Radio România Internațional

Tag: ecomonie

  • România în UE

    România în UE

    La cinci ani după ce a intrat în vria crizei ce a
    măturat Europa, România este stabilizată economico-financiar, cu minusuri
    evidente şi cu plusuri încurajatoare. Este principala concluzie a anualului
    Raport de ţară, prezentat de Comisia Europeană. La capitolul minusuri,
    Executivul comunitar remarcă faptul că România nu a ajuns la un acord cu
    creditorii săi internaţionali. Şi pentru că Guvernul de stânga de la Bucureşti
    a fost de neclintit pe două teme cu un mare impact social, liberalizarea
    preţului la gaze şi restructurarea unor mari companii energetice, obişnuita
    scrisoare de intenţie nu a fost semnată.

    Atitudinea intransigentă afişată de
    Cabinetul de la Bucureşti – apreciază analiştii economici – este şi dovada că,
    în ultimii doi ani, România a fost din ce în ce mai puţin dependentă de
    aşa-numita plasă de siguranţă oferită de acordurile succesive cu troica
    finanţatorilor externi.

    De asemenea, susţine Comisia Europeana în raportul său,
    zonele vulnerabile ale economiei româneşti sunt nivelul redus al investiţiilor,
    deficienţele ce însoţesc colectarea taxelor, reforma pensiilor şi achiziţiile
    publice. Punctele tari ale României sunt, în schimb, reducerea poverii fiscale
    în domeniul muncii, în special odată cu reducerea CAS la angajator, şi
    eficienţa luptei împotriva corupţiei, ajunsă la apogeu.

    Totodată, Comisia
    remarcă pasul înainte pe care Bucureştiul l-a facut la un capitol la care a
    suferit îngrozitor după admiterea, în 2007, în UE – absorbţia fondurilor
    europene, care cu chiu, cu vai a depăşit 50%, la finele lui 2014.

    De altfel,
    ministrul de specialitate, Eugen Teodorovici, a declarat, pentru Radio România,
    că, din păcate, multe din proiectele cu bani comunitari nu au un impact real
    asupra economiei. În plus, el îşi doreşte o simplificare a întregului sistem de
    absorbţie şi o purificare a administraţiei publice locale şi centrale, pentru
    eliminarea oricărei suspiciuni. Cea din urmă este mai mult decât o măsură
    binevenită, în condiţiile în care România ocupă un nedorit loc pe podium în
    clasamentul ţărilor în care sunt sifonaţi banii europeni. Atât ca număr de
    cazuri, cât şi ca sume deturnate.

    Pe de altă parte, semn că, economic, este
    departe de colegele sale din clubul comunitar, România are un salariu minim de
    nici 220 euro, relevă cifrele publicate de Oficiul European de Statistică
    (Eurostat). Doar Bulgaria, colega de suferinţă a României în toate clasamentele
    ce reflectă nivelul de trai, stă mai prost, în timp ce alte state din mai
    saraca Europă Centrală şi de Est, cum sunt ţările baltice sau Polonia, salariul
    minim gravitează în jurul a 350, 400 de euro. Iar asta după ce, în perioada
    2008 – 2015, România a avut cea mai mare creştere a salariului minim – 95%. Ceea
    ce spune foarte multe despre perioada pre-aderare.

  • Jurnal românesc – 14.01.2015

    Jurnal românesc – 14.01.2015

    Guvernul român se preocupă să creeze oportunităţi pentru ca şi tinerii cu studii aprofundate şi cu o experienţă acumulată într-un cadru academic internaţional să se poată reîntoarce în ţară şi să contribuie la dezvoltarea acesteia — a afirmat ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţi ai Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS). Ministrul a apreciat faptul că elitele tinere se organizează şi că stabilesc relaţii de parteneriat cu instituţii ale statului român. La rândul lor, Dan Nechita şi Tudor Oprea, reprezentanţii LSRS, au făcut o prezentare a proiectelor aflate în derulare, reiterându-şi interesul pentru consolidarea parteneriatului cu Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.



    Numărul copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate a crescut cu câteva sute în ultimii doi ani — a declarat directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, Ionuţ Adomniţei. Anul trecut au fost înregistraţi 9.128 copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, dintre care 105 sunt bebeluşi. Din totalul celor 9.128 de copii, 2.679 au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 5.751 au un părinte plecat, iar 698 au un părinte unic susţinător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate. Cei mai mulţi dintre minorii ai căror părinţi lucrează în străinătate au vârste cuprinse între 14 – 17 ani.



    Banca Mondială estimează că economia românească va creşte cu 2,9% în acest an, după un avans de 2,6% în 2014 — potrivit raportului Global Economic Prospects publicat, miercuri, de instituţia financiară internaţională. Încetinirea economiei româneşti de la 3,5% în 2013 până la 2,9% în 2015 va fi urmată, potrivit raportului, de un avans de 3,2% în 2016 şi de 3,9% în 2017. Se estimează că avansul în regiunea Europa emergentă şi Asia Centrală (în care este inclusă şi România) a încetinit până la 2,4% în 2014, de la 3,7% în 2013, ca urmare a unei contracţii dramatice în Ucraina, slăbiciunilor din Rusia şi zona euro, precum şi încetinirii intrărilor de capital.



    România va avea încă 250 de kilometri de autostradă până la sfârşitul anului 2016, în acest an urmând să fie daţi în folosinţă 50 de kilometri — a declarat, marţi, ministrul Transporturilor, Ioan Rus. El a precizat că, în 2016, cu siguranţă se va putea circula pe Sibiu-Nădlac şi pe Cluj-Borş, excepţie făcând o zona cuprinsă între Mihăieşti şi Suplacu de Barcău, care s-ar putea să fie finalizată în 2017. De asemenea, din 2016 se va putea circula pe Cluj – Tg. Mureş, pe Tg. Mureş – Făgăraş, Sibiu – Făgăraş şi Făgăraş – Braşov. Potrivit lui Ioan Rus, în prezent sunt operabili aproximativ 700 de kilometri de autostradă.



    Mărci poştale emise de Romfilatelia în 2014 au fost incluse în Catalogul Michel, o prestigioasă publicaţie în domeniul artei filatelice. Timbrele româneşti selectate au primit, de asemenea, cotaţii. Deosebit de apreciată a fost emisiunea 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni. Sub formă de set filatelic omagial, aceasta a conţinut un timbru de argint aurit ce reproduce imaginea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi cinci medalii de argint aurit ce ilustrează portretele celor patru fii ai săi şi pe cel al sfetnicului Ianache Văcărescu. Prezentat într-o casetă elegantă, timbrul de argint aurit a primit cotaţia de 500 de euro. Catalogul Michel a apărut în 1909, când dealerul german de timbre Hugo Michel a publicat primul catalog de timbre sub forma unei liste de preţuri, dând astfel naştere unei publicaţii ce are în prezent o vechime de peste un secol în domeniul filateliei. Mărcile poştale româneşti au făcut parte din Catalogul Michel încă de la început.