Radio România Internațional

Tag: economice

  • Avertismente de la Comisia Europeană

    Avertismente de la Comisia Europeană

    Comisia Europeană atrage din nou atenția asupra situației economice din România, în prezent singura țară a Uniunii Europene cu procedură de deficit excesiv pe baza evoluţiilor de dinainte de pandemie. Menționarea vine în contextul în care au fost publicate recomandări generale fiscale, financiare şi economice pentru fiecare stat membru. Bruxellesul nu intenţionează să deschidă noi proceduri de deficit excesiv în perioada următoare, a anunţat vicepreşedintele executivului european, Valdis Dombrovskis, care a spus însă că în toamnă şi în primăvara anului viitor vor fi reevaluate criteriile pentru încadrarea în limitele de îndatorare şi deficit. Comisia va urmări mai ales dacă statele membre respectă recomandările din semestrul european, a punctat acesta, care a adăugat că investiţiile trebuie combinate cu un control strict al altor cheltuieli curente.


    În ceea ce privește România, oficialul european a amintit că deficitul bugetar al acesteia pentru anul trecut este conform cu recomandările Consiliului, așa că procedura va fi ținută în așteptare. Dar, cum pentru anul următor există riscuri substanţial mai mari, e nevoie de mai multe eforturi pentru atingerea ţintelor, a mai spus Valdis Dombrovskis. Potrivit responsabililor de la Bruxelles, România cheltuieşte mai mulţi bani decât are, iar până anul viitor ar trebui să aducă deficitul sub nivelul de 3%.

    Recomandarea Executivului comunitar este ca guvernul român să reducă măsurile de sprijin energetic, în vigoare până la sfârşitul anului 2023, și să folosească economiile aferente pentru a reduce deficitul public.

    O altă recomandare făcută de Comisie se referă la asigurarea unei guvernanţe eficace şi consolidarea capacităţii administrative pentru a permite o implementare continuă, rapidă şi constantă a planului de redresare şi rezilienţă.

    România are la dispoziţie şase luni pentru a rezolva aspectele semnalate de Comisia Europeană în ceea ce priveşte anumite jaloane sau ţinte din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe care nu le-a îndeplinit corespunzător.

    La București, secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Carmen Moraru, a explicat că doar banii aferenţi acestor proiecte pot fi blocaţi, nu întreaga sumă de 2,8 miliarde de euro, corespunzătoare tranşei a doua din PNRR. Referindu-se la stadiul actual al implementării programului, Carmen Moraru a spus că în prezent sunt încheiate contracte de finanţare în valoare de circa 26 de miliarde de euro, în special la nivelul ministerelor Dezvoltării şi Transporturilor, dar şi la Ministerul Educaţiei şi la cel al Mediului, care au lansate proiecte importante.



  • Efectele economice ale secetei

    Efectele economice ale secetei

    Seceta prelungită din iulie şi august a creat mari
    probleme agricultorilor români, care susţin că, pe sute de mii de hectare, în
    aproape toate regiunile ţării, culturile sunt compromise şi că pierderile s-ar
    ridica la peste 2 miliarde de euro. Meteorologii estimează că ar trebui să
    plouă două săptămâni, neîntrerupt, ca să se refacă rezerva de apă din sol. Este
    cea mai lungă perioadă de căldură şi secetă din ultimii ani. Cu excepţia unor
    judeţe din centrul şi nordul ţării, toate celelalte sunt afectate.

    Fenomenul
    este agravat de lipsa unui sistem de irigaţii care să facă faţă unor asemenea
    situaţii. În prezent, pot fi
    irigate doar 300.000 de hectare, faţă de 3,3 milioane cât se irigau în 1989. În
    aceste condiţii, guvernul de la Bucureşti este pregatit să acorde despăgubiri
    fermierilor care au culturile grav afectate de secetă.

    Premierul Victor Ponta a
    arătat că, dacă situaţia nu pare a fi foarte gravă la grâu, în schimb culturile
    de porumb vor suferi cel mai mult. În opinia şefului guvernului, efectele
    secetei din această vară se vor simţi până la sfârşitul anului, iar acestea
    trebuie compensate cu măsuri care să stabilizeze inclusiv celelalte ramuri,
    pentru a nu afecta trendul crescător pe care-l are în prezent economia.

    Fermierii români pot, primi, din aceasta vară, ajutoare pentru compensarea
    pierderilor şi din fondul de solidaritate al Uniunii Europene. Pentru aceasta,
    însă, Guvernul de la Bucureşti trebuie să prezinte Comisiei Europene date
    exacte privind urmările acestei perioade prelungite fără precipitaţii – a
    declarat comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu. Seceta
    afectează nu numai agricultura, ci şi transportul pe Dunăre, care a fost
    restricţionat din cauza scăderii debitului fluviului. Transportatorii maritimi
    sunt obligaţi să reducă viteza de deplasare, mai ales în punctele critice.

    În
    plus, vasele cu pescaje mari transferă o parte din marfă pe ambarcaţiuni mai
    mici, pentru a putea traversa zonele cu adâncime scăzută. Multe nave sunt
    blocate pe întregul şenal navigabil al Dunării – important traseu de transport
    fluvial pentru produsele petroliere şi cereale din estul spre vestul Europei.
    Seceta periclitează, în egală măsură, piscicultura şi turismul în Delta
    Dunării, unde accesul este tot mai dificil pe canale şi lacuri. Locuitorii
    acestei zone unice în Europa, inclusă în patrimoniul mondial al Unesco, au
    pierderi economice considerabile şi au cerut ajutor autorităţilor să le reducă
    cotele de pescuit.

  • Prognoze economice

    Prognoze economice

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
    Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit, uşor, estimările referitoare la creşterea
    economiei româneşti în 2015, de la 2,8%, cât prognoza în luna ianuarie, la 3%.
    Pentru 2016, BERD estimează că economia românească va înregistra un avans de
    3,2%, unul din cele mai ridicate ritmuri de creştere din Europa emergentă.
    Instituţia financiară îşi motivează prognozele, în principal, pe recentele şi
    aşteptatele reduceri de dobândă, posibile graţie scăderii inflaţiei şi
    reducerii preţurilor la energie şi alimente, elemente cu rol stimulativ pentru
    cererea internă în 2015 şi 2016.

    Pe de altă parte, cheltuielile guvernamentale
    sunt aşteptate să crească pentru a absorbi mai multe fonduri de la UE, iar o
    creştere economică mai puternică în zona euro ar putea impulsiona exporturile
    României în perioada următoare. În ceea ce priveşte inflaţia medie anuală în
    România, BERD estimează că aceasta va rămâne la nivelul de 0,5% în 2015, pe
    fondul reducerii TVA la produse alimentare în luna iunie, precum şi al
    estimărilor inflaţioniste reduse şi al preţurilor reduse la materii prime.

    Raportul BERD vine după datele îmbucurătoare oferite, recent, de statistică.
    Produsul intern brut al României a crescut cu 1,6% în termeni reali în primul
    trimestru din acest an faţă de trimestrul IV din 2014, iar comparativ cu
    perioada similară a anului trecut a înregistrat un avans cu 4,3% pe seria brută
    şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

    Potrivit Programului de Convergenţă 2015
    – 2018, publicat la sfârşitul lunii aprilie pe site-ul Ministerului Finanţelor,
    economia României va creşte cu 3,2% în 2015, ca urmare a contribuţiei pozitive
    a cererii interne, iar în 2018 va ajunge la un ritm de creştere de 4%. La
    începutul lunii mai, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind
    creşterea economică a României în 2015 până la 2,8%, faţă de avansul de 2,7% pe
    care îl preconiza în luna februarie.

    La nivelul tuturor celor 35 de state în
    care activează BERD, instituţia financiară prognozează o stagnare economică în
    2015 urmată de o expansiune de doar 1,4% în 2016. Însă această cifră ascunde
    diferenţe regionale semnificative. BERD, deţinută de 64 de ţări şi două
    instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a
    democraţiei. În ultimii ani, instituţia a început să-şi reorienteze atenţia
    dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi ţări precum Turcia. De la
    începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ şapte miliarde de euro
    în aproape 370 de proiecte din România.

  • Provocări politice şi economice – răspunsuri pentru Europa

    Provocări politice şi economice – răspunsuri pentru Europa

    Plin de evenimente cu mare impact politic, 2014 a fost anul în care acţiunile Rusiei au produs primele modificări teritoriale în Europa după războiul iugoslav şi a readus în discuţie războiul rece, spun analiştii, citaţi de agenţiile de presă. Din punct de vedere economic, anul a fost marcat de corectarea în jos a prognozelor de creştere făcute în primele luni ale anului, din cauza incertitudinilor care persistă şi care vor marca şi anul 2015, consideră economistul Aurelian Dochia. În acelaşi timp, una dintre principalele evoluţii pozitive înregistrate în 2014 este cea legată de redresarea tot mai evidentă a economiei SUA. Aurelian Dochia: Se confirmă că economia americană a trecut de criză. Creşterea care a fost anunţată în ultimele luni ale anului, de chiar 5%, arată o stabilizare în zona pozitivă şi această evoluţie pozitivă din economia americană este probabil să se răsfrângă asupra economiei mondiale, pentru că, ştim bine, economia americană este cea mai mare din lume. O evoluţie pentru o bună parte din ţările care sunt consumatoare de energie este dată şi de faptul că în a doua parte a anului 2014 preţurile la resursele energetice, la petrol în primul rând, au început să scadă şi, evident, asta are un impact pozitiv asupra consumatorilor, asupra indicelui inflaţiei. Există o presiune inflaţionistă din cauza acestei evoluţii a petrolului, care se manifestă foarte puternic şi în Europa.”



    Dacă evoluţia economiei Statelor Unite ale Americii pare să fi intrat pe o traiectorie pozitivă, nu acelaşi lucru se poate spune despre Uniunea Europeană şi în special despre zona euro. Ţările din această regiune încă se confruntă cu numeroase probleme, tendinţa generală fiind de stagnare economică, fără a exista o direcţie clară de redresare – mai spune Aurelian Dochia: Este puţin probabil ca în 2015 să apară nişte redresări spectaculoase, mai ales datorită faptului că multe ţări din Europa vor trece printr-o perioadă electorală în 2015 şi s-ar putea să existe unele surprize aduse de aceste alegeri. Grecia se îndreaptă spre alegeri anticipate şi în acestea este foarte posibil ca partidul extremist Syriza să obţină un număr important de locuri în Parlament, ceea ce va complica extrem de mult situaţia relaţiei Greciei cu celelalte ţări europene şi cu FMI. Iar direcţia în care se îndrepta Grecia va fi un semnal şi pentru ce se poate întâmpla în alte ţări europene. Spania are, de asemenea, alegeri în acest an, în toamnă. Podemos, care este un partid care şi-a exprimat opoziţia faţă de multe aspecte ale relaţiei cu UE şi de planul de austeritate impus de UE Spaniei, ar putea să câştige un loc important la masa tratativelor. Sunt multe semne de întrebare care vin din zona politică în Europa şi asta nu este bine pentru aşteptările în ceea ce priveşte economia.”



    Sporirea competitivităţii UE prin creştere economică şi crearea de locuri de muncă se numără, pe de altă parte, între priorităţile preşedinţiei comunitare rotative, deţinută în prima jumătate a acestui an de Letonia. Dosarele pe care Riga va trebuie să le gestioneze conţin o problematică extrem de complexă: relaţiile UE cu Rusia, efectele crizei economice din Grecia, problemele legate de securitatea energetică şi, nu în ultimul rând, situaţia economică a UE. Autorităţile de la Riga au anunţat că vor să se implice în susţinerea eforturilor comunitare de combatere a islamismului jihadist, dar şi în cele de eliminare a atitudinilor discriminatorii ale Londrei faţă de cetăţenii est-europeni care vor să muncească liber pe piaţa muncii din Marea Britanie.



    Corespondentul Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: Nu trebuie uitat că Letonia preia acest mandat semestrial într-un moment de incertitudini economice în spaţiul comunitar. Ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială constituie în continuare motive de îngrijorare. Previziunile economice recente ale Comisiei indicau o creştere lentă şi o rată a şomajului ridicat: aproape 25 de milioane de persoane, din cele 500, dintre care peste 18 milioane în statele din zona euro. Şomajul de lungă durată în UE este pe cale să devină structural chiar şi în economiile cu performanţe relativ bune. În ceea ce priveşte relaţiile diplomatice extrem de reci dintre UE şi Rusia, şeful diplomaţiei letone, Edgars Rinkevics, a anunţat că abordarea unui dialog cu Moscova se va face pragmatic, fără idei preconcepute pro sau antiruse. Potrivit unor declaraţii făcute de Rinkevics, poziţia Letoniei, ţară pe teritoriul căreia se află o importantă minoritate rusofonă, în bună parte susţinătoarea Kremlinului, este una simplă: dacă va exista o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei din Ucraina, iar acordul de încetare a focului va respecta înţelegerile de la Minsk la care Rusia este parte, Riga se va gândi să propună ridicarea sau diminuarea sancţiunilor impuse Rusiei.”



    Dacă însă situaţia din Ucraina se va înrăutăţi, atunci Letonia spune că va propune chiar impunerea de noi sancţiuni.

  • Măsuri economice ale Guvernului României

    Măsuri economice ale Guvernului României

    În România, Executivul se gândeşte să reducă Taxa pe Valoare Adăugată şi pentru alte produse alimentare, după cele de panificaţie.



    În ultima şedinţă de Guvern, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, să analizeze următoarea ţintă de reducere a TVA la alimente, în condiţiile în care, susţin autorităţile, la pâine această măsură s-a dovedit a fi una benefică din punct de vedere fiscal.



    În urmă cu un an, pentru a combate evaziunea fiscală din sector, Guvernul a decis să scadă această taxă de la 24% la 9% pentru pâine, făină şi grâu, impactul negativ al măsurii asupra încasărilor fiind compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.



    Pe lângă scăderea TVA la produsele alimentare, Victor Ponta consideră că România are nevoie de găsirea unor noi pieţe de desfacere şi surse de investiţii pentru a continua creşterea economică.



    Recent întors dintr-o vizită la Beijing unde s-a întâlnit cu reprezentanţii companiilor chineze interesate să investească în România, el a spus că statul îşi va completa veniturile bugetare şi ceea ce primeşte din fonduri europene cu proiectele în energie şi infrastructură, finanţate de China, în valoare de peste 6 miliarde de euro. Victor Ponta: Dacă noi reuşim să avem investiţii, să creăm locuri de muncă şi să fim independenţi energetic, e un lucru important, cu atât mai mult cu cât România susţine şi crede că sunt necesare noi sancţiuni economice împotriva Federaţiei Ruse. Asta înseamnă că pentru toţi producătorii români, pentru economia românească, trebuie să găsim noi pieţe de desfacere, trebuie să găsim noi investiţii.”



    Şeful Executivului a mai anunţat că taxa pe construcţiile speciale va fi redusă de la 1,5 la 1%, iar toate veniturile colectate vor rămâne la autorităţile locale şi nu vor mai merge la bugetul de stat. Victor Ponta: “În acest fel, localităţile au şanse mai mari de dezvoltare. Este vorba despre şcoli, despre spitalele pe care le au municipiile, despre drumuri.”



    Taxa pe construcţii speciale, denumită generic “taxa pe stâlp” de către mediul de afaceri, vizează numai persoanele juridice. Aceasta se aplică pentru construcţiile care nu intrau în sfera de impozitare, cum ar fi stâlpi, rampe, platforme betonate, altele decât imobilele de producţie sau birouri, care erau deja impozitate.



    Introducerea taxei şi creşterea accizelor la carburanţi au reprezentat principalele argumente ale autorităţilor române în negocierile cu FMI şi CE pentru ca instituţiile internaţionale să accepte creşterea cheltuielilor bugetare pentru acest an.

  • Retrospectiva săptămânii 22.06 – 28.06.2014

    Retrospectiva săptămânii 22.06 – 28.06.2014

    Scandal românesc la nivel înalt



    Parlamentul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, o declaraţie politică prin care îi cere preşedintelui Traian Băsescu să demisioneze, pe fondul scandalului de corupţie şi trafic de influenţă în care este implicat fratele său, Mircea. Senatoarea social-democrată Gabriela Firea a dat citire declaraţiei: “Îngrijorat de impactul imens pe care scandalul legat de implicarea familiei preşedintelui României îl are în planul credibilităţii statului român, Parlamentul României adoptă prezenta declaraţie politică: Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, nu mai este îndreptăţit să asigure prestigiul, independenţa şi legitimitatea funcţiei prezidenţiale, motiv pentru care trebuie să-şi asume deîndată demisia din funcţia de preşedinte al României.” Favorabili demisiei au fost parlamentarii majorităţii de stânga — PSD, PC şi UNPR, dar şi populiştii din PPDD şi liberalii, din opoziţie. PDL şi opoziţia pro-prezidenţială, în schimb, au absentat de la vot. Declaraţia nu are valoare juridică şi nu îl poate obliga pe şeful statului să facă un astfel de gest. De altfel, Traian Băsescu anunţase anterior că nu va da curs cererii, fiindcă nu a intervenit în dosarul fratelui său şi nu este răspunzător pentru faptele acestuia.



    Republica Moldova, Georgia şi Ucraina mai aproape de UE



    Preşedintele Traian Băsescu a făcut din susţinerea parcursului european al ex-sovieticei Republici a Moldovei, majoritar românofonă, o prioritate a mandatului său. Alături de Georgia şi Ucraina, aceasta a semnat cu Uniunea Europeană, la finele săptămânii, la Bruxelles, un Acord de Asociere şi Comerţ Liber Aprofundat. În Rusia, un astfel de document este văzut ca un artificiu prin care cele trei state ies de sub sfera ei de influenţă. La Bruxelles, în schimb, el este catalogat drept istoric. Acordul de Asociere şi Comerţ Liber Aprofundat va favoriza o integrare europeană mai profundă atât din punct de vedere politic, cît şi economic a acestor ţări. Va crea, în egală măsură, un cadru de cooperare în domenii precum comerţul, politica de securitate şi cultura. Acordul este pentru ceva şi nu împotriva cuiva — a punctat preşedintele în funcţie al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, potrivit căruia Uniunea Europeană se angajează solemn să stea permanent alături de Republica Moldova, Georgia şi Ucraina pentru a se transforma în democraţii moderne, stabile şi prospere.



    Un nou ministru la Transporturi



    Guvernul de la Bucureşti s-a înnoit! De săptămâna aceasta are un nou ministru al Transporturilor în persoana lui Ioan Rus. Printre măsurile prioritare ale mandatului el a menţionat reducerea risipei de resurse materiale şi umane. Ioan Rus: Vom începe să reducem risipa. Fiind mai competitivi, la un moment dat, s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre cu cele din Europa. Şi aici mă refer şi la transporturi feroviare, şi aeriene, şi navale, şi rutiere. Ioan Rus îl înlocuieşte la Transporturi pe Dan Şova, care a demisionat. Potrivit premierului Victor Ponta, el va deveni purtătorul de cuvânt al PSD.




    Măsuri economice


    Veşti bune pentru mediul de afaceri românesc! Senatul a adoptat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator cu 5%. Dacă documentul va primi şi acordul Camerei Deputaţilor, el va fi supus votului plenului într-o sesiune extraordinară la începutul lunii iulie şi va intra în vigoare de la 1 octombrie. Potrivit Guvernului, prin reducerea CAS, cresc fondurile rămase la dispoziţia angajatorului, care poate crea noi locuri de muncă, creşte numărul de contribuabili şi este stimulat mediul de afaceri. Pe de altă parte, Executivul român a adoptat şi o ordonanţă care permite înjumătăţirea ratei la bancă, pe o perioadă de doi ani, pentru persoanele care întâmpină dificultăţi la rambursarea împrumuturilor. Premierul Victor Ponta susţine că statul va suporta acest efort financiar. Noi vom suporta deducând din impozit dobânda suplimentară şi acest nou sprijin pentru cei care au rate la bănci. Ne va ajuta nu doar pe plan social, dar şi pe plan economic, pentru că rămân mai mulţi bani în economie şi ăsta e un lucru extrem de important. În egală măsură, s-a decis reîntregirea pensiilor şi a salariilor amputate la începutul crizei economice, precum şi mărirea salariului minim, de la 1 iulie, la 900 de lei, echivalentul a circa 200 de euro.




    Electrica, ofertă suprasubscrisă


    După o serie de privatizări eşuate, autorităţile române jubilează: oferta publică pentru vânzarea, prin listarea la Bursă, a 51% din acţiunile companiei Electrica, principalul distribuitor de energie electrică, s-a încheiat cu succes. Cererea a fost practic de peste două ori mai mare decât oferta. Guvernul speră să obţină circa 460 de milioane de euro, bani care vor fi folosiţi pentru investiţiile pe care compania le va face în următorii ani. Privatizarea Electrica este prima desfăşurată prin intermediul Bursei de Valori.




    Efectele unui nou episod ploios


    În a doua parte a acestei săptămâni a fost, din nou, Cod — galben — de avertizare meteorologică şi hidrologică. Au fost ploi abundente, vânt puternic, precum şi risc de inundaţii pe râuri din sud, sud-vest şi sud-estul României. Mai multe judeţe au fost afectate. Câteva localităţi au rămas fără curent electric. Grindina a distrus geamurile şi acoperişurile a sute de locuinţe, iar rafalele de vânt au doborât copaci, care la rândul lor au avariat maşini. Subsolurile unor blocuri au fost inundate. Grădini şi solarii au fost distruse, iar pe alocuri, traficul feroviar a fost perturbat.

  • Evoluţii economice

    Evoluţii economice

    În România, inflaţia a atins în luna decembrie a anului trecut cel mai scăzut nivel de după revoluţia din 1989, 1,5%, cu aproape un procent sub ţinta Băncii Naţionale. Scăderea anunţată de Institutul Naţional de Statistică se datorează în bună parte preţurilor unora dintre produsele alimentare, mai mici cu aproape două procente, graţie recoltelor agricole considerabile de anul trecut. În schimb, serviciile şi mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 3,4 la sută fiecare. Cele mai importante scăderi le-au consemnat preţurile la ouă, ulei, fructe, zahăr, pâine şi alte produse de morărit şi panificaţie. La cartofi, fasole boabe şi alte leguminoase, s-au înregistrat, însă, creşteri de preţuri, la fel ca şi la apă, canal, salubritate, tutun şi ţigări, gaze şi energie electrică.



    Analistul economic Aurelian Dochia explică de ce scăderea inflaţiei nu se reflectă, însă, vizibil în nivelul de trai al populaţiei: Faptul că preţurile produselor alimentare au fost scăzute în ultima perioadă probabil că a contat pentru majoritatea populaţiei, întrucât în coşul de consum din România ponderea produselor alimentare este foarte mare pentru persoanele cu venituri scăzute, poate să depăşească chiar 50% din totalul cheltuielilor. Dar nu putem să ne aşteptăm la miracole în ceea ce priveşte impactul inflaţiei asupra nivelului de trai. Important este că putem spune că am scăpat de această permanentă temere şi obsesie a creşterii preţurilor, care pentru mulţi erau principalul motiv de îngrijorare, aşa cum au arătat de multe ori sondajele făcute de diverse instituţii.”



    Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, inflaţia va continua să scadă în prima jumătate a lui 2014, însă, pe măsură ce efectele pozitive ce decurg din anul agricol bun se vor estompa, ea va înregistra din nou o creştere. Dar, spune Aurelian Dochia, prin cifra propriu-zisă obţinută România a intrat în clubul ţărilor europene dezvoltate în privinţa inflaţiei: Este, într-adevăr, un record pentru România şi cred că marchează momentul în care ajungem să ne încadrăm în normele europene. Pentru că în majoritatea ţărilor europene inflaţia este foarte scăzută şi în unele dintre aceste ţări există chiar îngrijorarea că ar putea să apară fenomenul de deflaţie, un fenomen considerat de către mulţi economişti ca fiind nedorit.”



    Aceasta pentru că face neputincioasă politica băncii centrale, majoritatea instrumentelor nemaiputând să fie folosite în condiţii de deflaţie.