără a exista, însă, riscul intrării în deflaţie. Comisia Naţională de
Prognoză a îmbunătăţit recent datele pentru 2015 privind creşterea economică de
la 2,8% la 3,3%, iar ritmul s-ar putea accelera, în anii următori, până la 4
procente în 2018.