Radio România Internațional

Tag: economica

  • Economia mondială în faţa unei noi crize?

    Economia mondială în faţa unei noi crize?

    De la începutul lui 2016, economia mondială şi-a continuat evoluţia
    puternic negativă înregistrată anul trecut şi există o probabilitate foarte
    mare ca situaţia din ce în ce mai gravă din China să se extindă şi să asistăm
    la o nouă criză economică globală de proporţii. Este avertismentul lansat de
    tot mai mulţi analişti, potrivit cărora există o serie de similitudini între
    criza declanşată în 2007 şi situaţia de acum – dacă atunci factorul declanşator
    a fost spargerea bulei imobiliare în Statele Unite ale Americii, echivalentul
    de acum ar putea fi spargerea bulei economice din China, generată tot de
    sectorul imobiliar. În plus, ca şi atunci, pieţele bursiere sunt în cădere,
    fără a exista indicii că această tendinţă se va inversa curând, observându-se,
    în acelaşi timp, ieşiri semnificative ale investitorilor de pe pieţele de
    acţiuni.

    De cealaltă parte, unii specialişti spun că ceea ce se întâmplă pe
    piaţa bursieră poate fi numit doar
    volatilitate. Consultantul financiar Ionel Blănculescu face parte din categoria
    celor care consideră că sunt mai degrabă motive de îngrijorare. Invitat la
    Radio România, Blănculescu a apreciat că economia mondială se află în faţa unei
    noi crize: Pentru prima dată în ultimii zeci de ani s-au aliniat
    mai mulţi factori de declin. Este vorba de căderea abruptă a preţului la ţiţei,
    pe de altă parte scăderea la un minim istoric a preţului la materii prime. Nu
    în ultimul rând, este vorba de situaţia din China. Deci, toate aceste situaţii
    coroborate cu situaţia dramatică din Uniunea Europeană pe fondul a ceea ce
    înseamnă refugiaţii, dar şi a situaţiei băncilor care nu s-au redresat în nici
    un fel, toate acestea conduc la concluzia – aş spune foarte clar, răspicat – că
    ne aflăm în faţa unei crize majore.

    Bursele europene au înregistrat
    scăderi importante în special din cauza panicii care pare să domine pieţele
    financiare. Pierderile se suprapun peste cel mai prost început de an bursier,
    astfel că indicii au ajuns la nivelul de acum mai bine de doi ani. Temerile
    investitorilor nu au motivaţii limpezi, însă afectează în special acţiunile
    băncilor. Explicaţia ţine de faptul că dobânzile băncilor, extrem de mici,
    chiar negative în multe cazuri, îi fac pe investitori să se îndoiască de
    atingerea obiectivelor de profitabilitate şi să aleagă să se îndrepte spre
    investiţii în valori mai sigure.

    Economia globală va trăi periculos în 2016, cu
    o creştere modestă în ţările dezvoltate care va compensa slăbiciunile
    persistente de pe pieţele emergente, cu inflaţie şi dobânzi extrem de scăzute
    şi tensiuni care pot sădi germenii unei crize financiare majore, avertizau,
    încă de la începutul anului specialiştii financiari.

    Se poate feri România de o
    eventuală nouă criză financiară? Dumitru Miron,
    profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice Bucureşti,
    aminteşte că România este conectată la economia mondială şi nu poate rămâne
    imună la problemele cu care se confruntă aceasta: România nu mai
    este atât de decuplată, România s-a externalizat în foarte mare măsură din
    moment ce avem un deficit comercial de aproape 12 miliarde de dolari anul
    trecut. Înseamnă că nu mai suntem chiar aşa de izolaţi şi toate aceste canale:
    export-import şi fluxul de capital intrări-ieşiri, repatrieri de profituri,
    toate sunt elemente de conexiune cu un mediu turbulent.

    Dacă ar izbucni o
    nouă criză am fi loviţi exact ca data trecută, canalele de propagare sunt
    aceleaşi: capitalul străin,
    exporturile şi panica, consideră economistul Dragoş Cabat, într-un interviu
    acordat unei publicaţii financiare. Băncile nu vor mai finanţa piaţa locală,
    prin urmare nivelul de lichiditate va scădea. Efectul se va vedea imediat pe
    absorbţia de fonduri de la UE, pentru că nu va mai exista cofinanţare.
    Exporturile vor fi afectate de scăderea cererii, iar cererea internă se va restrânge
    ca urmare a instalării panicii. Nu în ultimul rând, deficitele s-ar majora. Nu
    mai avem dezechilibrele din 2008, dar nu suntem feriţi cu totul    , explică
    analistul economic.

    Pe hârtie, situaţia macroeconomică a României arată destul
    de bine – un ritm de creştere economică de peste 3%, o monedă naţională destul
    de stabilă şi datoria plătită către FMI, luată în vremurile tulburi din 2009 -
    relevă o analiză realizată de o firmă specializată în business information şi
    credit management pentru mediul de afaceri. Dar, statisticile pot fi
    înşelătoare, pentru că, se apreciază în document, performanţele economice
    generale ascund o dezvoltare inegală a economiei, cu un puternic accent pe
    comerţ şi cu un declin în sectorul de producţie, dublată de o polarizare tot
    mai accentuată la nivel geografic.

    Deocamdată, Comisia Europeană şi-a îmbunăţit
    estimările legate de creşterea economică a României, spunând că, anul acesta,
    va atinge, chiar, un vârf de 4,2%. Anul viitor, însă, creşterea economică va
    scădea la 3,7%, potrivit prognozei Comisiei. Principalul motor al creşterii
    economice rămâne cererea internă, în timp ce contribuţia netă a exporturilor va
    rămâne negativă. În cazul declanşării
    unei noi crize, primele semne, respectiv creşterea şomajului, scăderi salariale,
    reducerea activităţii, ar putea fi resimţite în România cel mai devreme în a
    doua parte a anului 2016.

  • Creşterea economică şi creditarea

    Creşterea economică şi creditarea

    România
    are una dintre cele mai ridicate dobânzi de politică monetară în rândul
    statelor UE. Spre exemplu, în Polonia, aceasta este de 1,5%, iar în Cehia de
    0,05%, la fel ca în statele din zona euro.

    Decizia luată miercuri de Banca Naţională a României de
    a reduce, din nou, rata dobânzii de politică monetară la un nivel istoric de
    1,75% pe an de la 2,0 %, începând cu 7 mai, a luat prin surprindere piaţa
    bancară.Majoritatea analiştilor anticipau că
    Banca Centrală va menţine pe o perioadă mai lungă nivelul de 2 procente pe an,
    stabilit la sfârşitul lunii martie.

    În
    plus, BNR a mai hotărât, miercuri, scăderea nivelului rezervelor minime
    obligatoriipentru pasivele în lei de la 10
    la 8%şi mentinerea la 14% a celui
    la pasivele în valută, începând cu 24 mai. Potrivit
    guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, prin aceste decizii de politică monetară
    Banca urmăreşte stimularea activităţii de creditare într-o
    manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp,
    să menţină dobânzi real pozitive la depozitele bancare. Micşorarea dobanzii de
    referinţă, spune Isărescu, a fost determinată în principal de faptul că
    inflaţia se menţine la niveluri foarte scăzute, iar reducerea Taxei pe Valoarea
    Adaugata (TVA) la produsele alimentare de la 1 iunie, de la 24 la 9%, va conduce
    la o inflaţie apropiată de zero în următoarele 12 luni.

    El a adăugat ca
    inflaţia ar putea reveni în intervalul de variaţie ţintit de BNR în ultimul
    trimestru din 2016. In cadrul acestui scenariu nu a fost luată, însă, în calcul
    şi influenţa reducerii cotei generale de TVA de la 24 la 20%, la începutul
    anului viitor, măsură prevăzută în noul Cod Fiscal aflat în dezbaterea
    Parlamentului. Impactul acesteia este contabilizat deocamdată la capitolul
    ‘riscuri’, a precizat şeful Băncii Centrale. Mugur Isărescu: Principalele
    riscuri la adresa actualei proiecţii decurg din persistenţa incertitudinilor
    asociate evoluţiilor din mediul extern, generate de situaţia din Grecia şi din
    zona euro, de tensiunile geo-politice regionale şi de divergenţa conduitelor
    politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume. În plan intern,
    preocupările sunt legate de implementarea consecventă a mixului de politici
    macroeconomice agreat cu instituţiile internaţionale şi accelerarea reformelor
    structurale. Incertitudini derivă totodată din efectele preconizatelor
    modificări ale cadrului fiscal, dar şi din influenţa exercitată de
    caracteristicile anului agricol şi de calendarul ajustării preţurilor administrate.

    Pe de altă parte, guvernatorul BNR crede că
    în România nu se poate vorbi încă de deflaţie, fenomen ce presupune modificări
    de aşteptări în privinţa evoluţiei preţurilor, dar şi schimbări în
    comportamentul de consum.

  • Prognoza economică europeană

    Prognoza economică europeană

    Optimism la Comisia Europeană în legătură cu economia UE, prognoza de primăvară indicând o creştere moderată în statele membre, inegală, însă, de la o ţară la alta.



    Bruxellesul a îmbunătăţit estimările de creştere a zonei euro pentru acest an la 1,5%, comparativ cu un avans de 1,3% estimat în februarie, în timp ce pentru 2016 a fost menţinută estimarea de 1,9% pentru cele 19 state membre. Motivaţia? Zona euro a beneficiat de pe urma scăderii preţului ţiţeiului, a perspectivei economice globale solide, a deprecierii euro şi a noilor măsuri de politică monetară adoptate de Banca Centrală Europeană, măsuri care au îmbunătăţit încrederea companiilor.



    Cererea internă este principalul factor care contribuire la majorarea PIB-ului, fiind de aşteptat ca anul acesta consumul privat să se intensifice la nivel european, iar anul viitor să aibă loc o relansare a investiţiilor, mai anunţă Comisia. Redresarea economiilor europene se întăreşte



    . Deşi această tendinţă este încurajatoare, trebuie să ne asigurăm că avansul economiei este de durată şi sustenabil”, a apreciat Valdis Dombrovskis, comisar european pentru moneda euro şi dialog social. Redresarea este sprijinită de Germania, cea mai mare economie din Europa, care ar urma să înregistreze un avans de 1,9% anul acesta şi de 2% anul viitor.



    De asemenea, PIB-ul Spaniei este aşteptat să crească cu 2,8% în 2015 şi cu 2,6% în 2016. Specialiştii spun că avansul economiei va duce la scăderea ratei şomajului, dar şi la creşterea inflaţiei. Comisia Europeană a înrăutăţit, în schimb, prognoza pentru Grecia la 0,5%, faţă de un avans de 2,5% estimat anterior. Situaţia economică a Greciei s-a degradat puternic de la începutul anului, atrage atenţia Comisia Europeană, ţara fiind încă dependentă de ajutorul financiar extern.



    Pentru România, creşterea economică prognozată rămâne robustă, de 2,8 la sută în acest an, susţinută de consumul privat solid şi de redresarea investiţiilor. Iar accelerarea cererii pe plan intern, sprijinită de reducerea taxării indirecte ar urma să majoreze anul viitor avansul economiei României la 3,3%. Inflaţia ar urma să înregistreze un nivel scăzut record, iar ocuparea forţei de muncă va creşte pentru prima dată de la începutul crizei economice. Rata şomajului va scădea anul acesta la 6,6% şi la 6,4% anul viitor. În acelaşi timp, creşterea Produsului Intern Brut va rămâne peste potenţial, la 2,8%, în principal datorită consumului privat şi a investiţiilor. Investiţiile private vor continua şi ele să crească anul acesta, iar cele publice la fel, datorită absorbţiei fondurilor europene. Deificitul bugetar va ajunge la 1,6 din Produsul Intern Brut, anul acesta şi la 3,5%, anul viitor – mai spune Comisia în previziunile de primăvară.

  • Punte investiţională România – China

    Punte investiţională România – China

    Oamenii sunt îngrijoraţi de Orientul Mijlociu, de Iran, Coreea de Nord sau de evoluţiile din conflictul Rusia-Ucraina, dar cea mai mare provocare a vremurilor noastre nu este niciuna dintre acestea, ci ascensiunea Chinei şi modul său de a gestiona această putere globală în mod paşnic”.



    Aprecierea a fost făcută în urmă cu câteva luni de cunoscutul economist american Nouriel Roubini, care avertizează asupra faptului că în curând China va fi cea mai mare putere economică de pe planetă, puterea sa politică va creşte, iar disputele sale teritoriale cu alte ţări vor fi de temut. În pofida crizei economice globale, China a reuşit să înregistreze rate anuale mari de creştere şi să contribuie decisiv la susţinerea ieşirii din recesiune a SUA şi a Uniunii Europene.



    Prognoza lui Roubini pentru acest an privind creşterea economică a Chinei este de 7%, urmând ca în următorii doi ani să se stabilizeze la 6,5 procente. În aceste condiţii, este firesc interesul tot mai mare arătat Beijingului de către ţările occidentale sau de către Rusia, de exemplu, pentru care principalul partener comercial din Asia este China, cu un schimb cifrat undeva spre 88 de miliarde de dolari.



    Pentru Bucureşti, relaţiile apropiate cu Beijingul sunt unele de durată, încă din perioada comunistă, consolidate în urmă cu zece ani printr-un amplu parteneriat de prietenie şi cooperare.



    Recent, la Bucureşti au fost analizate în cadrul unui seminar oportunităţile de afaceri în cele două ţări. Principala concluzie a dezbaterilor — provincia Hong Kong reprezintă o platformă excelentă în special pentru companiile europene care vor să pătrundă în China, dar trebuie găsite modalităţi de implicare a marilor corporaţii de acolo, care să sprijine investiţiile din China continentală către România.



    Potrivit reprezentanţilor Consiliului de Dezvoltare a Comerţului din Hong Kong, provincia are facilităţi vamale care ar putea permite majorarea schimburilor comerciale, precum şi un mediu juridic sigur şi corect, ceea ce poate fi un atu pentru toate companiile româneşti. La 17 ani de la retrocedare, în concordanţă cu principiul o ţară, două sisteme, regiunea autonomă specială Hong Kong beneficiază în continuare de sistemul economic de tip capitalist şi de propriile puteri executivă şi legislativă, dar sub atenta supraveghere a puterii comuniste de la Beijing.



    Directorul Direcţiei Relaţii Bilaterale Externe din Ministerul Economiei, Valentin Brebenel, explică într-un interviu pentru Radio România de ce China reprezintă o piaţă de desfacere profitabilă pentru investitorii români: “Există foarte multe oportunităţi oferite de piaţa chineză, rezultate, în primul rând, din dimensiunea pieţei – este cea mai mare piaţă, având în vedere populaţia Chinei – şi din puterea de absorbţie. În plus, în ultima perioadă de timp, nivelul veniturilor populaţiei din China a crescut, ceea ce determină o posibilitate de cumpărare ridicată şi, în acest mod, produsele româneşti pot fi mai bine primite. În acelaşi timp, există o anumită tradiţie, şi vinurile sunt unul din produsele care probează tradiţia existentă, reluată după o perioadă de timp cu succes şi care au reuşit să aibă o poziţie foarte bună în perioada asta în piaţă.”



    Valentin Brebenel s-a referit şi la domeniile de interes pentru oamenii de afaceri chinezi: “În primul rând, este sectorul energetic. Şi când spun sectorul energetic, mă refer la toate tipurile de producere a energiei electrice, de la producţia termică pe bază de combustibili fosili la energia hidro şi la energia nucleară şi regenerabilă. În toate aceste domenii există fie investiţii deja demarate, cu acorduri concrete semnate, de valori semnificative, fie proiecte ajunse în fază finală de negocieri. Un alt domeniu este infrastructura. Investitorii chinezi au o experienţă foarte bună şi sunt interesaţi în participarea la unele proiecte de dezvoltare a infrastructurii în domeniul transporturilor. Un alt domeniu de interes pentru investitorii chinezi este agricultura. Îi interesează participarea în cooperare cu parteneri români în producţia agricolă de diferite plante, în creşterea de animale şi în reabilitarea unor sisteme de ameliorări funciare şi irigaţii.”



    Piaţa din Hong Kong nu-i o piaţă uşor accesibilă, este o piaţă concurenţială de vârf, de top, explică, pe de altă parte,Valentin Brebenel: “În Hong Kong este o foarte mare concentraţie de capital şi de resurse financiare. Hong Kong are foarte multe instituţii specializate în astfel de procese şi, din această cauză, Hong Kong poate fi o sursă. Există chiar operaţii în care institute financiar-bancare şi institute investiţionale din Hong Kong s-au implicat în România. În plus, Hong Kong poate însemna o poartă de intrare pentru produsele româneşti, în condiţiile în care practicile, regulile, instituţiile şi sistemul de derulare a afacerilor din Hong Kong este mult mai apropiat de tradiţia europeană şi de practica europeană, ceea ce poate constitui o facilitate pentru operatorii români.”



    Ceea ce trebuie reţinut este că prin Hong Kong este poate mult mai uşor de a pătrunde în China, acesta nefiind, însă, un proces facil, spune responsabilul român.

  • Economia, ş-yini tru ori

    Meatrili serti di sirţâl’ie ţi li lo guvernul di Bucureşti nica dit proţl’i meşi a crizal’ei economiţi adusira niifharistuseari ti unâ bunâ parti a bânâtorlor ali Românie. Eali dusirâ, ama, la unâ redresari zilipsitâ di multi alte stati europene: chiro tru cari eali s-ampulisea, ma largu, cu recesiunea prilundzită, cu şomajlu tut ma criscut ili cu imposibilitatea tră n’icşurarea a deficitlui, autorităţli române dimânda, ţifri ţi hârsescu. Trendul hâirlatic armâni ş-tru anlu aestu. Aşi cum spuni ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea, tru 2014 economia ali Românie ari tuti nâdiili tra s-crească ma multu andicra di anlu ţi tricu. Cu alti zboarâ, datili di până tora spun unâ posibilă crişteari economică di 3,5% ş-cama, cât s-nregistra tru 2013, nai ma marea dit Uniunea Europeană.



    Ia ti spuni Liviu Voinea: Tru protlu trimestru 2013, andicra di primlu trimestru 2012, fu unâ crişteari di 2,1. Protlu trimestru 2014 andicra di trimestrul 2013 va s-hibâ cadealihea cu unâ crişteari di cama di 3%, vahi nica aproapea di 4%. Aestâ nâ da ndriptati tra s-pistipsim, avândalui tru videalâ alinărli şi archişurărli trimestriali a criştearil’ei economiţi, că pi ansamblu a anlui 2014 criştearea economică va s-hibâ nai pţânu isa, cara nu ma mari andicra di aţea dit 2013. Pistipseareaa tru economie a bânâtorlor, a firmilor şi a bănţâlor s-yilipsescu tru consum şi investiţii. Ti aţea, ministurlu Voinea lâ caftâ a român’ilor s-agiutâ la crişteari prit un consum ma mari. Câlisi, tutunâoară, firmili să s-mpârmutâ şi s-inveastească, iara bănţâli — s-da mpârmuturi tra consum şi investiţii.



    Diznău, cu a lui mindueri Liviu Voinea: Statlu numata va s-facâ niţi alathusurli di politică economică di până tru 2008, niţi ajustărli pi napandica nica unâ ş-unâ dit 2009 şi 2010. Ma multu, statlu easti protlu cari ari pistipseari şi lu yilipseaşti lucărlu aestu prit aţea că tru 2014 investiţiili publiţi suntu programati s-crească cu aproapea 1 miliaradu di euro andicra di 2013, tru condiţiile tru cari dificitlu bugetar easti ma largu bâgat tru plan tra să scadă. Un semnu di stabilitate ali economie va s-hibâ triţearea la moneda unică europeană, şi tru aestâ noimâ apofasea a autorităţlor easti câ, dit 2019, România s-aproachi moneda euro.



    Naetea fu dimândată la Comisia Europena. Bânâtorl’i s-hibâ isihâsiţ, ti furn’ia câ nu va s-hibâ fapti isa hărgili şi, dimec, nu va s-creascâ pâhadzl’i — spuni ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea. Tra ntreprinderli n’iţ şi di mesi, triţearea la euro va s-echivaleadzâ cu chirearea a piricl’iului valutar şi cu scădearea tru idyea scarâ a hargil’ei la mpârmutari. Tora ma ninti, guvernatorlu a Băncâl’ei Naţionalâ ali Românie, Mugur Isărescu, declara că scupolu di adoptari a monedâl’ei uniţi europeani tru 2018 – 2019 nu easti nafoara a averlui. Tu ţi mutreaşti mediul di emburlâchi românescu, aestu andrupaşti naetea a Guvernului, ca pân tru soni s-hibâ loati meatrili cari aduc pistipseari.



    Armanipsearea: Tascu Lala