Tag: economia verde

  • Jurnal românesc- 16.09.2024

    Jurnal românesc- 16.09.2024

    Ministerul de Externe de la București îi avertizează pe românii care călătoresc în Germania să se pregătească pentru timpi mai mari de aşteptare. Guvernul de la Berlin a decis să extindă, de luni, pentru o perioadă de şase luni, controalele temporare la toate frontierele terestre, ca să reducă migraţia ilegală. Pe lângă cele deja existente la frontierele cu Austria, Elveţia, Cehia şi Polonia, vor fi controale şi la granițele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca. Românii care se confruntă cu situaţii speciale pot suna la telefoanele de permanenţă ale ambasadei la Berlin, precum şi la consulatele României din Germania. Corespondentul Radio România în Germania notează că fiecare persoană care trece granița poate fi oprită şi controlată de poliţia federală, în orice regiune de frontieră şi la orice oră. Nu numai identitatea, ci şi vehiculul pot fi supuse examinării în timpul controalelor la frontieră. Bagajele, bunurile şi obiectele de valoare pot face, de asemenea, obiectul verificărilor operate de poliţiști.

     

     

    Comitetul Interministerial pentru Schimbări Climatice din cadrul Guvernului de la București a început seria consultărilor cu experţii români din diaspora pe tema tranziţiei către economia verde. Potrivit unui comunicat oficial, prima consultare s-a desfăşurat în format online, cu sprijinul Ambasadei României la Paris, și i-a avut invitaţi pe specialiştii români care îşi desfăşoară activitatea în companii, în administraţia publică sau în mediul academic din Franţa. Ei au discutat cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, ai Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi ai Metrorex despre adaptarea legislaţiei şi posibilităţile de finanţare în sectorul mobilităţii verzi rutiere şi feroviare, cercetare şi soluţii tehnice inovative care să ducă la reducerea amprentei de carbon, managementul tranziţiei către un transport mai puţin poluant. Consultările pe această temă cu specialiştii din comunităţile româneşti din diaspora vor continua.

     

     

    Păstrarea identităţii româneşti în comunităţile istorice rămâne o prioritate pentru autorităţile române – i-a declarat consulul României la Cernăuţi, Irina Stănculescu, trimisului special al Radio România în Ucraina invadată de trupele ruse. Ea a amintit de organizarea Programului de Tabere ARC, în cadrul cărora s-au recreat în centre de agrement din România circa 3.200 de copii din Ucraina. Din regiunea Cernăuţi au fost peste 2.000 de copii. Diplomata a menţionat că, în fiecare an, statul român a acordat elevilor şi cadrelor didactice circa 6.200 de burse, precum și o serie de proiecte implementate cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, de rezultatele acestora beneficiind inclusiv familiile defavorizate din comunităţile cu populaţie preponderent românească din regiunea Cernăuţi, care au primit, după declanşarea conflictului, pachete cu bunuri alimentare şi de primă necesitate. Prin modernizarea unităţilor de învăţământ şi cabinetelor de limbă română, peste 50 de şcoli din regiunea Cernăuţi au fost dotate cu material, mobilier didactic şi aparatură IT, tablete pentru elevi şi profesori, videoproiectoare, laptopuri.

     

     

    Universitatea din Bucureşti şi Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’ anunță vernisarea, pe 19 septembrie 2024, a expoziţiei ‘Icoană în ţesătura memoriei: macedoromânii. Arc peste timp’. Expoziţia, care va fi deschisă până pe 10 ianuarie 2025, marchează, în anul aniversar al Universităţii (160 de ani de la fondare), și o serie de evenimente relevante pentru istoria macedoromânilor. Sunt 145 de ani de la fondarea Societăţii de Cultură Macedo-Română, 160 de ani de la constituirea primei şcoli pentru aromâni, la Târnova, lângă Bitolia (azi, în Macedonia de Nord), şi 190 de ani de la naşterea lui V.A. Urechia, primul preşedinte al Societății şi mare sprijinitor al românilor macedoneni, în lupta lor pentru emancipare naţională. Scopul expoziţiei este acela de a face cunoscut publicului larg istoria, cultura şi civilizaţia macedoromânilor, precum şi contribuţia acestora la dezvoltarea statului naţional român. Expoziţia surprinde, din perspectivă colaborativă şi interdisciplinară, o serie de aspecte importante legate de destinul macedoromânilor, parte componentă a poporului român, aflaţi în dreapta sau în stânga Dunării.

     

     

    Corul Naţional de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’ organizează, până pe 15 octombrie, o nouă sesiune de înscrieri la audiţii pentru poziţiile de artişti lirici şi dirijor secund. Audiţiile se adresează candidaţilor din România şi Republica Moldova, care cunosc limba română şi au absolvit sau urmează cursurile unei facultăţi de muzică. În 2023, la 60 de ani de la fondare, Madrigal a făcut al şaselea turneu în Statele Unite, unde a cântat în cele mai mari catedrale, precum şi în Congresul american. Anul acesta, corul a întreprins primul său turneu în America de Sud, cu concerte şi filmări la Lima, Cusco şi Machu Picchu.

     

     

  • România şi economia verde

    România şi economia verde

    Bucureştiul este în aceste zile centrul regional al dezbaterilor despre schimbările climatice. Capitala României găzduieşte Climate Change Summit, cel mai amplu eveniment de acest fel din Europa Centrală şi de Est.


    Într-un mesaj transmis în deschiderea evenimentului, preşedintele României, Klaus Iohannis, a spus că nicio ţară sau naţiune nu este scutită de efectele schimbărilor climatice.

    Trebuie să lucrăm împreună, dincolo de graniţele naţionale şi cele sectoriale, pentru a accelera procesul decarbonizării globale, a afirmat Iohannis. El a apreciat faptul că o parte a evenimentului de la Bucureşti are loc în universităţi şi consideră că tinerilor trebuie să li se dea putere şi să li se ofere oportunităţi de a participa la accelerarea tranziţiei verzi.


    La rândul său, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că numărul prosumatorilor, acele persoane care nu doar consumă energie din reţeaua electrică, ci aleg să şi producă din surse regenerabile şi să livreze surplusul, va ajunge în România la 236.000, până la finele anului 2025 şi va trece de 350.000 până în 2030.

    Este un lucru bun, care înseamnă decarbonizare, descentralizare a sistemului şi o rezilienţă mai mare, a spus Burduja. El a precizat că România are marea şansă să fie poziţionată într-un punct optim pentru a beneficia de revoluţia energetică, iar bugetul disponibil pentru investiţii, în valoare de 18 miliarde de euro, va ajuta la dezvoltarea de proiecte noi.

    Transformarea economiei României într-una verde şi digitală este un proces pe termen lung, care necesită un plan naţional puternic şi asumat de toate forţele politice, de business şi civice, a transmis şi prim-ministrul român, Marcel Ciolacu. Acesta a spus că atenuarea efectelor schimbărilor climatice este o prioritate pentru actualul cabinet. El a arătat că Executivul urmăreşte în acelaşi timp creşterea rezilienţei şi sustenabilităţii sistemului energetic şi agricol şi îmbunătăţirea managementului resurselor de apă şi minerale.

    Ciolacu a adăugat că atât prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi prin celelalte instrumente financiare europene şi naţionale, şi în colaborare cu mediul privat vor putea fi dezvoltate soluţii pentru viitor, astfel încât România anului 2030 să fie mai bine pregătită în faţa provocărilor climatice.

    Un alt pas în procesul de decarbonizare a economiei a fost anunţat la Summit de Ministerul Mediului. Potrivit secretarului de stat Ionuţ Banciu, România a reuşit să decupleze creşterea economică de creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a redus cu două treimi volumul acestora. El a spus că România şi-a atins ţintele climatice din anul 2020 şi că strategia Guvernului de atingere a neutralităţii climatice până în 2050 se află în avizare şi urmează să primească undă verde până la finalul lunii noiembrie.


  • Starea Uniunii: “Europa va fi ce vrem noi să fie” (partea a II-a)

    Starea Uniunii: “Europa va fi ce vrem noi să fie” (partea a II-a)

    Continuăm analiza discursului privind Starea Uniunii, prezentat de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, cu Sergiu Mișcoiu, profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB din Cluj-Napoca.

    Lumea se aştepta la un discurs ceva mai bine structurat în jurul unităţii de acţiune a Uniunii Europene. (…) A lipsit într-o măsură sau alta componenta geopolitică centrată pe rolul UE ca actor global. (prof. Sergiu Mişcoiu)


    România ar trebui să privească la modul în care vor fi administrate fondurile europene enorme care au fost anunţate în cadrul acestui buget multianual şi în cadrul planului de relansare şi ar trebui să îşi consolideze capacitatea de absorbţie, să-şi facă, în primul rând, curăţenie în administraţia publică centrală. (prof. Sergiu Mişcoiu)


  • Starea Uniunii: “Europa va fi ce vrem noi să fie”

    Starea Uniunii: “Europa va fi ce vrem noi să fie”

    În care prezintă realizările anului precedent și prioritățile pentru anul următor. Și, foarte important, expune soluțiile Comisiei la cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și idei pentru conturarea viitorului UE.

    Sănătatea, tranziția către o economie verde, dar și salariul minim european, migrația, rasismul, suveranitatea digitală a Europei s-au aflat printre marile teme ale discursului privind Starea Uniunii Europene în 2020, susținut pe 16 septembrie de Ursula von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene.

    Despre semnificația momentului și mesajele transmise vorbește Sergiu Mișcoiu, profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB, Cluj-Napoca.


  • Măsuri financiare necesare în eforturile de combatere a schimbărilor climatice

    Măsuri financiare necesare în eforturile de combatere a schimbărilor climatice

    Combaterea încălzirii globale va necesita un efort financiar uriaș la care, dincolo de state, va trebui să contribuie și companiile private. Uniunea Europeană ia în serios pericolele schimbărilor climatice și a decis deja un set de măsuri cu impact asupra bugetului său.

    Uniunea Europeană a început deja tranziția către o așa-numită economie verde, care să nu afecteze climatul, însă acest proces va dura zeci de ani și va fi extrem de costisitor.

    Vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru euro și dialog social, stabilitate financiară, servicii financiare și Uniunea piețelor de capital, Vadlis Dombrovskis, estimează că doar până în 2030 vor fi necesare șase mii două sute de miliarde de euro. Oficialul European a vorbit despre eforturile făcute de Bruxelles în cadrul unei recepții a miniștrilor de finanțe aflați la Washington pentru reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale:

    Potrivit Grupului de lucru inter-guvernamental pentru Schimbări Climatice, IPCC, activitatea umană a cauzat, deja, o încălzire globală de un grad Celsius, iar în ritmul actual vom depăși un grad și jumătate în deceniile următoare, așa că este nevoie urgent de o schimbare. Anul trecut, Uniunea Europeană a propus o strategie prin care să devină neutră din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Acest lucre va necesita, însă, investiții semnificative: doar pentru a ne menține în cadrul unei ținte de două grade lumea are nevoie de investiții de 6,2 trilioane până în 2030 și este clar că e vorba de o bătălie pe care o putem câștiga doar dacă lucrăm cu toții împreună și facem eforturi în aceeași direcție.

    În Uniunea Europeană deja avem buget pentru lupta împotriva schimbărilor climatice și 20% din bugetul actual este destinat acțiunilor de acest gen, în timp ce pentru următorul exercițiu bugetar, 2021 – 2027, UE va cheltui 25% din total pentru combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, plănuim să sporim sprijinul pentru realizarea obiectivelor noastre prin atragerea de finanțări private pentru anumite programe. Acest lucru nu va fi, însă, suficient pentru a combate schimbările climatice: sectorul privat trebuie să își aducă, la rândul său, contribuția, mai ales pentru că efectele negative ale schimbărilor climatice se vor vedea în bilanțurile contabile ale companiilor. De fapt, un studiu recent arată că investitorii subestimează riscurile unor evenimente de vreme extremă ca uraganele sau incendiile masive de vegetație. Din toate aceste motive, Uniunea Europeană a adoptat în martie anul trecut un plan de acțiune în zece puncte pentru un sistem financiar sustenabil. Ne-am dorit o reformă fundamentală a sistemului financiar pentru a creea mai multe oportunități pentru investitori și pentru a-i face pe aceștia mai conștienți de riscurile schimbărilor climatice.

    Valdis Dombrovskis a precizat că planul de acțiune a fost urmat, la scurt timp, de trei propuneri legislative. Prima îi obligă pe managerii de investiții și pe consilierii financiari să arate cum iau în calcul sustenabilitatea atunci când se decid să investească întrucât se consideră că este nevoie de transparență în ceea ce privește riscurile. Cea de-a doua privește o nouă generație de etaloane pentru emisii scăzute de carbon destinate investitorilor, iar cea de-a treia privește clasificarea activităților economice ecologice.