Radio România Internațional

Tag: economia digitala

  • Reuniunea informală a ECOFIN de la Viena

    Reuniunea informală a ECOFIN de la Viena

    În perioada 7-8 septembrie a.c., la Viena a avut loc reuniunea informală a Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN).

    Miniștrii afacerilor economice și financiare ale UE s-au reunit la Viena, la sfîrşitul săptămânii trecute, la a doua sesiune a reuniunii informale a Consiliului ECOFIN. Discuțiile s-au axat pe aprofundarea Uniunii Economice și Monetare din perspectiva programului InvestEU și a instrumentelor privind consolidarea reformelor structurale și stabilizarea macroeconomică, propuse în următorul Cadru Financiar Multianual, dar și pe propunerile pentru impozitarea economiei digitale.

    Amintim că Executivul european a lansat la începitul lunii iunie 2018 propunerea de a înlocui cele 14 instrumente de investiții care funcționează în prezent în UE cu un nou fond numit Invest UE. Acesta va înlocui astfel actualul plan Juncker în următorul plan multinanual 2021-2027 și va simplifica mult actualele proceduri europene. Programul InvestEU este un nou program de investiţii care va fi finanţat din bugetul UE, aferent Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, după modelul Planului de Investiţii pentru Europa (aşa-numitul Plan Juncker). Fondul InvestEU va mobiliza investiţii publice şi private prin intermediul unei garanţii de la bugetul UE în valoare de 38 de miliarde euro, care va sprijini proiectele de investiţii ale partenerilor financiari, cum sunt grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi alţii, şi va spori capacitatea acestora de a-şi asuma riscuri.

    Referitor la impozitarea economiei digitale, comisarul european pentru modeda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis, a declarat: UE are nevoie de un sistem de impozitare modern care să reflecte evoluțiile economiilor noastre. Una dintre principalele evoluții este că întreprinderile și antreprenorii lucrează din ce în ce mai mult în mediul digital. Toți miniştrii au convenit astăzi că este important ca firmele digitale să-și plătească echitabil cota de impozit. Vom lucra la soluții pe termen lung privind impozitarea digitală, de preferință la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică sau al Grupului G20. Comisia Europeană sprijină pe deplin președinția austriacă în eforturile sale pentru a adopta rapid propunerea noastră de soluționare provizorie a impozitului pe serviciile digitale.

    Încă din primăvară Comisia Europeană a propus noi reglemenătri pentru a se asigura ca activităţile de afaceri din domeniul digital sunt taxate într-un mod corect şi care să favorizeze creşterea economică în spaţiul Uniunii Europene.


  • Drepturile consumatorilor în economia digitală

    Drepturile consumatorilor în economia digitală

    Comerţul online din România a
    avut anul trecut cea mai spectaculoasă creştere din Uniunea Europeană, chiar
    dacă nu a reuşit să prindă din urmă celelalte ţări comunitare la capitolul
    cifră de afaceri. Explicaţia pentru această tendinţă este simplă – acest tip de
    comerţ câştigă teren datorită avantajelor pe care le aduce: preţ mai redus şi timp salvat. Ce se vinde cel mai
    bine pe internet? Produsele din domeniul
    electrocasnicelor şi IT, urmate de ţinutele vestimentare, articolele pentru
    copii şi cele din industria auto, spun cei care au ales să îşi desfăşoare
    afacerile în acest mediu. Comerţul online a democratizat comerţul, spune
    Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Română a magazinelor online,
    vorbind despre avantajele sistemului: Prin intermediul tehnologiei, am acces la milioane de produse din faţa
    unui dispozitiv conectat la internet. Nu mai am bariera că trebuie să mă
    deplasez şi să am anumite produse în proximitate sau în cel mai apropiat oraş.
    Pot să-l comand online şi îmi vine acasă, chiar dacă locuiesc în mediul rural. Din
    punctul acesta de vedere, tehnologia ne îmbunătăţeşte viaţa de zi cu zi. În
    ceea ce priveşte partea de educaţie, există o serie de iniţiative private
    pentru a acoperi această zonă, atât pentru tineri, care încă din şcoală au de-a
    face cu tehnologia, cât şi pentru cei mai în vârstă.

    Avantajele vin, însă,
    la pachet cu o serie de vulnerabilităţi în mediul online. În acest context, una
    dintre provocări rămâne asigurarea drepturilor consumatorilor. Şi nu doar în
    ceea ce priveşte comerţul online, ci în tot ceea ce ţine de economia digitală. Irina
    Chiriţoiu, directorul Centrului european al consumatorilor din România, explică: Din punctul de vedere al
    protecţiei consumatorilor, această economie digitală sau piaţă unică digitală,
    pe care Comisia Europeană încă din 2015 a adus-o în discuţie, înseamnă
    uniformizarea legislaţiei la nivelul UE cu un minim de legislaţie generală în
    toate statele membre. Pentru că, dacă pornim de la procentul de 69% dintre
    europeni care achiziţionează, care folosesc internetul prin partea de conectare
    cu prietenii, prin partea de a viziona un film, de a asculta muzică şi de a
    face, sigur, şi achiziţii online, într-adevăr această cifră ne duce cu gândul
    că drepturile consumatorilor în mediul digital trebuie să fie mult mai bine
    respectate şi evidenţiate. Comisia Europeană, de-a lungul ultimilor doi ani, a adus
    o plus-valoare protecţiei consumatorilor prin câteva reglementări pe care le-a
    făcut.

    Conform studiilor realizate de Biroul român de audit Transmedia, în
    2017, 3 milioane de oameni din mediul urban – reprezentând o treime din
    populaţia oraşelor – a realizat cumpărături online. Aceştia reprezintă mai mult
    de jumătate dintre utilizatorii de internet din mediul urban din România.
    Datele mai relevă că un sfert din utilizatorii de internet realizează
    cumpărături online, 26% declarând că cel puţin o dată la trei luni
    achiziţionează un produs sau un serviciu pe net. În ceea ce priveşte profilul
    cumpărătorilor online – este vorba de persoane tinere, cu vârsta până în 45 de
    ani, educaţi, din oraşe mari, întreprinzători particulari sau persoane cu
    funcţie de conducere şi venituri peste medie. Care sunt priorităţile pentru ca
    România să-şi consolideze domeniul comerţului online? Din nou, Florinel Chiş: Pentru a dezvolta mai departe comerţul online în
    România avem nevoie ca un procent mai mare din populaţie să aibă acces la
    internet. Ulterior, pentru a ajunge să comand online am nevoie ca partea de
    infrastructură digitală să existe. Mai departe, avem nevoie ca partea
    legislativă să susţină această creştere. În momentul acesta, avem directivele
    şi regulamentele transpuse. În acelaşi timp, active în legislaţia naţională mai
    sunt, însă, reminescenţe de dinaintea intrării României în Uniunea Europeană,
    care trebuie armonizate. De asemenea, există o aplicare diferenţiată între
    instituţiile statului pe aceleaşi aspecte – o autoritate interpretează un lucru
    într-un anumit fel, altă autoritate vine şi interpretează într-un alt sens, iar
    aceste lucruri trebuie, de asemenea, armonizate.

    De ce se tem românii când fac
    cumpărături pe internet? Potrivit Biroului român de audit Transmedia, jumătate
    dintre cei care fac cumpărături online se tem, în primul rând, pentru siguranţa
    datelor personale. Se va schimba situaţia odată cu intrarea în vigoare a noului
    regulament european pentru protecţia datelor? Toate instituţiile
    şi companiile care procesează date cu caracter personal trebuie să se alinieze
    noului regulament al Uniunii Europene (GDPR – General Data Protection
    Regulation) până la 25 mai, altfel riscă amenzi de până la 20 de milioane de
    euro. Acesta este menit să întărească drepturile persoanelor
    fizice, care în relaţia cu diverşi operatori de date pot cere modificarea,
    actualizarea sau ştergerea anumitor informaţii, astfel încât să aibă control în
    ceea ce priveşte datele personale.

  • Orizont 2020 – 30 de miliarde euro din programul UE de finanţare a cercetării şi inovării

    Orizont 2020 – 30 de miliarde euro din programul UE de finanţare a cercetării şi inovării

    Comisia Europeană a prezentat modul în care intenţionează să cheltuiască 30 de miliarde EURO din programul Uniunii Europene de finanţare a cercetării şi inovării Orizont 2020, în perioada 2018-2020. Orizont 2020, programul de 77 de miliarde EURO al Uniunii Europene, sprijină excelenţa ştiinţifică în Europa şi a contribuit la descoperiri ştiinţifice importante. În următorii 3 ani, Comisia va încerca să obţină un impact sporit al finanţării în domeniul cercetării, concentrându-se pe teme mai puţin numeroase, însă critice, precum migraţia, securitatea, clima, energia curată şi economia digitală. Programul Orizont 2020 va fi, de asemenea, orientat cu precădere către stimularea inovării revoluţionare, creatoare de pieţe.


    Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, a declarat: Orizont 2020 este unul dintre cele mai bune programe pentru ştiinţă din lume. Este un program care se întinde pe 7 ani, a început în 2014 şi se va încheia în 2020 iar, până acum, rezultatul a ceea ce am făcut a fost destul de uimitor şi, uneori, uităm asta. Avem până acum 14000 de proiecte care au creat colaborări între ţări, lucru pe care nimeni din lume nu l-a făcut. Acum vorbim despre următorii ani – 2018, 2019 şi 2020. Ce vom face cu restul de 30 de miliarde pentru viitorul Europei? Aceasta este principala chestiune politică. Avem trei ani de parcurs şi trebuie să ne concentrăm şi să gândim care sunt priorităţile pentru Europa, dar în acelaşi timp trebuie să îndrumăm oamenii de ştiinţă şi cercetătorii.


    Deşi majoritatea activităţilor de cercetare şi inovare sunt în curs de desfăşurare sau încă nu au început, programul Orizont 2020 înregistrează deja rezultate. Cercetătorii din cadrul programului Orizont 2020 au contribuit până acum la descoperiri majore precum exoplanetele, bozonul Higgs şi undele gravitaţionale.