Radio România Internațional

Tag: economia UE

  • Securizarea economiei UE

    Securizarea economiei UE

    În prima săptămână a lunii noiembrie a avut loc Reuniunea informală a șefilor de stat şi de guvern, de la Budapesta. Discuţiile au arătat că într-un peisaj geopolitic care s-a modificat, UE este hotărâtă să obțină prosperitate economică, să stimuleze competitivitatea, să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume și să asigure suveranitatea, securitatea, reziliența și influența UE la nivel mondial.

    Roberta Metsola, Președintele Parlamentului European, a declarat: “Un lucru pe care l-am auzit în mod constant ieri a fost că Europa trebuie să revină la o tendință rapidă, ascendentă.

    Pentru noi, competitivitatea nu este doar un cuvânt la modă. Este unul care înseamnă că trebuie să ne concentrăm pe creșterea economică. Iar creșterea economică înseamnă mai multe locuri de muncă, o cifră de afaceri mai mare.

    Ca să vă dau statistici, analiștii economici spun că dacă am fi fost în același ritm de creștere ca și Statele Unite ale Americii, de la începutul secolului, am avea 11 milioane de locuri de muncă în plus.

    Acesta este modul în care putem continua să avem rețele eficiente de protecție socială. Așa putem continua să răspundem nevoilor familiilor noastre, fermierilor noștri, fabricilor noastre, industriei noastre.”

    Liderii UE au adoptat Declarația de la Budapesta, care subliniază nevoia urgentă și hotărârea de a face ca UE să fie mai competitivă, prin intermediul unui nou pact pentru competitivitatea europeană.

    Roberta Metsola, Președintele Parlamentului European, a adăugat: “Pentru noi, competitivitatea înseamnă să ne putem concentra cu adevărat pe dezlănțuirea adevăratului nostru potențial.

    Şi, în cele din urmă, avem ceea ce este necesar, trebuie doar să ne concentrăm asupra acestui aspect. Asta ne-au cerut cetățenii în iunie și asta sunt sigură că putem livra.

    Cred că, dacă există un lucru pe care îl învățăm, sau trebuie să continuăm să îl repetăm, este că atunci când Statele Unite aleg, noi nu doar să reacționăm, ci să acționăm.

    Putem continua să ne concentrăm și să ajutăm mediul de  afaceri, putem continua să ne concentrăm și să  ajutăm oamenii care lucrează în inovare, cercetătorii noștri, companiile noastre. Și cred că dacă răspundem nevoilor lor, dacă nu ne întoarcem privirea, nu vom fi strânși între uniuni economice care ar putea încerca să ne excludă. Sunt convinsă de asta.”

    Liderii UE vor depune în continuare eforturi pentru ca UE să fie mai suverană, mai productivă, mai competitivă și mai durabilă. Politica de coeziune a UE și eforturile pentru a asigura convergența și condiții de concurență echitabile în interiorul și în afara UE vor juca un rol în acest sens.

  • Raportul de convergență zona euro

    Raportul de convergență zona euro

    Comisia Europeană a publicat raportul de convergență, care cuprinde evaluarea sa cu privire la progresele făcute de statele membre din afara zonei euro în direcția adoptării monedei unice.

     

    Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Documentul  se bazează pe criteriile de convergență, denumite uneori și „criteriile de la Maastricht”. Printre ele se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.

    Purtătorul de cuvânt principal al CE, francezul Eric Mamer a oferit mai multe amănunte:

    “Colegiul comisarilor a adoptat Raportul de convergență pentru anul 2024, în care Comisia Europeană evaluează progresele înregistrate de statele membre din afara zonei euro în ceea ce privește adoptarea monedei euro. Raportul acoperă cele șase state membre din afara zonei euro care s-au angajat în mod legal să îl adopte. Este vorba de Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Suedia și Cehia.”

    Concluzia raportului este că aceste state prezintă rezultate eterogene în ceea ce privește convergența nominală. În prezent, niciunul dintre ele nu îndeplinește toate criteriile de aderare la zona euro. Bulgaria este singura țară care îndeplinește toate criteriile cu excepția unuia și a cărei legislație națională poate fi considerată compatibilă cu normele uniunii economice și monetare.

    Evaluarea convergenței prezentată în raportul în discuție a fost influențată de mai multe șocuri economice și evoluții de politică majore din ultimii doi ani.

    Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat piața energiei și lanțurile de aprovizionare de la nivel mondial, prețurile energiei crescând până la niveluri record în 2022. Economia UE a dat dovadă de o reziliență remarcabilă, reducându-și cu succes dependența de combustibilii fosili din Rusia și limitând impactul negativ asupra activității economice.

    Inflația totală a atins nivelul maxim în UE în 2022, sub presiunea prețurilor energiei, ale alimentelor și ale altor produse de bază. Creșterea vertiginoasă a prețurilor energiei în 2022 a determinat, totodată, multe state membre să ia măsuri de urgență de sprijin în domeniul energiei, pentru a atenua efectele economice și sociale ale acestei creșteri.

    În 2023, economia UE și-a pierdut dinamica, slăbită de erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor, de un mediu extern inert și de condițiile de finanțare mai stricte. Pe măsură ce prețurile energiei s-au redresat după atingerea nivelurilor maxime și înăsprirea politicii monetare și-a făcut simțite efectele asupra economiei, inflația anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a scăzut drastic în UE.

    Potrivit unui sondaj recent Eurobarometru privind percepția monedei euro, majoritatea cetățenilor (59 %) din statele membre din afara zonei euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra statelor care au adoptat-o. Majoritatea (53 %) consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor și pentru ei înșiși (56 %). Totodată, 57 % dintre respondenți sprijină introducerea monedei euro în țara lor.

     

     

  • O economie pentru oameni/O economie în slujba cetăţenilor

    O economie pentru oameni/O economie în slujba cetăţenilor

    Una dintre
    cele şase priorităţi comune ale instituţiilor europene este O economie în serviciul cetățenilor.
    Aceasta urmăreşte ca redresarea economiilor statelor membre după criza
    provocată de pandemie să se resimtă la nivelul
    întregii societăți, prin aprofundarea pieței unice și consolidarea ramurilor
    industriale, depunând eforturi pentru o mai mare echitate socială și
    prosperitate.


    Într-un recent birefing de
    presă, organizat la Biroul Parlamentului European în România, europarlamentarul
    Dragoş Pîslaru a menţionat două dosare-cheie, de pe agenda instituţiilor
    europene, mobilitatea lucrătorilor în Uniunea Europeană şi mobilitatea
    digitală, care se adaugă multor alte dosare din domeniul economico-social,
    aflate în diferite etape ale procedurilor de dezbatere, negociere şi adoptare.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • UE evită la limită recesiunea

    UE evită la limită recesiunea

    Cele mai noi prognoze ale Comisiei, aşa numitele previziuni de iarnă, arată că economia ţării ar urma să crească în acest an cu 2,5 la sută. Estimările sunt mai bune decât cele din toamnă, când era așteptată o creştere de doar 1,8 procente.

    În ceea ce priveşte inflaţia, Bruxelles-ul anticipează o rată anuală de 9,7% în 2023 , în scădere faţă de prognoza anterioară, de peste 10 la sută.

    Comisia Europeană precizează că România a avut o creştere economică puternică în primele 9 luni ale anului trecut, de 4,3 procente, susţinută de investiţiile publice şi de consumul privat, pe fondul unei pieţe a muncii rezistente şi a creşterii salariilor, în combinație cu măsurile de plafonare a preţurilor la energie.

    Reducerea prețurilor la curent și sprijinul acordat gospodăriilor și companiilor fac ca şi pentru Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, estimările să fie mai bune decât cele din toamnă.

    Astfel, economia germană ar urma să înregistreze o uşoară creştere în acest an, de 0,2 la sută, după ce initial era aşteptată o contracţie de 0,6 procente.

    Veştile sunt bune şi pentru Italia, țară care depinde în mare măsură, la fel ca Germania, de importul de combustibili folosi din Rusia. Creșterea progonozată este de 0,8 la sută.

    Economia Franței ar urma să aibă în acest an un avans de 0,6 la sută, iar cea a Spaniei de 1,4 procente.

    Toate aceste evoluţii sunt puse de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, pe seama faptului că: Economia Uniunii Europene a dat dovadă de o putere extraordinară anul trecut, iar performanța din acest an ar urma să fei mai bună decât ne-am așteptat.

    Însă tot el a ţinut să adauge: Peste așteptări nu înseamnă și mai bine în actuala situație. Evoluția depinde foarte mult de ce se va întâmpla în plan politic. În plus, europenii mai au de înfruntat o perioadă dificilă, în care creșterea economică ar urma să încetinească, iar inflația va continua să afecteze puterea de cumpărare.

    Iar estimările arată că rata inflației ar urma să scadă în întreaga Uniune după vârful atins în octombrie anul trecut. Totul depinde însă, spune acelaşi Paolo Gentiloni, de evoluția prețurilor din domeniul energiei.


  • Previzunile economice de toamnă

    Previzunile economice de toamnă


    Economia României va încetini semnificativ anul următor potrivit previziunilor economice de toamnă ale Comisiei Europene care mai indică o creștere a PIB-ului de 5,8% în anul curent. În 2023, avansul va fi de numai 1,8%, iar pentru 2024 se estimează o creștere de 2,2%.



    Creșterea galopantă a inflației, înăsprirea condițiilor financiare și urmările invaziei rusești din Ucrainei sunt principalii factori care duc la slăbirea economiei. Potrivit Executivului comunitar, inflația va atinge un nivel maxim abia la sfârșitul anului 2022 și că va rămâne la un nivel ridicat și pe parcursul anului următor, înainte de a scădea în 2024. Estimările mai indică un deficit public care va coborî până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va rămâne constantă în următorii doi ani, în jur de 47,5%.



    Documentul Comisiei Europene mai atrage atenția asupra indicatorilor macroeconomici care înclină către o evoluție negativă, principala cauză fiind întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică.

    previziuni-economice-toamna-2022-ce.jpg



    La nivel Uniunii Europene, raportul Comisiei amintește că PIB-ul real a înregistrat un avans surprinzător în primul semestru prin creșterea cheltuielilor populației, în urma relaxării restricțiilor impuse în pandemie. Însă, previziunile nu sunt cele mai bune în ceea ce privește ultimele trei luni ale anului.



    “Pe fondul incertitudinii ridicate, al presiunilor ridicate asupra prețurilor la energie, al erodării puterii de cumpărare a gospodăriilor, al unui mediu extern mai slab și al unor condiții de finanțare mai stricte, se preconizează că UE, zona euro și majoritatea statelor membre vor intra în recesiune în ultimul trimestru al anului, mai transmite Comisia Europeană. Chiar și cu un final de an mai slab, economia UE va avea în 2022 o creștere a PIB-ului real de 3,3 % , respectiv 3,2 % în zona euro.

    Estimări privind evoluția PIB-ului în statele UE 2022-2024

    pib-state-ue-previziuni-toamna-2022-ce.jpg



    Trendul descendent va continua și în 2023, iar estimările Executivului arată o stagnare a economiei UE, cu o creștere a PIB-ului de numai 0,3%, cu o revenire în 2024 când cele 27 de state membre ar acumula o creștere economică de cel puțin 1,5%. În privința inflației, se preconizează o pondere încă ridicată pentru 2023 (7,0 % în UE și la 6,1 % în zona euro), urmată de o scădere semnificativă în 2024 (3,0 % în UE 2,6 % în zona euro).



    Există un grad mare de incertitudine pentru previziunile economice, mai subliniază Comisia Europeană, creat în cea mai mare parte de efectele războiului din Ucraina. Evouluția prețulurilor pe piața gazelor și riscul de penurie în sezonul rece reprezintă cele mai mari amenințări pentru economiile europene. În același timp, UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri asupra altor piețe de mărfuri care reacționează la tensiunile geopolitice.

    Previziuni economice de toamnă – video subtitrat în limba română / Sursa: Comisia Europeană


  • Perspective pentru economia europeană în vremuri de criză

    Perspective pentru economia europeană în vremuri de criză

    Comitetul
    Economic şi Social European (CESE) a organizat în prima parte a lunii octombrie
    o conferinţă cu factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și
    cercetători economici pentru a informa și influența dezbaterile de politică
    economică la nivel european și național. Atât criza provocată de COVID-19, cât
    și războiul din Ucraina au avut un impact profund și, în multe aspecte,
    devastator asupra economiei și societății europene.


    Stefano
    Palmieri, Președintele Secțiunii pentru Uniunea Economică și Monetară și
    Coeziune Economică și Socială (ECO), Comitetul Economic și Social European
    (CESE) a detaliat:

    În 2022
    Europa a intrat în cea mai puternică recesiune din istoria ei. Şi s-a petrecut
    pe fondul unei uşoare reveniri de pe urma impactului economic şi social al
    pandemiei. Acum suntem confruntaţi cu încă o criză, dar de această dată e una
    de altă natură: războiul din Ucraina şi dezmembrarea economică şi socială provocate
    de nejustificata agresiune Rusă. Aceste crize au arătat vulnerabilităţi
    semnificative şi diferenţe structurale între statele membre.

    Numai un exemplu
    îl reprezintă dependenţa diferită de gazul rusesc şi utilizarea unui amestec
    energetic diferit. Războiul din Ucraina creşte nevoia ca tranziţia verde să fie
    eficientă cât mai curând, susţinând Europa în drumul către decarbonizare,
    înspre autonomia sa strategică şi tehnologică. Războiul din Ucraina a afectat
    masiv problemele economice preexistente, ducând la creşteri rapide de preţ, în
    special a preţurilor legate de energie, dar şi la întreruperi ale lanţurilor de
    distribuţie şi a creşterii preţurilor de transport. Războiul a exacerbat
    creşterea preţurilor, pentru că UE importă aproximativ 44% din gaz din Rusia, cu
    unele ţări având o dependenţă chiar şi mai mare de atât.

    Această creştere a
    preţurilor reduce puterea de cumpărare şi conduce la deteriorarea situaţiei
    sociale a gospodăriilor, afectând direct standardul de viaţă. Inflaţia
    afectează şi competitivitatea şi solicită un răspuns monetar coerent faţă de
    cel necesar înainte de război. În astfel de situaţii decidenţii au de creat
    politici mult mai versatile. Iar gradul mare de insecuritate în care se
    trăieşte face ca Europa să fie mai rezilientă şi sustenabilă decât înainte, ca
    principală prioritate a UE.

    Avem de realizat cele mai eficiente politici pentru
    a ajuta Europa, să treacă înspre o mai mare digitalizare şi traziţie verde şi
    trebuie să nu lăsăm niciun stat membru în urmă. Coeziunea socială şi economică
    este, astfel, în centrul efortului comun al UE de a crea o economie europeană incluzivă,
    durabilă din punct de vedere ecologic și social.


    În timp ce
    Europa avansează pe agenda de decarbonizare și își intensifică eforturile
    pentru a spori autonomia strategică și tehnologică, conflictul militar pune în
    prezent provocări dramatice pentru economiile UE. Perspectivele de creștere
    scăzută împreună cu inflația la niveluri record ridică noi dileme pentru
    factorii de decizie economică din UE.


  • Pâine mai scumpă și inflație-record în UE

    Pâine mai scumpă și inflație-record în UE


    Prețul pâinii în România a fost cu 25,2% mai mare în luna august 2022 față de aceeași lună a anului trecut, arată datele publicate de Eurostat. Diferența de preț din țara noastră este a zecea din Uniunea Europeană, cu Ungaria în fruntea listei, unde prețul pâinii a crescut cu 66% în perioada menționată. În spatele Ungariei se află Lituania care a înregistrat o creștere de 33% , urmată de Estonia şi Slovacia, ambele cu scumpiri de 32%. La capătul clasamentului se situează Franța, unde pâinea s-a scumpit cu doar 8%, alături de Luxemburg și Regatul Țărilor de Jos, ambele cu 10%.



    În medie, cetățenii din cele 27 de state membre au plătit în luna august pentru o pâine cu 18% mai mult față de luna august a anului 2021, o creștere “uriașă, notează Eurostat care subliniază că diferența de preț între august 2020-august 2021 a fost de numai 3 puncte procentuale.



    Scumpirile înregistrate pentru pâine, la fel ca cele pentru alte alimente de bază au drept cauzăm invazia rusă în Ucraina, care a perturbat semnificativ piețele globale în condițiile în care Rusia şi Ucraina sunt mari exportatori de cereale, şi îngrășăminte, mai arată Eurostat.

    Creșterea prețului la pâine în statele UE / Sursa: Eurostat

    inflatie-pret-paine-2022-eurostat.jpg



    Rată anuală a inflației depășește 10% în UE27



    De altfel, inflația a atins un nou record în luna august când a urcat la 10,1% în Uniunea Europeană, respectiv la 9,1% în zona euro. Diferențele sunt destul de mari între cele 27 de state membre, cu 12 țări care au înregistrat scăderi față de luna iulie.


    În România, inflația a continuată să crească la o rată anuală de 13,3% în august, față de 13% în luna iunie. În luna august a anului trecut, rata anuală a inflaţiei în România era de numai 4%.



    În fața țării noastre se situează nouă state UE care au înregistrat rate anuale ale inflației mai ridicate. Prima este Estonia cu o inflație de 25,2%, urmată de Letonia (21,4%), Lituania (21,1%), Ungaria (18,6%), Cehia (17,1%), Bulgaria (15%), Polonia (14,8%), Ţările de Jos (13,7%) și Slovacia (13,4%). Cele mai reduse cote ale inflației s-au înregistrat în Franţa (6,6%), Malta (7%) şi Finlanda (7,9%).

    Rata anuală a inflației în statele UE / Sursa: Eurostat

    inflatie-ue-aug-2022-eurostat.jpg



    Recesiunea bate la ușă în Uniunea Europeană



    Potrivit Eurostat, cel mai semnificativ impact asupra creșterii anuale a prețurilor în zona euro este cauzat de energie, care s-a scumpit cu 3,95 puncte procentuale. Alte creșteri care au provocat rata-record din luna august sunt cele înregistrate la alimente, alcool şi tutun, care s-au scumpit cu 2,25%. Prețurile pentru servicii sau mărit cu 1,62%, iar cele pentru bunurile industriale neenergetice au înregistrat un avans de 1,33%.



    În aceste condiții, riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după luna iulie 2020, atrag atenția economiștii, pe fondul înmulțirii îngrijorărilor că o criză energetică în sezonul rece va conduce la o reducere a activității economice.



  • Bilanț la un an de mandat al Comisiei conduse de Ursula von der Leyen

    Bilanț la un an de mandat al Comisiei conduse de Ursula von der Leyen

    Comisia Europeană, în actuala echipă condusă de Ursula von der Leyen, și-a început activitatea la 1 decembrie anul trecut cu promisiunea că se va concentra pe modernizarea economiei astfel încât să devină competitivă și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor.

    Acest lucru presupune, potrivit Pactului verde, prezentat in urma cu un an, să fie încurajată inovarea în întreaga Uniune și să nu mai existe emisii de gaze cu efect de seră până în anul 2050. Pactul, văzut de șefa executivului comunitar drept noua strategie de dezvoltare a Uniunii, acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, industria siderurgică , tehnologia informațiilor, textilele și produsele chimice.

    A venit însă pandemia provocată de coronavirus, care a dus mai întâi la o criză sanitară, urmată la scurt timp de perturbări majore în desfășurarea tuturor activităților economice. În aceste condiții, prioritățile s-au schimbat rapid, iar executivul comunitar a luat măsuri, astfel încât să existe un răspuns coordonat la nivel european. Printre altele a fost instituit un cadru temporar cu noi reguli de acordare a ajutoarelor de stat, iar acest lucru a permis statelor membre să aibă mai multă flexibilitate în susținerea companiilor.

    În luna mai, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un plan de redresare a economiei în valoare de nu mai puțin de 750 de miliarde de euro. Planul ar urma să fie pus în practică de la 1 ianuarie, dar numai dacă până atunci este aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European. Ungaria și Polonia nu vor însă ca banii să fie condiționați de respectarea statului de drept, motiv pentru care au blocat prin veto adoptarea acestui plan, dar și a bugetului comunitar pe următorii 7 ani.

    Comisia a ținut cont și de problemele apărute în primul val, din primăvară, al pandemiei, când școala s-a mutat brusc pe internet, iar pe final de septembrie a prezentat un plan de acțiune pentru educația digitală.

    A anunțat apoi că vrea crearea unei Uniuni a Sănătății pentru a putea face mai bine față unor viitoare crize sanitare. Propunerea prevede, între altele, înființarea unei noi agenții, Autoritatea pentru răspuns în situații de urgență sanitară, dar și consolidarea atribuțiilor actualei Agenții europene a Medicamentului și ale Centrului de Prevenire și Control al Bolilor.

    Nu în ultimul rând, în acest an scurs de la începerea activității, Comisia Europeană a propus și standarde comune și reguli stricte pentru stabilirea salariului minim pe economie. Comisia Europeană nu își propune să stabilească o singură retribuție minimă, valabilă în întreaga Uniune. Vrea în schimb un cadru juridic comun în ideea de a reduce diferențele și criterii clare de stabilire a salariului minim în funcție de productivitate și competitivitate.


  • Previziunile economice de toamnă 2020

    Previziunile economice de toamnă 2020

    După cea mai profundă recesiune din istoria UE în prima jumătate a acestui an și o ascensiune economică foarte puternică în timpul verii, redresarea Europei a fost întreruptă din cauza recrudescenței cazurilor de COVID-19. Creșterea va reveni în 2021, dar va fi nevoie de doi ani până când economia europeană va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie – a arătat comisarul pentru economie Paolo Gentiloni.

    Economia zonei euro va înregistra o contracție de 7,8 % în 2020, apoi creşteri de 4,2 % în 2021 și de 3% în 2022.
    Economia Uniunii Europene în ansamblu se va contracta cu 7,4 % în 2020, urmând să aibă o creștere de doar 4,1 % în 2021 și de 3 % în 2022.

    Măsurile adoptate de statele membre şi iniţiativele Uniunii Europene au atenuat creşterea şomajului, chiar în contextul scăderii activităţii economice. Se estimează însă că șomajul va continua să crească în 2021, însă ar trebui să se îmbunătățească în 2022.

    Rata șomajului din zona euro va ajunge la 8,3 % în 2020 și la 9,4% în 2021, urmând să scadă la 8,9% în 2022. La nivelul Uniunii Europene în ansamblu, rata şomajului va fi de 7,7 % în 2020 și de 8,6 % în 2021, urmând să scadă la 8,0 % în 2022.

    Se așteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în Uniunea Europeană în acest an, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale.

    Astfel, deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,8% în 2020; în 2021 va scădea la 6,4%, iar în 2022 va ajunge la 4,7 %.

    Inflația se va menține moderată. În Uniunea Europeană în ansamblu, inflația este estimată la 0,7 % în 2020, 1,3 % în 2021 și 1,5 % în 2022.

    Se menţionează că, pe fondul noilor perturbări generate de valul doi al pandemiei, previziunile economice ale Comisiei fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine și de riscuri.


  • Planul de redresare economică și primele reacții ale statelor membre

    Planul de redresare economică și primele reacții ale statelor membre

    O economie care are probleme într-o parte a Europei slăbește o economie puternică dintr-o altă parte. Suntem cu toții afectați de această criză și depășiți, fiecare dintre noi, de amploarea ei. Ne aflăm într-un moment crucial pentru Europa.

    Cu aceste cuvinte a descris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, criza economică declanșată în întreaga Uniune de pandemia de Covid 19. Săptămâna trecută, ea a mers în Parlamentul European pentru a propune un ambițios plan de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro.

    Din această sumă, 500 de miliarde de euro ar urma să meargă către statele membre sub formă de ajutoare nerambursabile şi 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pe termen lung, care trebuie plătite începând cu anul 2028. Cea mai mare sumă din acești bani ar urma să revină Italiei, grav afectată de pandemia provocată de coronavirus, urmată de Spania și Franța. România s-ar situa pe locul al șaptelea printre beneficiare.

    Criza căreia trebuie să îi facem față acum este enormă. Dar la fel de enorme sunt şansele pentru Europa și responsabilitatea noastră de a ne ridica la înălțimea acestui moment, a spus în limba maternă, cea germană, șefa executivului comunitar în același discurs din Parlamentul European, când a adăugat: Să lăsăm deoparte vechile prejudecăți!.

    Un îndemn lansat înaintea negocierilor pe care le va purta de acum încolo cu statele membre și care se anunță a fi destul de dificile, ținând cont de primele reacții. De exemplu, pentru premierul italian Giuseppe Conte, propunerile sunt un excelent semnal venit din partea Bruxelles-ului, iar Franța cere celorlalte state membre să susţină planul Comisiei. Germania, la rândul ei, a salutat faptul că Ursula von der Leyen a preluat multe din elementele iniţiativei franco-germane”.

    Planul executivului comunitar se loveşte în schimb de reticenţa câtorva state membre, în principal Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, așa numitul grup ”austerilor”, care ar fi preferat ca economia europeană să fie susținută prin împrumuturi, nu și prin subvenţii. Negocierile vor lua timp”, a atenționat un diplomat olandez. La rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz a apreciat că planul Comisiei este doar un ”punct de plecare în negocieri”.

    Totul trebuie făcut pentru a se ajunge la un acord până la vară, spune la rândul său preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Pentru 19 iunie, el a anunțat o reuniune a șefilor de stat și de guvern.

    Planul ar urma să fie pus în aplicare de la 1 ianuarie, dar până atunci trebuie să treacă și de Parlamentul European.


  • Platforma “Pregătiți pentru viitor – simplificarea legislației UE”

    Platforma “Pregătiți pentru viitor – simplificarea legislației UE”

    Comisia Europeană a lansat în luna mai platforma Fit for Future – Pregătiți pentru viitor. Un grup de experți la nivel înalt va ajuta Comisia în demersul de simplificare a legislației UE existente și de reducere a sarcinii administrative pentru cetățeni și întreprinderi.



    Maroš Šefčovič, vicepreședintele responsabil cu relațiile interinstituționale și prospectiva, despre cele trei obiective ale platformei: Primul este acela de a simplifica legislația europeană existentă, al doilea, să reducă povara administrativă a afacerilor și oamenilor, iar al treilea scop este să modernizeze legislația astfel încât legile UE să rămână viabile pentru viitor. Este foarte important acum, când vedem că totul e dinamic, că tehnologiile avansează rapid. Avem nevoie de o legislație viabilă nu doar pentru prezent, ci și pentru viitor.


    Odată cu criza COVID-19, am văzut că putem crea o legislație care să presupună cât mai puține costuri și putem înlătura toate obstacolele inutile. Astfel, cred că ne putem ajuta revenirea, un lucru important pentru companiile mici și mijlocii, care n-o duc tocmai bine acum. Vrem să folosim prin această platformă digitalizarea. Vom porni din start de la o abordare digitalizată. Astfel, le va fi mai ușor companiilor mici și mijlocii. Nu vrem să ne bazăm doar pe expertiza capitalurilor de aici, din Bruxelles, ci să implicăm și autorități locale și regionale, căci știu mai bine cum sunt implementate legile pe teren, cât de complicat poate fi și cum se poate simplifica.


    Noua platformă, Fit for future – Pregătiți pentru viitor, va fi compusă din două grupuri.



    Primul va fi guvernamental, iar al doilea va fi un grup al așa-zișilor acționari. Cei din grupul guvernamental se vor asigura că fiecare stat membru va nominaliza experți avansați, fie din autoritățile naționale, din administrația regională sau locală. Desigur, va fi important ca acești experți să aibă experiență la implementarea legislației UE. Pe lângă acești 27 de experți, vom avea trei reprezentanți din Comitetul Economic Regional. În privința grupului acționarilor, am publicat apelul de înregistrare. Ei ar trebui să aducă expertiza practică în diverse domenii cum ar fi afacerile. Acești experți trebuie să reprezinte întreprinderi, în special întreprinderi mici și mijlocii, parteneri sociali și organizații ale societății civile care au experiență directă în aplicarea legislației Uniunii. Ei ne vor ajuta la elaborarea legilor.



    Candidaturile pot fi depuse până la 19 iunie 2020, cerințele exacte fiind detaliate pe pagina dedicată programului, pe site-ul Comisiei Europene.


    Maroš Šefčovič, vicepreședintele responsabil cu relațiile interinstituționale și prospectiva: Așteptăm candidații din România și din celelalte state. Criza COVID-19 ne-a arătat și mai mult că trebuie să acționăm mai rapid. Primul lucru pe care l-am întreprins în condițiile acestei crize a fost flexibilitatea accesării fondurilor UE. Am știut că în această situație extraordinară ar trebui să dezlegăm mâinile guvernelor și să folosim fondurile UE imediat și acolo unde e nevoie. Sperăm ca flexibilitatea să se aplice și bugetului următor, cel pe care-l pregătim pentru următorii șapte ani, și planului de revenire cu care vrem să redresăm economia europeană.




  • Planul Macron-Merkel de redresare a economiei UE

    Planul Macron-Merkel de redresare a economiei UE

    Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare a economiilor europene de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă provocărilor create de pandemia mondială de coronavirus care ar putea duce Europa într-o recesiune de o amploare istorică, relatează AFP, citat de Agerpres.



    Țările beneficiare nu vor rambursa ajutorul financiar



    “Pentru a susţine o relansare durabilă care restabileşte şi întăreşte creşterea în UE, Germania şi Franţa susţin crearea unui fond de relansare ambiţios, temporar şi cu obiective precise”, se arată în o declaraţia comună ai celor doi lideri europeni.


    Banii ar trebui strânşi de către Comisia Europeană ca împrumuturi pe piața de capital şi distribuiți sub formă de subvenții prin bugetul UE.



    Din acest fond ar urma să ofere granturi pentru regiunile şi sectoarele Uniunii Europene care au fost cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus. “Țările beneficiare ale planului de relansare nu vor trebui să ramburseze ajutoarele”, a afirmat Emmanuel Macron.


    La rândul său, cancelarul german a afirmat că “obiectivul este de a face în aşa fel încât Europa să iasă cu o coeziune întărită şi solidară din această criză”, a spus Angela Merkel.



    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit “cu bucurie”, planul propus de Germania și Franța și lansat un apel către cele 27 de state să ajungă rapid la un compromis, după ce Executivul comunitar va înainta propunerea pentru redresarea economiei Uniunii:


    “Această propunere merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ține cont de asemenea de punctele de vedere ale tuturor statelor membre şi ale Parlamentului European. (Planul) recunoaște amploarea provocării cu care se confruntă Europa şi pune accentul corect pe necesitatea de a găsi o soluţie care menţine bugetul european în centrul priorităţilor sale.”



    Frugal Four vor credite cu dobândă redusă în locul granturilor nerambursabile



    Bucuria nu a fost, însă, împărtășită de toți liderii europeni. Țările din așa-numitul grup “Frugal Four” (Austria, Danemarca, Olanda și Suedia), care susțin o politică fiscal conservatoare, codiseră planul franco-german prea generos. Primul care și-a manifestat nemulțumirea a fost premierul austriac, Sebastian Kurz, care a anunțat încă de miercuri, într-o postare pe rețeaua Twitter, că are obiecții față de acest plan iar cele patru state vor veni cu o contrapropunere.


    “Spunem da ajutorului de urgenţă pentru coronavirus, dar ceea ce respingem este o uniune a datoriilor prin uşa din spate”, a declarat cancelarul Austriei.



    Propunerea celor patru state a sosit sâmbătă, iar opțiunea lor este acordarea mai degrabă a unor credite cu dobânzi reduse în locul granturilor nerambursabile. Cancelaria austriacă a anunțat că este deosebit de important ca statele UE să limiteze acest ajutor de urgență la doi ani, și că grupul Frugal Four nu va fi de acord cu mutualizarea datoriilor şi creșterea bugetului UE.



  • UE pregătește planul de redresare economică

    UE pregătește planul de redresare economică

    Ne-am mai confruntat în trecut cu încetiniri ale economiei,dar niciodată cu o oprire totală ca cea din ultimele trei luni. Economiile noastre au fost puse pe pauză. Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate, iar cererea s-a prăbușit. Iar adevărul este că lucrurile nu vor reveni la normal prea curând.

    Cu aceste cuvinte a descris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, modul în care economia a fost afectată de pandemia de coronavirus. Problemele nu au fost doar într-o țară sau alta, ci în întreaga Uniune Europeană.

    Date ale statisticii comunitare arată că declinul în toate cele 27 de state membre a fost de 2,6 la sută în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Economiștii spun însă că scăderea va fi și mai puternică în perioada aprilie – iunie, pe măsură ce efectele stării de izolare vor deveni vizibile.

    Ne vom reveni, dar vom avea nevoie de ceva timp, a afirmat aceeași Ursula von der Leyen la o dezbatere în Parlamentul European.

    De prea multe ori, Europa a promis prea mult și a făcut prea puțin atunci când a fost nevoie să dea dovadă de solidaritate și de ajutor reciproc. Nu este deloc cazul să facem la fel și acum, a atras atenția un europarlamentar olandez, Bas Eickhout.

    Ursula von der Leyen promite că va fi fără îndoială un plan ambiţios de relansare și că propuneri concrete vor fi făcute săptămâna viitoare. Până atunci ea poarta consultări cu liderii statelor membre pentru a afla de ce are nevoie fiecare țară în parte.

    Franța și Germania au dat publicității deja o inițiativă comună, în care spun că pentru relansare ar fi nevoie de 500 de miliarde de euro. O sumă care se adaugă programului de urgenţă deja anunţat de Bruxelles, şi el în valoare de 500 de miliarde de euro. Mai mult, liderul francez a ținut să precizeze că țările beneficiare ale acestui plan nu vor trebui să ramburseze ajutoarele. O idee cu care Austria nu este tocmai de acord.

    Pe de altă parte, Parlamentul european crede că este nevoie de un fond de redresare în valoare de două mii de miliarde de euro.

    Ursula vor der Leyen și-ar dori ca după ce va face public planul de redresare să convoace un summit extraordinar, în care să discute cu șefii de stat și de guvern față în față. Planul are nevoie apoi de aprobare din partea Parlamentului European.