Radio România Internațional

Tag: economia Romaniei

  • Previziunile economice de iarnă

    Previziunile economice de iarnă


    Previziunile economice din iarna anului 2021 estimează că economia Uniunii Europene va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022, în timp ce economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022.



    România, o creștere a PIB-ului peste media UE



    Cifrele publicate de către Comisia Europeană mai arată că media inflației în cele 27 de state UE va fi de 1,5%, atât în 2021, cât și în 2022, cu cifre apropiate pentru zona euro – 1,4 % în 2021, respectiv 1,3 % în 2022.


    În ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. Dacă cifrele Produsului Intern Brut situează țara noastră puțin peste media europeană, inflația este ceva mai mare cu o creșetere la 2,6% în acest an urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.



    previziuni-economie-romania-iarna2021.jpg



    Europa se resimte după al doilea val pandemic



    Perspectivele pentru economia europeană pe termen scurt sunt mai pesimiste față de cele din toamna anului trecut când se prognoza o creștere a PIB-ului în Uniune de 4,1% pentru 2021. Principala cauză este pandemia care a provocat creșterea numărului de cazuri de îmbolnăviri, împreună cu apariția unor noi tulpini COVID-19 mai contagioase. Drept urmare, multe state membre au fost nevoite să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului.



    După o creștere puternică în trimestrul trei al anului trecut, activitatea economică s-a redus din nou în ultimul trimestru, după noile măsuri de limitare a răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare, se preconizează că economiile UE și din zona euro se vor contracta în primul trimestru al anului 2021, se arată în comunicatul Comisiei Europene.



    Optimism rezervat din partea oficialilor europeni



    Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovski, spune că există speranțe reale pentru o redresare a economiilor UE din a doua jumătate a anului în curs: “Relansarea solidă preconizată a creșterii economice în a doua jumătate a acestui an arată foarte clar că depășim această criză. Un răspuns ferm la nivel european va fi esențial pentru a aborda aspecte precum pierderea locurilor de muncă, slăbirea sectorului corporativ și creșterea inegalităților. Vom avea încă multe de făcut pentru a limita consecințele socioeconomice mai ample.”



    Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, este de părere că economia UE ar putea atinge cifrele dinaintea pandemiei, dar situația epidemiologică din întreaga lume are un cuvânt greu de spus: “Economia UE ar trebui să revină la nivelurile PIB-ului dinainte de pandemie în 2022 – mai devreme decât se preconizase anterior – deși producția pierdută în 2020 nu va fi recuperată atât de repede, nici în același ritm în întreaga Uniune. Această previziune este supusă unor riscuri multiple, legate, de exemplu, de noile variante ale COVID-19 și de situația epidemiologică globală. Pe de altă parte, impactul Next Generation EU ar trebui să ofere un impuls puternic economiilor celor mai afectate în următorii ani, care nu sunt încă integrate în proiecțiile de astăzi.”

  • Leul, un nou minim istoric

    Leul, un nou minim istoric

    Încă de la finalul anului trecut, asociaţia CFA
    România – ai cărei membri deţin cele mai prestigioase certificări în domeniul
    analizei financiare şi al investiţiilor – anticipau o depreciere a leului în
    următoarele 12 luni şi o majorare a ratelor de dobândă atât pentru scadenţele
    scurte cât şi pentru cele lungi. Evoluţiile par să confirme estimările. După ce,
    în ianuarie, rata de schimb a leului a rămas stabilă – în condiţiile relativei
    calmări a îngrijorărilor investitorilor legate de deteriorarea poziţiei fiscale
    şi ca urmare a persistenţei sentimentului favorabil pe piaţa financiară
    internaţională, în ultima perioadă, moneda românească este în depreciere în
    raport cu principalele valute. Este o cădere anticipată, spun economiştii.


    Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari, Adrian Codirlaşu, a
    precizat într-o intervenţie la Radio România: Ultimul sondaj al CFA România, cel realizat în decembrie 2019, arată
    un curs anticipat pentru decembrie 2020 la 4,88 de lei pentru un euro.
    Premisele de la care se porneşte în această anticipaţie sunt deficitele gemene.
    România are cel mai mare deficit de cont curent din regiune, în jur de 5%, 5%
    fiind un nivel considerat de avertizare pentru o ţară mică şi deschisă. De
    asemenea, are unul dintre cele mai mari deficite bugetare şi va intra acum în
    procedura de deficit excesiv. Aceste deficite necesită finanţare, inclusiv
    finanţare externă. Mai mult, deficitul de cont curent ce înseamnă? Ieşiri de
    valută. De aici, presiunea pe curs.


    Preşedintele Asociaţiei Analiştilor
    Financiar-Bancari consideră, în acelaşi timp, că deprecierea monedei naţionale
    nu se va opri. În opinia analistului economic Dragoş Cabat, în evoluţia slabă a leului un rol
    este jucat de instabilitatea politică. În plus, la nivel internaţional, cu
    China şi coronavirusul, toată lumea este speriată. Iar în situaţiile acestea,
    monedele mai vulnerabile, din ţări unde dezechilibrele macroeconomice există
    clar în sistem, sunt atacate. Leul nu beneficiază de atenţie chiar aşa mare din
    partea investitorilor internaţionali. În caz contrar, ar fi fost atacat şi mai
    puternic    , spune analistul, adăugând că, dacă nu ar fi intervenit Banca
    Naţională în ultima lună pentru a reversa tendinţa de depreciere a leului, euro
    ar fi ajuns la un nivel de 4,8 – 4,85 lei.


    Deprecierea uşoară a leului este corelată cu deprecierile din regiune, în
    condiţiile în care zlotul şi forintul s-au depreciat în urma unor mişcări de
    fluxuri internaţionale, spune ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu. În
    opinia sa, dobânzile vor continua să scadă şi încrederea investitorilor să
    crească.


    Premierul în exerciţiu Ludovic Orban spune, de asemenea, că nu există
    niciun motiv de neîncredere sau de panică şi dă asigurări că situaţia economică
    a ţării este foarte stabilă.

  • Eurobarometru România: Încredere în economia UE, pesimism față de cea locală

    Eurobarometru România: Încredere în economia UE, pesimism față de cea locală

    Românii își păstrează optimismul față de situația economică a Uniunii Europene. Sondajul Eurobarometru de primăvară, publicat joi, arată că 31% din populația României consideră că economia blocului comunitar se va îmbunătăți în următoarele 12 luni, cu zece procente peste media europeană (21%). Cel puțin unul din doi români are încredere în UE, respectiv 52%, din nou peste media europeană de 42%.



    Românii, nemulțumiți de economia țării și de situația financiară a gospodăriei



    În ce privește starea economiei naționale, românii sunt în cea mai mare parte pesimiști. Doar 27% dintre respondenți consideră că România are o economie bună în prezent, aproximativ jumătate din media europeană (49%). Cu toate că economia națională se află în creștere de câțiva ani, iar prognoza instituțiilor financiare indică o creșetere de peste 5% și în 2018, populația României este afectată de creșeterile de prețuri, dar și de ratele mai mari. Conform datelor Eurostat, publicate vineri, România a înregistrat cea mai mare inflație din Uniunea Europeană în luna mai, respeciv 4,6%.



    Pe lângă creșterea prețurilor pentru bunuri și servicii, românii se confruntă și cu o creștere accelerată a indicelui ROBOR care a mărit semnificativ ratele la creditele cu dobândă variabilă în lei.



    Sondajul Eurobarometru evidențiează chiar îngrijorările românilor față de bugetul gospodăriei. 54% din respondenții români consideră că situația financiară a propriei gospodării este bună, față de 71% media în cele 28 de state UE. De asemenea, 35% dintre români sunt nemulțumiți de situația de la locul de muncă, cu 14 procente peste media europeană.



    Europenii, mai încrezători în viitorul UE și în moneda euro



    Sondajul arată un optimism în ușoară creștere și la nivelul întregii Uniuni Europene. Opiniile pozitive cu privire la starea economiei naționale este în creșetere cu 1% față de anul trecut, 49 %, depășind numărul opiniilor negative (47 %) pentru prima oară din 2007. Uniunea economică și monetară și sprijinul pentru moneda euro este la cel mai ridicat nivel de suținere, respectiv 74% din respondenții care se află în statele din zona euro.



    La nivelul întregului bloc comunitar, încrederea în Uniunea Europeană este în creștere la 42%, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. De asemenea, 58% dintre europeni sunt optimști în ceea ce privește viitorul UE (58%).



    Politicile care au adus beneficii populației UE



    “Europenii resimt beneficiile politicilor și ale realizărilor Uniunii, cum ar fi: lipsa controalelor la frontieră sau reducerea numărului acestora cu ocazia călătoriilor în străinătate (53%), scăderea prețurilor pentru convorbirile telefonice efectuate într-o altă țară UE (48%), sporirea drepturilor consumatorilor la achiziționarea de produse sau servicii în altă țară din UE (37%) sau îmbunătățirea drepturilor pasagerilor de transport aerian (34%); libera circulațieeste susținută de 82% dintre respondenți, iar o politică de securitate și apărare comună este susținută de 75%”, a comunicat Reprezentanța în România a Comisiei Europene.



    Sondajul Eurobarometru standard a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate între 17 și 28 martie 2018. Au fost intervievate 33.130 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate, informează Comisia Europeană.

  • Raport de ţară al Comisiei Europene

    Raport de ţară al Comisiei Europene

    România înregistrează cel mai scăzut nivel al şomajului din ultimii ani
    şi înregistrează o creştere economică peste media UE, însă aceasta se bazează
    mai ales pe consum şi pe împrumuturi. Inegalităţile sociale persistă, iar
    deficitul bugetar riscă să nu se poată încadra în ţinta de 3% din PIB – arată ultimul
    Raport de ţară al UE. De
    asemenea, România are cel mai redus şomaj din ultimii 20 de ani, însă se
    confruntă cu probleme de disponibilitate a forţei de muncă şi cu un risc
    ridicat de sărăcie pentru categoriile vulnerabile. În plus, investiţiile
    publice sunt ineficiente.

    Șeful Reprezentanţei Comisie Europene în România,
    Angela Cristea: România are o
    rată a investiţiilor mai mare, aproape 23% din PIB, decât media din UE, care este
    undeva către 20%, dar eficienţa acestor investiţii este mult mai redusă în
    România decât în restul Uniunii Europene. De obicei se cheltuie mai puţin decât
    se alocă şi se construieşte încă şi mai puţin.

    Pe de altă parte, ministrul
    finanțelor, Eugen Teodorovici, spune că România a înregistrat cifre economice bune, însă
    recunoaşte că trebuie acţionat în direcţia transferului dinspre consum spre
    investiţii a motoarelor de creştere economică. Eugen Teodorovici: Consumul reprezintă principalul element de
    creştere, şi asta trebuie să se schimbe obligatoriu şi pe termen cât mai scurt.
    Felul în care strategia este definită, măsurile din planul de guvernare arată
    foarte clar că asta este sensul.

    Ministrul de Finanțe a explicat că se
    acţionează atât în direcţia
    impulsionării investiţiilor publice, inclusiv prin simplificarea procedurilor
    de achiziţii publice, cât şi în direcţia conturării unui cadru prietenos pentru
    investiţiile private. În ceea ce privește deficitul bugetar, el consideră că acesta nu va fi depăşit și a promis că,
    în cel mai scurt timp, va prezenta un set de măsuri cuantificabile şi cu
    termene clare de realizare despre cum acesta va fi menţinut sub ţinta de 3% din PIB.

    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru,
    atrage însă atenţia că nu numai nivelul cheltuielilor pune presiune pe ţinta de
    deficit bugetar. Ionuţ Dumitru: Veniturile
    fiscale sunt foarte mici în România, doar 25,6% din PIB anul trecut, faţă de o
    medie europeană de 40. Deci degeaba discutăm despre infrastructură europeană,
    despre servicii sociale europene, când avem o diferenţă atât de mare, enormă,
    între media europeană şi veniturile noastre colectate din taxe şi impozite.
    Dacă ne uităm la vecinii noştri, Bulgaria are 29,5. Romania daca ar avea
    veniturile Bulgariei ar avea surplus bugetar.

    România a fost inclusă de
    Bruxelles în categoria statelor europene care nu se confruntă
    cu dezechilibre şi care continuă să se afle pe un     trend favorabil. Datele finale
    indică, în 2017, o creştere record a economiei românești de 7%, care a depașit-o
    pe cea a
    Chinei (6,9%).

  • O analiză a economiei româneşti

    O analiză a economiei româneşti

    Campioană a creşterii economice în Uniunea Europeană, după ce a înregistrat un avans de 7% în 2017 comparativ cu anul precedent, România va avea o creştere robustă şi în acest an. Este părerea exprimată, recent, de Banca Naţională a României, potrivit căreia din 2019 această creştere ar urma să se tempereze. Această evoluţie o regăsim şi în cea mai nouă estimare a agenţiei de evaluare a riscului Standard&Poors. Astfel, România ar putea înregistra o creştere economică de 4,7% în acest an, urmată de una mai moderată, spre 3,5% pe an, în perioada 2019-2021.



    Experţii agenţiei menţionează între vulnerabilităţi desele schimbări politice, însă subliniază că mai îngrijorătoare sunt încercările frecvente de modificare a legislaţiei. Acestea, susţine Standard&Poors, pot avea un impact major asupra echilibrului instituţional şi pot întârzia reformele structurale necesare, cum ar fi cele privind îmbunătăţirea infrastructurii sau din domeniul educaţiei şi sănătăţii. Agenţia a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la BBB minus, adică recomandat pentru investiţii, dar cu perspectivă stabilă.



    În opinia agenţiei, perspectiva stabilă reflectă aşteptările conform cărora, deşi deficitele României vor rămâne ridicate ca rezultat al poziţiei bugetare prociclice a Guvernului, nivelul datoriei guvernamentale şi externe va creşte doar gradual în următorii doi ani, împiedicând o încetinire economică majoră. Constrângerile bugetare vor limita capacitatea Guvernului de a stimula economia României, în timp ce factorii structurali încep să afecteze expansiunea.



    O reducere a ratei şomajului la 4,9% în 2017 indică extinderea deficitului de forţă de muncă calificată. Mai mult, dacă va continua creşterea rapidă a salariilor, competitivitatea României greu câştigată s-ar putea eroda rapid, avertizează agenţia de evaluare financiară. Principalul motor al creşterii economice a României a fost consumul gospodăriilor, stimulat de reducerea taxelor şi de majorarile salariale.



    Investiţiile publice sunt, însă, în scadere pentru al doilea an consecutiv, a subliniat Comisia Europeană. Bruxellesul estimează că avansul economiei va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente anul viitor. Estimări asemănătoare apar şi în analiza făcută de Banca Mondială. În schimb, Comisia Naţională de Prognoză a anunţat că a revizuit în creştere, la 6,1%, proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut, în acest an.

  • Deficitul balanţei de plăţi, în creştere

    Deficitul balanţei de plăţi, în creştere

    Deficitul balanţei de plăţi a României a ajuns, în primele 11 luni din 2017, la aproape 5,6 miliarde de euro, aproape dublu faţă perioada similară din anul anterior, potrivit datelor anunţate de Banca Naţională. Analiştii economici consideră că nu acest dezechilibru ar fi motiv de alertă, ci mai degrabă modul în care este finanţat. Practic, a crescut semnificativ diferenţa dintre valoarea importurilor şi cea a exporturilor în defavoarea celor din urmă.



    Evoluţia nu este surprinzătoare având în vedere faptul că avem de-a face cu o tendinţă ce durează deja de peste un an – spune analistul economic Aurelian Dochia: “Eu cred că, în momentul de faţă, deşi tendinţa este privită cu o anumită atenţie de către autorităţi şi de către Banca Naţională nu trebuie să fie considerată o situaţie alarmantă pentru că nivelul în raport cu PIB al deficitului balanţei de plăţi este încă scăzut, este în jur de 3% din PIB, ceea ce înseamnă că este mult sub nivelul pe care l-a avut atunci când s-a declanşat criza din 2008, unde atinsese peste 12% din PIB. Problema este că finanţarea deficitului extern ar fi bine să se facă îndeosebi prin investiţii directe; or, în această privinţă, lucrurile nu au avut o evoluţie foarte bună.”



    Aşadar, chiar dacă investiţiile străine directe au însumat aproape 1 miliard de euro, ele nu au fost suficiente pentru a finanţa deficitul extern. În consecinţă, în perioada ianuarie – noiembrie 2017, datoria externă totală a crescut cu aproape 1,5 miliarde de euro. Pe de altă parte, potrivit indicatorilor, consumul privat continuă probabil şi în trimestrul IV din 2017 să constituie principalul determinant al creşterii economice robuste. El poate fi secondat de o contribuţie modestă a formării brute de capital fix, eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condiţiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar al anului 2017 în parametrii programaţi, precizează BNR.



    În cazul exportului net este însă de aşteptat o mărire a aportului negativ, dată fiind ampla creştere consemnată în octombrie de soldul negativ al balanţei comerciale, contribuind decisiv la puternica accelerare a trendului de adâncire a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Potrivit experților instituției, actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 2,00%.



    Pe de altă parte, Banca Centrală atrage atenția că prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene şi scăderea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste reprezintă riscuri la adresa perspectivei creşterii economice.

  • Opinii privind starea economiei româneşti

    Opinii privind starea economiei româneşti

    La solicitarea principalului partid de opoziţie din România, PNL, premierul social-democrat Mihai Tudose a prezentat în plenul Parlamentului starea economiei. Explicaţiile au fost cerute pentru că, spun liberalii, în spaţiul public există îngrijorări legate de faptul că ţara ar putea intra, în perioada următoare, într-o criză economică similară celei din 2009. Ipoteza a fost respinsă de Liviu Dragnea, liderul partidului majoritar al coaliţiei aflate la guvernare, PSD, potrivit căruia nu sunt probleme majore în economie. Este, de altfel, şi ideea în jurul căreia şi-a structurat şi premierul discursul din Parlament — primul de la preluarea mandatului în urmă cu câteva luni.



    Primul ministru a subliniat că anul acesta s-a atins o creştere economică de 5,8%, cea mai mare din Europa, şi că investiţiile sunt mai mari faţă de anul trecut. În sectorul privat au fost create mai multe locuri de muncă şi toate măsurile adoptate în plan bugetar şi fiscal au ţinut cont de angajamentele externe ale României – a spus Mihai Tudose, amintind, în acelaşi timp, că salariile şi pensiile au crescut: Deficitul la opt luni este de minus 0,77 faţă de asumatul de minus 2,95. Datoria publică este de 37%, cea mai mică, pe locul trei, la premianţi, în Uniunea Europeană, marja maximă fiind de 60%.”



    Situaţia economică prezentată de premier a fost bine primită de social-democraţi. Fostul ministru al finanţelor, deputatul PSD, Viorel Ştefan, a declarat că actualul guvern investeşte în dezvoltare, asumându-si un program care oferă o imagine extrem de realistă asupra reformelor care vor fi implementate în următorii ani. Reprezentanţii opoziţiei au contestat, însă, modul în care Guvernul gestionează economia ţării. Deputatul PNL, Raluca Turcan, s-a declarat nemulţumită de răspunsurile oferite de premier, precizând că situaţia economică reală nu este cea prezentată de PSD. Între criticile formulate de liberali se numără şi cele legate de reintroducerea accizei pe carburanţi.



    Şi deputatul USR, Claudiu Năsui, a criticat modul în care guvernul Tudose gestionează economia: Cifrele prezentate de premierul României sunt o imagine fantezistă şi ireală. Dacă lucrurile merg atât de bine, creşterea e atât de mare şi toate lucrurile merg atât de roz, de ce este nevoie de toate aceste creşteri de taxe pe care le-aţi propus în ultima perioadă?”



    Liderul deputaţilor PMP, Eugen Tomac, a declarat că pentru încadrarea în deficitul bugetar asumat executivul va sacrifica o serie de măsuri din programul de guvernare, iar deputatul UDMR, Erdei István, a cerut executivului să asigure predictibilitate în legislaţia fiscală.