Radio România Internațional

Tag: Economia românească

  • Hâbari dit bana românească şi internaţională

    Hâbari dit bana românească şi internaţională

    București – 8.600 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură înreghistrate, ază, in Romania. Fură spuse, tră 24 di ore, 44 di decese. Criscuu incidenţa a lăndzidzărilor tru mai multe localitaţ, inclusiv în Capitală, care depaşi pragulu di treie cazuri la milea di locuitori si are intrată in schenariul arosu. Di la aestu prag, restaurantile, chinematografile, săliurile de fitness şi alte activităţ pot să funcţioneadză până la 30% di capacitate. Totunaoară, iintră pe puteare criteriul a ratălei di vaccinare tru arada a profesorilor şi a angajaţâlor a şcoalălei tră funcţionarea cu prezenţă fizică. Ma că pragulu si easte sum 60%, elevili fac cursuri online, iar copiili di grădiniţă sta acasă. Aier, Romania depăşi optu milioane di persoane vaccinate cu prima doza. Varianta Omicron a coronavirusului si transmite comunitar, susţănut în România, afirmă Institutulu Naţional di Sănătate Publică. Uidisit a luştui, aproapea giumetate di cazuri nu au avută niteun contactu cu vără persoană diagnosticată cu COVID. Întră timpu, in ţară contiinuă identificarea a spaţiilor în care va hibă amenajate centrile di evaluare în ambulatoriu a pacienţălor COVID-19.



    BUCUREŞTI – Poliţişte (poliţişţă) din cadrulu a Direcţilei Generală Anticorupţie a ministerului român de Interne feaţiră, ază, 25 di percheziţii la domiciliile/casile a unor persoane din judeţile Neamţu şi Iaşi (nord-estu), suspectate di bitisirea/faţirea a unor infracţiuni di falsu şi corupţie, în ligătură cu obţânirea în mod ilegal a unor certificate care atestă vaccinarea anti-COVID-19. Cercetările vizeadză aspecte di natură infracţională fapte, arhiusinda cu giumetatea a anului 2021, di medici şi asistenţă medicali din aţeale doauă judeţe, care, tra s-la si da unile sume di paradz cu titlu de mită, au eliberată certificate di vaccinare a unor persoane, fără ca macari ună parte di aestea să aibă trecută pi la cabinetile medicale sau chentrile di vaccinare. La bitisita anului trecut, procurorili din Direcţia Naţională Anticorupţie anunțaa că, di la declanşarea pandemiilei, amuu şidoi ani, au dişchlisă 168 di dosare penale tră infracţiuni ligate di situaţia sanitară sau di vaccinarea fictivă. Uidisit a sursălei, România avu ţea mai amplă/mare anchetă din statile a Uniunilei Europeană, cu piste 3.000 di certificate false eliberate la Vama Petea (nord-vest) di cadre medicale şi angajaţ din spitale corupţă. În prezentu, mai sunt în lucru giumetate di dosarile dişchlise. Di la declanșarea pandemiilei, pi teritoriulu a li Românie fură înreghistrate 1,8 milioane di cazuri di COVID-19, iar circa 60 di mile di persoane diagnosticate cu noulu coronavirus muriră. Pi fondul a psihozălei anti-vaccin întrețânută/hărnită di ună parte a media, (vărnă)îndoi politiciani și alte figuri publiţe, țara are a doaua ţea mai scădzută rată de imunizare di aţeli 27 di membri a Uniunilei Europeană, după Bulgaria.


    Bucuresti – “România va contiinuă să si dezvoltă ca stat membru a UE şi al NATO activ, di încreadere, implicat şi respectat. Ahtare turlie că, abordarea a li Românie easte axată pi continuitate, în baza ţilor trei piloni/sturi esenţiali a li politică a lei externă: consolidarea a rolului şi influenţălei a li ţară tru UE şi, respectiv, tru NATO, şi dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Declaratia u feaţe, ază, sefulu a statului roman, Klaus Iohannis, la adunarea anuală cu şefili a misiunilor diplomatiţe acreditaţ la Bucureşti. El spuse că arămâne un obiectiv importantu creaşterea a prezenţălei militară americană în România. “Dinintea a provocărilor recente di securitate, easte lişor să videm că avem nevolie di ună acţiune mai puternică pi palierulu/patomatulu descurajare şi apărare, acţiune care lipseaşte să hibă articulată în spiritulu a unitatilei şi cooperarilei transatlantică şi a angajamentilor din cadrul NATO, declarăă sefulu a statului. Klaus Iohannis mai spuse că Romania easte preocupata di situaţia di securitate din vţinata a lei, generată di desfăşurarea “masivă a trupilor ruse în proximitatea Ucrainălei şi de implicaţiile a lişte tră stabilitatea euroatlantică. Pi di alta parte, sefulu a statului aduse aminte că Bucurestiul va contiinuă să susţână activ eforturile de integrare europeană a Rep. Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona) şi programulu di reforme pro-democratiţe în baza a Parteneriatului Strateghic tră Integrarea Europeană a Rep. Moldova şi avânda ca fundament comunitatea di limbă, istorie şi cultură.


    BUCUREŞTI – Fonduri di pâradz di peste 1,9 miliarde di euro va iintră, mâne, în contul a statului român, aestea reprezentânda prefinanţarea di împrumutulu acordat a Româniilei, pri-tru Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ţi fură atinse/agiumte scupolurile şi jaloanile din trimestrul IV 2021 – informeadză Ministerulu a Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) di la Bucureşti. Uidisit a sursălei, aestă sumă vine în completarea primâlei tranşe a prefinanţarilei, pi componenta di grantu, plătită di Comisia Europeană la data di 2 decembrie 2021, în valoare di 1,85 miliarde euro. Aşi, din momentul a aprobarilei şi a demararilei/arhiusirilei a li implementare PNRR, pi 3 noiembrie 2021, ună sumă totală di 3,79 miliarde euro fu acordată a Româniilei. Piste 29 di miliarde di euro va-lI vină, în total, a Bucureştiului di la Bruxelles, tră finanţatrea PNRR. Împrumuturile din aţest program, atrapte în condiţii multu/foarte avantajoase, va hibă utilizate tră finanţarea a unor proiecte mari/di anvergură tră România: sute di kilometri di autostradă, dzăţ di mile di locuinţe racordate la reţeale di apă şi canal, facilităţ tră digitalizarea a varnăndauă mile di IMM-uri sau dzăţ di mile di hectare di reîmpăduriri – mai susţâne MIPE.



    BUCUREŞTI – Economia românească va înreghistreadză anulu aestu ună creaştire di 4,3%, faţă di un avansu 4,5% previzionat tru cirişar 2021, conform a raportului a Bancălei Mondiale ‘Perspective Economice Globale’ (Global Economic Prospects), publicat ază. Tră 2023, Banca Mondială prognozeadză ună expansiune di 3,8% a PIB-ului a li Românie, faţă di un avansu di 3,9% previzionat tru cirişar 2021, în timp ţi instituţia estimeadză că tru 2021 si-are înreghistrată ună creaştire di 6,3%. În reghiunea Europa şi Asia Chentrală, în care easte inclusă şi România, Banca Mondială prognozeadză ună creaştire a economilei di 3% anulu aestua, şi di 2,9% anulu vinitor, în timp ţe iconomia mondială va înreghistreadză un avansu di 4,1% tru 2022 şi di 3,2% în 2023.



    Bucuresti – Institutulu Naţional di Statistică menţânu la 0,4% estimarea mutrinda creaşterea a economiilei românească în trimestrul III a anului trecut faţă di trimestrul precedentu, di ma inte, ama au intervenită modificări tru ţe mutreaşte contribuţia a investiţiilor şi a consumului la avansul PIB. Faţă di tot aţeaua-şi trimestu di-tru anulu 2020, PIB înregistră ună creaştere cu 7,4% pi seria brută şi de 8,2% pi seria ajustată sezonier. PIB estimat tră perioada ianuarie-aheazmăciune/septembrie 2021 fu di 866,174 miliarde di lei ( cca. 175 miliarde euro) preţuri curente, pi creaştire, în termeni reali, cu 6,9% faţă di perioada similară a anului di ma ninte/precedentu. În trimestrul III, volumulu a valoarileii adăvgată brută înregistrăă modificări mai importante în informaţii şi comunicaţii, construcţii, intermedieri financiare şi asiguripsiri, tranzacţii imobiliare



    Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor


    Armănipsire: Hristu Steriu

  • Retrospectiva săptămânii 21.06.2020 – 27.06.2020

    Retrospectiva săptămânii 21.06.2020 – 27.06.2020


    Evolutia pandemiei in România


    Pe fondul măsurilor de relaxare, România se confruntă cu o creştere îngrijorătoare a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, iar autoritățile fac, din nou, apel la responsabilitate. Premierul Ludovic Orban a cerut instituţiilor statului să verifice pe teren dacă sunt respectate regulile de protecţie. Dacă în ultimele săptămâni au fost anunţate, zilnic, 200-300 de noi cazuri de infectare, în aceastas-a inregistrat un varf – peste 450 -, cele mai multe de la intrarea în starea de alertă şi din ultimele două luni.In România bilanțul indică peste 25 de mii de îmbolnăviri și aproape 1600 de morți. Tot mai multe spitale anunță că nu mai pot interna pacienți. Pentru a le descongestiona, autoritățile de resort au decis că cei infectaţi cu coronavirus, dar care nu au simptome sau au unele uşoare, vor fi internaţi doar 10 zile, apoi vor sta izolaţi acasă timp de 14 zile, sub supravegherea medicului de familie.


    Pe de altă parte, Curtea Constituţională a României a decis, joi, că izolarea la domiciliu, carantina şi internarea nu pot fi impuse doar în baza unui ordin de ministru, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus. Judecătorii constituţionali consideră că procedurile amintite restrâng drepturi şi libertăţi individuale şi că impunerea unor măsuri restrictive poate fi stabilită numai printr-o lege care să reglementeze clar aceste restricţii. Decizia CCR vine în urma unei sesizări a Avocatului Poporului referitoare la articolele din lege privind reforma în domeniul sănătăţii din 2006 şi din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.



    Corupţie


    Directorul general al Unifarm, compania româneasca de stat care gestionează achiziţionarea materialelor sanitare pentru spitale, Adrian Ionel, a fost pus sub control judiciar de procurorii anticorupţie. El este acuzat că a cerut mită pentru a atribui un contract de achiziţii de măşti chirurgicale şi combinezoane de protecţie. Procurorii DNA ar mai fi descoperit că el ocupă de fapt ilegal din 2016 această funcţie. Directorul Unifarm spune că este nevinovat.



    COVID la românii din Germania


    Aproape 1.000 de angajaţi români de la cel mai mare abator de carne din Germania au fost confirmaţi cu noul coronavirus, conform datelor transmise joi de Ministerul român de Externe.Potrivit MAE , tuturor persoanelor aflate în carantină le sunt asigurate bunurile necesare, alimente şi produse de igienă, fiind instituită şi o linie telefonică dedicată acestora, cu informaţii disponibile şi în limba română. Într-un interviu pentru Radio România, ambasadorul român la Berlin, Emil Hurezeanu a explicat că în ultimele luni s-au rezolvat multe lucruri prin colaborarea între autorităţile germane şi reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti, care au contribuit la ameliorarea regimului muncitorilor români în aceasta ţară.


    Potrivit diplomatului român, va fi modificată legislaţia în Germania în industria de prelucrare a cărnii, unde, începând din ianuarie anul viitor şi până atunci treptat, se vor intensifica controalele, se măresc amenzile împotriva angajatorilor care nu respectă contractele şi mai ales se vor înlătura subcontractorii, care de multe ori fixau condiţii abuzive pentru angajaţii români pe care îi recrutau în ţară şi cărora le ofereau locuinţe proaste şi nu le respectau contractul de muncă.



    Inundații și schimbări climatice


    Vremea extremă creează mari probleme în România, unde inundațiile din ultimele zile au dus la pierderi de vieți omenești și importante pagube materiale.Întregul teritoriu a fost plasat de hidrologi sub coduri de atenționare portocaliu sau galben, chiar roșu pentru râuri din partea de nord, dar şi de meteorologi care au emis coduri portocalii şi galbene de ploi torenţiale şi vijelii. Deja, în trei sferturi dintre județe s-au produs inundații, iar cei care intervin în situații de urgență au acționat pentru evacuarea apei din sute de case, curți și beciuri. Căteva sute de persoane au fost evacuate şi relocate temporar în spaţii puse la dispoziţie de autorităţile locale sau la rude.


    Președintele român Klaus Iohannis a declarat că luna iunie a fost cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani, fapt care a generat inundaţii severe şi numeroase probleme într-un interval de timp foarte scurt. El a atras atenția că inundațiile cu consecințe grave sunt fenomene care se repetă frecvent în România, iar autoritățile trebuie să fie mult mai bine pregătite pentru a le gestiona. Klaus Iohannis consideră că în România trebuie schimbată mentalitatea legată de inundaţii. Potrivit şefului statului,conservarea fondului forestier şi campanii susţinute de împădurire sunt soluţii aflate la îndemână, care au nenumărate efecte benefice, atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru protecţia malurilor, cursurilor de apă, din perspectiva combaterii inundaţiilor.



    Prognoza FMI despre economia românească


    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an, deoarece efectele negative ale pandemiei de coronavirus sunt mai accentuate decât s-a anticipat, arată cel mai nou raport, publicat miercuri de instituţia financiară internaţională. Dacă în aprilie FMI estima că economia globală va înregistra în 2020 un declin de 3%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o contracţie de 4,9% în 2020.În ceea ce priveşte România, în luna aprilie, FMI se aştepta ca economia să înregistreze o contracţie de 5% în acest an, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%. Pe de altă parte, previziunile FMI arătau şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.



    Absolvenţii de liceu din România au susţinut Bacalaureatul în condiţii speciale


    În România, absolvenţii de liceu au susţinut în această săptămână probele scrise ale examenului de Bacalaureat.Din cauza pandemiei, examenele s-au desfăşurat în condiţii speciale. Cadre medicale au făcut triajul epidemiologic al copiilor, cărora li s-a luat temperatura. Din cauza suspendării cursurilor în urma pandemiei de coronavirus, subiectele nu au inclus materia din semestrul al doilea al clasei a XII-a. Anul acesta au fost eliminate examenele orale de competenţe. Totodată, elevii aflaţi în izolare, în carantină sau internaţi, confirmaţi cu noul coronavirus sau care au avut în ziua examenului febră, vor susţine probele într-o etapă specială, care va începe pe 6 iulie.




  • Retrospectiva săptămânii 12.05 – 18.05.2019

    Retrospectiva săptămânii 12.05 – 18.05.2019

    Parteneriatul
    Estic, 10 ani


    Cadru de cooperare între Uniunea Europeană şi şase republici
    ex-sovietice, Parteneriatul Estic a împlinit un deceniu de la fondare, moment
    marcat, în această săptămână. Parteneriatul Estic s-a dovedit unul de
    succes, iar politicile desfăşurate în cei 10 ani au impulsionat reformele în
    ţările partenere şi au adus avantaje cetăţenilor din statele respective – s-a
    subliniat la Bruxelles. Acest parteneriat a permis încheierea unor tratate de
    asociere şi de liberalizare a vizelor pentru trei state: Republica Moldova,
    Ucraina şi Georgia, iar miniştri de Externe ai UE au discutat ca, pe viitor, şi
    celelalte state, Belarus, Azerbaidjan şi Armenia, să înceapă dialogul pentru
    încheierea unor astfel de tratate. Pentru România,vecină Ucrainei şi Republicii Moldova
    (majoritar românofonă), Parteneriatul Estic a fost o
    prioritate de la bun început şi cu atât mai mult acum, în contextul deţinerii
    preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, au amintit preşedintele Klaus
    Iohannis şi şeful diplomaţiei, Teodor Meleşcanu, prezenţi la eveniment,
    precizând că Bucureştiul susţine continuarea acestui parteneriat. Securitatea, stabilitatea şi prosperitatea, democraţia şi statul
    de drept în Europa de Est şi Caucazul de Sud reprezintă priorităţi pentru
    blocul comunitar. De aceea, UE reafirmă că este hotărâtă să aibă o cooperare
    strânsă, diferenţiată şi reciproc avantajoasă, cu toţi cei şase parteneri,
    indiferent de nivelul de ambiţie al fiecăruia.



    Ministrul român al agriculturii a
    condus lucrările reuniunii de profil a Consiliului UE


    Politica
    agricolă comună, cea mai integrată politică europeană trebuie să rămână comună
    nu doar declarativ, ci şi la nivel de aplicare concretă în toate statele membre
    ale Uniunii Europene, a afirmat la Bruxelles, ministrul român al agriculturii,
    Petre Daea, care a condus, marţi, lucrările reuniunii Consiliului Uniunii
    Europene pe agricultură şi pescuit. Principalul subiect al reuniunii a fost
    noul model de performanţă din cadrul Politicii Agricole Comune. Tot în cadrul Consiliului, au
    avut loc informări din partea Comisiei şi schimburi de opinii cu privire la o
    viziune strategică pe termen lung pentru o economie neutră din punct de vedere
    al climei – subiect abordat din punct de vedere al aspectelor agricole. De
    asemenea, discuţiile au vizat Declaraţia privind un viitor digital inteligent
    şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale europene.



    Date economice privind România


    Economia românească a crescut,
    în primele trei luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, cu 5%,
    arată primele estimări publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.
    Faţă de ultimele trei luni ale anului trecut, avansul este de 1,3 procente.
    Eurostat, Biroul de statistică al Uniunii Europene, confirmă evoluţia pozitivă.
    Instituţia vorbeşte de o creştere economică românească în perioada
    ianuarie-martie 2019 de 5,1%. În urmă cu o săptămână, Comisia Europeană a
    revizuit, însă, în scădere, la 3,3% estimările privind creşterea economiei
    româneşti în acest an, în condiţiile în care, în ianuarie, Executivul comunitar
    indica un avans al produsului intern brut de 3,8%. De asemenea, la începutul
    lunii aprilie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere la 3,1%, de
    la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019. Pe de altă
    parte, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat că
    inflaţia a crescut, în lunile martie şi aprilie, peste nivelul prognozat şi va
    continua să fie de peste 3,5%. El a explicat că printre factorii care menţin o
    rată ridicată a inflaţiei în România se numără scumpirile la legume, fructe,
    combustibili şi tutun, dar şi creşterile salariale şi taxa impusă companiilor
    din telecomunicaţii, prin controversata Ordonanţă 114.



    Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre,
    va fi extrădat de Madagascar


    Ministrul
    interimar al Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat, în această săptămână, că
    autorităţile din Madagascar au aprobat extrădarea lui Radu Mazăre, fost
    primar al Constanţei, oraş
    românesc la Marea Neagră. Radu Mazăre fusese reţinut, în urmă cu o săptămână, în această ţară ca
    urmare a unui mandat de căutare emis de autorităţile române prin Interpol.
    Fostul edil are multiple condamnări în România, unele nedefinitive. În luna
    februarie, el a fost dat în urmărire internaţională, după ce a fost condamnat
    definitiv la 9 ani de închisoare într-un dosar privind retrocedări fictive de
    terenuri. Fostul primar a plecat din România în Madagascar în decembrie 2017,
    acuzând presiuni politice în procesele penale care îl vizau, iar acolo a făcut
    demersuri pentru obţinerea azilului. Potrivit autorităţilor, el ar urma să
    ajungă în România la începutul săptămânii viitoare.



    5G
    în România


    România este una dintre primele ţări din
    lume care lansează servicii de comunicaţii 5G, după ce un operator de telefonie
    mobilă a anunţat activarea, în Bucureşti, a primelor staţii radio de acest fel.
    Abonaţii vor avea acces la tehnologia de ultimă generaţie pe măsură ce
    telefoanele 5G vor fi disponibile pe piaţă. Operatorul de telecomunicaţii
    precizează că, până la sfârşitul anului, reţeaua urmează să se extindă în alte
    oraşe mari ale ţării.

  • Retrospectiva săptămânii 10.02 – 16.02.2019

    Retrospectiva săptămânii 10.02 – 16.02.2019

    Buget 2019


    Intrată, deja, în a doua jumătate a lui februarie, România are, în
    sfârşit, buget de stat pentru 2019. Majoritatea guvernamentală PSD-ALDE, cu
    sprijinul UDMR, a trecut, vineri, prin Parlament, fără să-l amendeze
    semnificativ, proiectul promovat de Executiv. Construcţia bugetară este realizată pe o
    creştere economică de 5,5%, un deficit de 2,76 procente şi un PIB de peste o
    mie de miliarde de lei (echivalentul a peste 200 de miliarde de euro).
    Privilegiate, afirmă guvernanţii, vor fi sănătatea, educaţia şi investiţiile. Preşedintele Klaus Iohannis susţine, în schimb, că bugetul este
    ‘făcut pe picior si bazat pe estimări economice nerealiste’. Şeful statului a
    atras atenţia că acesta nu este bugetul conducerii social-democrate, ci al
    României şi a denunţat, mai ales, diminuarea bugetelor instituţiilor din
    domeniul securităţii naţionale, pe care o califică drept un demers
    iresponsabil.



    Statistici economice


    Avansul economiei româneşti a încetinit la 4,1% în 2018, de la 7% în anul
    precedent, potrivit estimărilor semnal publicate, joi, de Institutul Naţional
    de Statistică. Datele arată o creştere a Produsului Intern Brut inferioară
    estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, care indicau un avans de 4,5%
    pentru economia românească în 2018. Comisia Europeană a arătat, recent, în
    previziunile economice intermediare de iarnă, că boom-ul economic care a
    început în România în anul 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea reală a
    Produsului Intern Brut s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în
    2018, preciza Executivul comunitar.



    Polemici Parlament – BNR


    Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a dat asigurări că
    nu există nicio abatere a indicatorului ROBOR de la nivelul real al pieţei. La
    audierile de marţi din comisiile Economică şi de Buget-finanţe din Senat, el a
    explicat că, acum, nivelul ROBOR – principalul indice în funcţie de care se
    calculează dobânzile variabile la creditele în lei – nu poate varia decât în intervalul 1,5 -
    3,5%, deoarece acestea sunt valorile la care BNR poate atrage depozitele
    băncilor. Pe de altă parte, preşedintele Comisiei economice a Senatului, liberal-democratul
    Daniel Zamfir, a acuzat faptul că sectorul bancar din România are cel mai
    scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, iar
    profitabilitatea sa e dublă faţă de media continentală. Disputele dintre Zamfir
    şi Isărescu s-au intensificat după ce, în ianuarie, moneda
    naţională, leul, a atins, câteva zile la rând, minime istorice în raport cu
    moneda unică europeană. Tot atunci, ROBOR s-a
    apropiat de trei procente, împovărându-i suplimentar pe românii cu rate la
    bănci.



    Politică şi anticorupţie


    Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Secţiei de investigare a
    infracţiunilor din Justiţie clarificarea rapidă a situaţiei dosarului deschis
    pe numele fostului procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi. Şeful statului
    afirma că aceasta Secţie nu trebuie să fie un instrument politic de anchetă şi
    intimidare a magistraţilor şi procurorilor. La rându-i, opoziţia de
    dreapta a calificat dosarul drept o operaţiune de poliţie politică, orchestrată
    la ordinul Puterii de la Bucureşti. D-na Kovesi a fost ciitată, în
    calitate de suspect, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, luare de mită şi
    mărturie mincinoasă. Ea a declarat că este nevinovată şi că nu este o
    coincidenţă faptul că a fost citată chiar înainte de a merge la Bruxelles, în faţa
    eurodeputaţilor, pentru audierea în vederea ocupării funcţiei de procuror-şef
    european, la care presa o creditează drept favorită. Denunţătorul ei e fostul
    parlamentar social-democrat Sebastian Ghiţă, protagonist al câtorva dosare de
    corupţie şi, în prezent, fugar în Serbia vecină.



    Preşedinţia românească a Consiliului UE


    Statele membre ale Uniunii Europene s-au angajat, marţi, să
    consolideze cadrul de supraveghere a instituţiilor financiare, pentru a găsi
    cele mai bune soluţii privind combaterea spălării banilor. Preşedinţia română a
    Consiliului UE a fost invitată să iniţieze, cât mai curând posibil, negocieri
    cu Parlamentul European pentru întregul pachet legislativ pe această temă.
    Potrivit corespondentei Radio România la
    Bruxelles, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, care a prezidat reuniunea
    ECOFIN, a subliniat că regulile privind combaterea spălării banilor vor fi pe
    deplin implementate în toate statele membre ale Uniunii.



    Performanţă sportivă


    Echipa feminină de tenis a României a urcat trei poziţii şi se
    află pe locul al cincilea în clasamentul FedCup, dat publicităţii de Federaţia
    internaţională (ITF). Saltul survine după victoria din deplasare, în faţa
    Cehiei, deţinătoarea trofeului, care se menţine pe prima poziţie. Franţa,
    viitoarea adversară a României în semifinalele Fed Cup, se află în continuare
    pe 4. Româncele au întrecut Cehia cu 3-2, prin punctele obţinute de Simona
    Halep, victorioasă în ambele partide de simplu, şi de perechea Irina
    Begu/Monica Niculescu. Mihaela Buzărnescu a pierdut cele doua partide disputate
    la simplu. România va întâlni Franţa în deplasare, pe 20 şi 21 aprilie, aceasta
    fiind a doua sa prezenţă în careul de aşi al competiţiei, după ediţia din 1973.

  • Retrospectiva săptămânii 04.11 – 10.11.2018

    Retrospectiva săptămânii 04.11 – 10.11.2018


    Estimări privind economia românească


    Comisia Europeană a revizuit, în scădere, estimările referitoare la creşterea economiei României în acest an, de la 4,5% la 3,6 procente. Potrivit previziunilor de toamnă, publicate, joi, de Executivul comunitar, boom-ul economic al României se calmează pe măsură ce ritmul de creştere a consumului privat încetineşte, iar contribuţia negativă a exporturilor nete continuă să se înrăutăţească. În 2019 se mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9 – cât se estima în primăvară. În ceea ce priveşte inflaţia, Comisia a revizuit, în creştere uşoară, prognoza pentru acest an, de la 4,2% la 4,3%. Indicele preţurilor de consum va continua pe trendul descendent, iar rata anuală a inflaţiei va scădea, în următoarele luni, până la 3,5 %, după ce a fost de peste 5 procente, cea mai mare din UE, a declarat, pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, care a prezentat cel mai recent raport trimestrial asupra inflaţiei, tendinţa de scădere se va menţine şi anul viitor. Mugur Isărescu a mai spus că evoluţia relativ stabilă a leului pe parcursul acestui an a contribuit la ţinerea sub control a dinamicii preţurilor de consum. Deficitul comercial al României a crescut cu peste un miliard de euro, în primele nouă luni ale anului, şi a ajuns la 10 miliarde – a anunţat şi Institutul Naţional de Statistică. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport.



    Decizia Curţii Constituţionale privind completurile de judecată


    Curtea Constituţională a României a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de cinci judecători. Magistraţii Curţii Constituţionale spun că Instanţa Supremă a dat mai multe hotărâri din anul 2014, potrivit cărora erau desemnaţi prin tragere la sorţi doar patru membri ai completurilor de cinci. De altfel, aceste completuri de cinci magistraţi în materie penală de la Instanţa Supremă au pe rol dosare importante, în care sunt judecaţi printre alţii liderii partidelor coaliţiei aflate la guvernare, PSD – Liviu Dragnea, respectiv ALDE – Călin Popescu Tăriceanu, omul de afaceri Sebastrian Ghiţă şi fostul judecător de la Curtea Constituţională, Toni Greblă, actualul secretar general al Guvernului. Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor justiţiei, social-democratul Florin Iordache a declarat după decizia Curţii Constituţionale că în cazul dosarelor care se află pe rol toţi cei cinci judecători trebuie să fie traşi la sorţi, iar în cazul dosarelor care au fost soluţionate, cei nemulţumiţi vor putea cere în instanţă să se constate că acel complet a fost nelegal constituit. Din opoziţie, deputatul USR Stelian Ion spune că decizia Curţii Constituţionale este o surpriză neplăcută care trebuie însă respectată. El a mai spus că decizia judecătorilor se aşează într-un şir lung de hotărâri criticabile care afectează credibilitatea Curţii.



    Excluderi la vârf din PSD


    Doi lideri ai PSD, numărul unu în coaliţia la guvernare în România, au fost excluşi din partid după ce au criticat public conducerea formaţiunii. Luni, Comitetul Executiv Naţional a decis, cu o largă majoritate, excluderea vicepreşedintelui Adrian Ţuţuianu şi a secretarului general Marian Neacşu. Motivul invocat pentru excludere – presupuse acţiuni dăunătoare PSD, acuze respinse ca nefondate de către cei doi social-democraţi. Este vorba de fapt de o execuţie, potrivit acestora, care au subliniat că a vorbi despre problemele care există în partid nu înseamnă că eşti împotriva formaţiunii. Presa aminteşte că Adrian Ţuţuianu este cel care a apreciat, într-o şedinţă a filialei locale pe care o conduce – şedinţă înregistrată fără ştirea sa – că PSD este un partid de maimuţe dacă acceptă un premier scos din buzunar de Liviu Dragnea şi că actualul cabinet este o tragedie sub aspectul calităţii. Actualul vicepremier al PSD, Paul Stănescu, s-a afişat alături de cei doi şi a afirmat că excluderea lor este o mare greşeală, iar primarul Bucureştiului, Gabriela Firea, alt social-democrat vizibil şi contestatar al lui Liviu Dragnea, a transmis, într-un comunicat, că nu se mai poate continua în PSD sub teroarea excluderilor şi a dizolvărilor.



    Vizita premierului Viorica Dăncilă în Qatar şi Oman


    Premierul Viorica Dăncilă a făcut, în această săptămână, o vizită oficială în sultanatul Oman şi în Qatar. Turneul a urmărit consolidarea dialogului politic bilateral şi a cooperării economice cu statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului. Luni, la Muscat, la un forum de afaceri, prim-ministrul a arătat că, în calitate de stat membru UE, România este interesată să stabilească punți comerciale solide între Uniunea Europeană și statele din Golf, care să beneficieze de un fundament robust pentru extinderea relaţiilor bilaterale. Miercuri, Viorica Dăncilă a prezidat un forum economic la Doha, unde a prezentat principalele proiecte şi oportunităţi de afaceri ce pot fi realizate în parteneriat public privat, precum şi intenţia autorităţilor de la Bucureşti de a colabora cât mai strâns cu oamenii de afaceri din zona. Pe de alta parte, dna Dancila a evidenţiat poziţia geostrategică a Romaniei şi situaţia ascendentă a economiei din ultimii ani. Şefa Executivului de la Bucureştii-a invitat pe oamenii de afaceri din cele două ţări să investească în sectoare cheie din România, precum infrastructură, agricultură, turism şi sănătate.


  • Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești

    Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești

    La 1 ianuarie 2007 România a devenit stat membru al Uniunii Europene (UE), marcând astfel încheierea unei etape intense de reforme și pregătire economică și instituțională și debutul unei noi etape de dezvoltare economică. Aderarea la UE a însemnat o foaie de parcurs pentru reformele și dezvoltarea economică a țării, după o perioadă dificilă și îndelungată de tranziție.



    Plecând de la această realitate lucrarea elaborată de o echipă prestigioasă de autori (Radu LUPU, Adrian-Cantemir CĂLIN, Oana-Cristina POPOVICI) și coordonată de academicianul Lucian-Liviu ALBU, în cadrul proiectului de cercetare Studii de Strategie și Politici SPOS 2017 și-a propus să analizeze impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești și să formuleze o serie de recomandări pentru perioada post-2017.



    Integrarea economică este un proces pe termen lung care contribuie la reducerea inegalităților ca urmare a expansiunii relațiilor comerciale, creșterii mobilității factorilor de producție și difuzării tehnologiei, conform viziunii neoclasice. La momentul actual, proiectul european nu mai este privit cu atâta încredere precum în urmă cu 10 ani: criza economică și financiară a fost însoțită de un val de euroscepticism care pune sub semnul întrebării beneficiile UE. Românii continuă, însă, să își manifeste entuziasmul față de UE și să recunoască meritele integrării într-o astfel de structură economică, ce a adus libertate de mișcare, oportunități de muncă și de studiu, mai multe investiții, sprijin pentru lupta împotriva corupției și, mai ales, a reprezentat o opțiune pentru contrabalansarea daunelor generate de moștenirea comunistă la nivel economic. Astfel, tocmai în vederea întăririi unor astfel de merite, pentru România este necesară continuarea proiectului european.



    Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați articolul integral aici. (Institutul European din România)

  • Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești

    Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești

    La 1 ianuarie 2007 România a devenit stat membru al Uniunii Europene (UE), marcând astfel încheierea unei etape intense de reforme și pregătire economică și instituțională și debutul unei noi etape de dezvoltare economică. Aderarea la UE a însemnat o foaie de parcurs pentru reformele și dezvoltarea economică a țării, după o perioadă dificilă și îndelungată de tranziție.



    Plecând de la această realitate lucrarea elaborată de o echipă prestigioasă de autori (Radu LUPU, Adrian-Cantemir CĂLIN, Oana-Cristina POPOVICI) și coordonată de academicianul Lucian-Liviu ALBU, în cadrul proiectului de cercetare Studii de Strategie și Politici SPOS 2017 și-a propus să analizeze impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești și să formuleze o serie de recomandări pentru perioada post-2017.



    Integrarea economică este un proces pe termen lung care contribuie la reducerea inegalităților ca urmare a expansiunii relațiilor comerciale, creșterii mobilității factorilor de producție și difuzării tehnologiei, conform viziunii neoclasice. La momentul actual, proiectul european nu mai este privit cu atâta încredere precum în urmă cu 10 ani: criza economică și financiară a fost însoțită de un val de euroscepticism care pune sub semnul întrebării beneficiile UE. Românii continuă, însă, să își manifeste entuziasmul față de UE și să recunoască meritele integrării într-o astfel de structură economică, ce a adus libertate de mișcare, oportunități de muncă și de studiu, mai multe investiții, sprijin pentru lupta împotriva corupției și, mai ales, a reprezentat o opțiune pentru contrabalansarea daunelor generate de moștenirea comunistă la nivel economic. Astfel, tocmai în vederea întăririi unor astfel de merite, pentru România este necesară continuarea proiectului european.



    Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați articolul integral aici. (Institutul European din România)

  • Retrospectiva săptămânii 13.05 – 19.05.2018

    Retrospectiva săptămânii 13.05 – 19.05.2018

    Președintele român, Klaus Iohannnis, la
    summit-ul de la Sofia.


    Evoluţiile privind retragerea
    SUA din acordul nuclear cu Iranul au fost discutate la Consiliul European
    Informal de la Sofia, unde s-a desfăşurat şi summitul UE-Balcanii de Vest,
    primul de acest fel din ultimii 15 ani. A fost confirmată perspectiva europeană
    a celor şase ţări din zona Blacanilor de Vest şi li s-a promis un ajutor de
    circa 10 miliarde de euro investiţii în proiecte energetice şi de
    infrastructură. Preşedintele român, Klaus Iohannis, a evidenţiat, la Sofia, importanţa
    proiectelor în domeniile conectivităţii, infrastructurii, energiei şi reţelelor
    digitale pentru creşterea convergenţei între UE şi regiunea Balcanilor de Vest,
    inclusiv prin acordarea unui impuls strategiilor macroregionale, precum
    Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Preşedintele României a reamintit,
    totodată, că ţara noastră va găzdui în mai 2019 Summitul de la Sibiu privind
    viitorul Europei şi a subliniat faptul că o Uniune puternică şi unită va putea
    fi şi pentru Balcanii de Vest o ancoră solidă în direcţia reformelor şi a
    dezvoltării.



    Premierul croat Andrei
    Plenkovici,la București.


    Premierul român Viorica Dăncilă şi omologul său
    croat, Andrei Plenkovici, au semnat ,vineri, la Bucureşti o declaraţie de
    intenţie între cele două guverne privind consolidarea cooperării bilaterale în
    domeniile apărării şi securităţii.
    Viorica Dăncilă a precizat că alte domenii de cooperare bilaterală vor rămâne
    în continuare educaţia, agricultura şi turismul. La rândul său, premierul croat
    a subliniat că relaţiile bilaterale din ultima perioadă sunt foarte bune şi
    schimburile comerciale au depăşit 300 de milioane de euro. Șeful Executivului
    de la Zagreb a avut convorbiri oficiale și cu preşedintele Klaus Iohannis.





    Mutarea ambasadei României de la Tel Aviv
    la Ierusalim, în atenția aturităților de la București.


    Ministerul român
    de Externe a luat notă de decizia autorităților de la Ramallah de a-și chema de
    urgenţă pentru consultări ambasadorul palestinian de la București si subliniază
    necesitatea evitării oricăror acțiuni care ar putea să compromită procesul de
    pace. MAE consideră că este nevoie de un dialog politic susținut și reiterează
    poziția principială a României privind soluția existenței celor două state,
    Israel și Palestina, care să conviețuiască în pace și securitate. Ministerul de Externe al Autorităţii Palestiniene
    (ANP) l+a rechemat pe ambasadorul său la Bucreşti în contextul în care România
    a fost una din ţările care au blocat declaraţia comună a UE referitoare la
    relocarea de către statele membre a misiunilor diplomatice de la Tel Aviv, la
    Ierusalim. Chestiunea relocării ambasadei a fost discutată de
    preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă. Șeful statului a
    subliniat obligativitatea ca politica externă a României să se facă numai în
    interesul ţării, iar tensiunile
    interne pe teme de politică externă să înceteze imediat. La rândul său, Viorica
    Dăncilă a declarat că, în calitate de şef al Executivului, principala sa
    responsabilitate este aplicarea programului de guvernare, inclusiv a
    capitolului dedicat politicii externe. Legat de acest subiect, președintele PNL(opoziție),
    Ludovic Orban, a făcut o plângere penală împotriva premierului Viorica Dăncilă
    şi a liderului PSD, Liviu Dragnea, pe care i-a acuzat înaltă trădare, respectiv,
    de divulgarea de informaţii secrete de stat.



    Noi măsuri pentru stimularea investițiilor
    în economia românească.


    Guvernul de la
    București va adopta, în scurt timp, noi măsuri pentru stimularea investiţiilor
    majore în economia românească, a declarat premierul Viorica Dăncilă. Ea a
    precizat că Executivul urmăreşte ca, anul acesta, nivelul investiţiilor străine
    să atingă un miliard de euro. Creşterea economiei României din primul trimestru
    al acestui an, de 4,2%, este a cincea din UE,
    un nivel dublu faţă de media comunitară, a anunțat vicepremierul Viorel Stefan. El a explicat căse urmăreşte
    ca investiţiile să reprezinte motorul principal al dezvoltării. Pe de altă
    parte, la bugetul de stat vor fi mai mulţi bani care vor permite atât
    finanţarea de investiţii, cât şi servicii publice mai bune, a mai spus Viorel
    Ştefan.



    Jurnalistul
    şi comentatorul sportiv Cristian Ţopescu și regizorul de
    teatru și film, Lucian Pintilie, pe ultimul drum.


    Sportivi, antrenori, comentatori sportivi,
    actori şi oameni simpli, i-au adus un ultim omagiu fostului mare comentator
    sportiv român Cristian Ţopescu, care a decedat, marţi, la 81 de ani, într-un
    spital din București. În lunga sa carieră la Televiziunea publică, la care a
    debutat, ca reporter, în 1967, el a adunat peste 5.000 de transmisii în direct,
    de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene. În semn de apreciere
    pentru activitatea sa, a primit Ordinul Naţional Steaua României în
    grad de Cavaler şi, de asemenea, a primit titlul de Cetăţean de onoare al
    Capitalei. Un alt nume mare – regizorul
    român de teatru și film Lucian Pintilie- a murit, miercuri, la 84 de ani. El s-a remarcat, de-a
    lungul carierei, printr-o viziune critică asupra lumii, un stil inedit, curajos
    şi sarcastic. A montat spectacole antologice precum Livada cu
    vişini (1967) sau Revizorul (1972), interzis de cenzura
    comunista după a treia reprezentaţie. Lucian Pintilie a realizat și
    pelicule memorabile precum Reconstituirea; De ce trag
    clopotele Mitică, filme de asemenea interzise în perioada comunistă. În 1973 a plecat la Paris unde și-a continuat cariera, montând
    însă spectacole remarcabile și în Germania, Anglia sau SUA. După prabuşirea
    comunismului, a revenit în ţară şi a realizat o serie de filme, printre care Balanţa
    (1992), O vară de neuitat (1994) și Prea Tarziu(1996), toate trei
    incluse în selecţia oficială de la Cannes.

  • Jurnal românesc – 22.11.2016

    Jurnal românesc – 22.11.2016

    Corpul de control al premierului a făcut un control la Secretariatul de stat pentru Revoluţionari, în urma căruia au fost constatate numeroase nereguli. Printre acestea se numără nefuncţionarea bazei de date a instituţiei, dar şi coduri numerice personale greşite, atribuirea calităţii de luptător pentru victoria Revoluţiei române unor persoane care în 1989 aveau între 5 şi 12 ani, distribuirea a mii de cartele de călătorie gratuită cu metroul sau identificarea unor indicii de contrafacere a scrisului în cazul unor dosare. În urma inventarierii din anul 2014, s-a constatat lipsa unui număr de 2.356 dosare de revoluţionari din fondul arhivistic al instituţiei. Raportul Corpului de control a fost înaintat prim-ministrului, Arhivelor Naţionale ale României şi Secretariatului de stat pentru revoluţionari.



    Banca Mondială şi-a îmbunătăţit semnificativ estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie, potrivit Raportului Economic pentru Regiunea Europa şi Asia Centrală, publicat, marti, de instituţia financiară internaţională. Banca Mondială atrage, însă, atenţia că saltul de 5,1% înregistrat de economia românească în acest an, după o creștere de 3,8% anul trecut, va fi urmat în 2017 de o încetinire a creşterii la 3,8%, pentru ca în 2018 avansul economiei româneşti să se reducă la 3,4%. Creşterea este aşteptată să rămână solidă în 2017 pe măsură ce noi măsuri de relaxare fiscală vor fi implementate, inclusiv o nouă reducere a TVA la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi reducerea accizei la combustibili, se arată în raportul Băncii Mondiale. Cu toate acestea, adaugă instituţia financiară, adoptarea legii privind ştergerea datoriilor a introdus incertitudine în cadrul juridic al sectorului financiar, cu posibile efecte negative asupra incluziunii financiare, bilanţului băncilor şi sectorului construcţiilor şi ar putea duce la provocări juridice pentru bănci.



    Premierul britanic, Theresa May, a declarat că intenţionează să încheie un acord rapid cu Uniunea Europeană pentru reglementarea statutului imigranţilor comunitari aflaţi în Marea Britanie şi al britanicilor din ţările blocului comunitar. Şefa Executivului britanic a menţionat această prioritate într-un discurs susţinut la Confederaţia Industriei Britanice, ce reprezintă aproximativ 190.000 de oameni de afaceri. Premierul britanic a apreciat că Brexitul oferă Londrei oportunitatea de a deveni liderul mondial al comerţului liber. Totodată, ea a semnalat că votul favorabil ieşirii din UE la referendumul din 23 iunie a fost şi un avertisment ce arată că globalizarea şi capitalismul nu funcţionează pentru toată lumea, motiv pentru care a cerut mediului de afaceri să se adapteze şi să se reformeze, pentru a asigura o repartizare echitabilă a prosperităţii.



    În România există aproape cinci milioane de adulţi fumători, iar marea majoritate dintre aceştia sunt bărbaţi – arată cel mai nou studiu pe această temă, prezentat la Palatul Parlamentului. Raportul realizat de specialişti americani şi din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş arată că 15% dintre adolescenţi încep să fumeze la vârsta de 13 – 15 ani. Deşi consumul de tutun a scăzut în România, acesta rămâne ridicat faţă de alte state ale Uniunii Europene, în special în rândul bărbaţilor.




  • Retrospectiva săptămânii 4.09-10.09.2016

    Retrospectiva săptămânii 4.09-10.09.2016

    Vizita premierului român Dacian
    Cioloş în Germania



    Şeful guvernului de la
    Bucureşti, Dacian
    Cioloş, a mers în Germania pentru a doua oară în acest an şi le-a prezentat
    reprezentanţilor mai multor companii din domeniul IT-ului şi comunicaţiilor din
    landul Bavaria avantajele investiţiilor în România. Premierul a vorbit şi cu
    oficiali ai producatorului auto BMW despre perspectiva ca această companie să
    fie prezentă în România, în special în domeniul modelelor electrice. Dacian
    Cioloş: BMW lucrează mult cu cercetare-dezvoltare şi cu
    domeniul IT în dezvoltarea modelelor care poluează mai puţin, a modelelor
    electrice şi am convenit ca în următoarele săptămâni să organizăm în România
    vizita unui grup de specialişti în IT de la sediul companiei BMW pentru a
    întâlni diferite companii româneşti în acest domeniu şi să vedem oportunităţile
    în viitor. În cadrul discuţiilor cu premierul landului bavarez, Horst
    Seehofer, Dacian Cioloş a dat asigurări că România îşi menţine sprijinul pentru
    o Europă unită, dar ai cărei lideri pot reprezenta mai bine interesul
    cetăţenilor în deciziile luate.



    România locul 4 în Deloitte CE Top 500



    România a
    ocupat locul patru în cea de-a zecea ediţie a Deloitte CE Top 500 (a celor mai
    mari companii din 18 ţări din Europa Centrală şi de Est, plus Ucraina),
    datorită apetitului crescut pentru consum care a făcut ca retailul să fie
    motorul creşterii economice în 2015.Conform clasamentului realizat de compania
    internaţională de audit şi consultanţă,veniturile totale ale companiilor din România prezente în
    Top au fost de 46,4 miliarde euro, în creştere uşoară faţă de 2014. Firmele din
    industria energiei şi resurselor sunt cel mai bine reprezentate în
    clasament, generând venituri de 17 miliarde de euro. Pe locul doi se află companiile din retail, care au
    înregistrat cea mai mare rată de creştere, de aproape 18 procente, ajungând la 15 miliarde de euro.



    Veşti bune despre economia românească



    Economia româneasca merge bine -
    arată datele recente publicate de Institutul Naţional de Statistică şi de
    Oficiul European de Statistică. Potrivit INS, România a înregistrat o creştere
    economică de 5,2% în primul semestru din 2016 comparativ cu perioada similară a
    anului trecut, iar consumul efectiv total a avut o contribuţie de peste 80% la
    formarea sa. Şi cifrele Eurostat arată că România consemnează cea mai mare
    creştere economică din UE în trimestrul doi din 2016, cu un avans al PIB-ului
    de 1,5% comparativ cu precedentele trei luni. Analiştii avertizează, însă, că
    avansul economic sănătos este cel bazat pe producţie nu pe consum.


    Priorităţi ale noului ministru de interne român



    Noul ministrul de Interne în
    Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, Dragoş Tudorache, a depus juramântul în
    faţa şefului statului şi la scurt timp a prezentat şi prioritătile mandatului.
    Tudorache, fost şef al Cancelariei primului-ministru, îi succede în funcţie lui
    Petre Tobă, care a demisionat, fiind cercetat într-un dosar privind favorizarea unor funcţionari din subordinea
    sa, acuzaţi de deturnare de fonduri. Pentru noul ministrul, în topul
    priorităţilor se află buna desfăşurare a alegerilor parlamentare din 11
    decembrie. Tudorache a anunţat, deja, că va înfiinţa o structură de comandă la
    nivelul ministerului care să asigure o desfăşurare fără sincope a procesului
    electoral. Mai ales că preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia la ceremonia
    de depunere a jurâmântului că: Este vital pentru România, este vital
    pentru consolidarea democraţiei în România şi este extrem de important pentru a
    da credibilitate procesului electoral din România ca aceste alegeri să se
    desfăşoare în perfectă ordine, într-un climat de siguranţă şi să avem garanţia
    că rezultatul nu este viciat în niciun fel.. Tudorache a vorbit şi despre
    fenomenul migraţiei, precizând că Bucureştiul intenţionează să discute cu
    Belgradul despre organizarea unor patrule comune la graniţa româno-sârbă, În
    ultima perioadă mai multe grupuri de
    imigranţi au încercat să treacă illegal fontiera din Serbia în România.



    Senatul
    a decis ca pensile românilor să nu mai fie impozitate



    Senatul de la Bucureşti a adoptat un proiect de lege de
    modificare a Codului Fiscal prin care nu se mai reţine impozitul de 16% pentru
    pensiile mai mari de 1.050 lei (235 euro), iar contribuţiile la Sănătate sunt suportate din
    bugetul de stat. Documentul va ajunge la Camera Deputaţilor, care este
    for decizional. Dezbaterile au fost marcate de
    dispute între PNL şi PSD. Social democraţii afirmă că legea este
    aşteptată de mulţi pensionari şi reproşează liberalilor că au tăiat veniturile
    atunci când erau la putere. În replică, PNL susţine că legea i-ar avantaja pe
    cei cu pensii mari, iar impactul bugetar va fi semnificativ. Guvernul a avut un punct de vedere negativ asupra
    acestei iniţiative.



    România a devenit oficial membru al CERN


    Din 5 septembrie, România a devenit, oficial, cel de-al 22 -lea stat membru al Organizaţiei Europene pentru Cercetare
    Nucleară, cel mai important centru de cercetare la nivel mondial în domeniul
    fizicii particulelor. Prezent la ridicarea tricolorului la sediul organizaţiei de lângă Geneva, preşedintele Klaus Iohannis, a evidenţiat
    însemnătatea deosebită a aderării României pentru mediul ştiinţific şi de cercetare.
    În prezent, peste 170 de fizicieni şi ingineri români de la cinci universităţi
    şi trei institute de cercetare din România lucrează în cadrul a nouă proiecte
    ale Organizaţiei. Seful statului i-a încurajat pe cercetătorii români care i-au
    prezentat proiectele în derulare în care sunt implicaţi să fructifice
    oportunităţile care se deschid odată cu aderarea României
    la CERN.