Tag: economie romaneasca

  • Retrospectiva săptămânii 09.08 – 15.08.2020

    Retrospectiva săptămânii 09.08 – 15.08.2020

    România prelungeşte starea
    de alertă


    În România, starea de alertă,
    care expiră pe 15 august, se prelungeşte cu încă 30 de zile, pe fondul
    creșterii semnificative a cazurilor de Covid-19 și a deceselor provocate de
    noul coronavirus.In această săptămână s-a înregistrat cel mai mare număr de îmbolnăviri şi decese de la
    începutul pandemiei.Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, apreciază că numărul cazurilor va
    creşte şi în următoarea săptămână, mai ales din cauza concediilor de odihnă.

    Nelu Tătaru Suntem în plin sezon estival, suntem în
    plin sezon de relaxări. Suntem într-un moment în care gestionăm un număr mare
    de cazuri, testăm un număr mare de suspecţi ai infecţiei cu COVID şi, secundar,
    vom avea şi un număr mare de rezultate pozitive. Esenţa este ca aceste
    rezultate pozitive să le putem gestiona în contextul manifestărilor clinice, şi
    aici mă refer în special la cazurile medii, severe şi grave, care vor necesita
    spitalizare în Terapie Intensivă, unde avem nişte resurse limitate.
    Ministrul sănătăţii a mai precizat că în spitalele din ţară la
    terapie intensivă sunt peste 1.000 de paturi dotate cu ventilatoare pentru
    asistenţa pacienţilor în stare gravă.



    Raport în Parlament privind
    gestionarea pandemiei în România


    Premierul român Ludovic Orban a prezentat, miercuri, în fața
    Parlamentului de la București, un raport privind gestionarea pandemiei de
    coronavirus și măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea
    infectărilor, organizarea alegerilor locale din 27 septembrie şi deschiderea
    şcolilor. Acțiunea a avut loc în contextul în care România se confruntă, în
    ultimele săptămâni, cu o creștere semnificativă a cazurilor de Covid-19 și a
    deceselor, sistemul de sănătate fiind suprasolicitat. Orban a explicat că
    numărul cel mai mare de infectări a fost înregistrat în perioada în care
    guvernul nu a avut la dispoziţie o legislaţie privind carantina şi izolarea,
    după o decizie în acest sens a Curţii Constituţionale, şi, în paralel, au fost
    introduse gradual măsurile de relaxare. El a subliniat că, imediat ce Parlamentul
    a oferit instrumentele legale necesare de care beneficiază toate țările
    europene, guvernul a dispus măsurile de care era nevoie.

    Ludovic Orban a cerut
    parlamentarilor să susţină efortul executivului de a-i convinge pe oameni că
    soluţia pentru a opri răspândirea virusului este respectarea regulilor. El a
    mai spus că, din martie până acum, a crescut capacitatea de testare, de la
    4.500 de teste pe zi, la 25.000. De asemenea, au crescut controalele şi s-au
    dat foarte multe amenzi. Primul ministru a reafirmat că anul şcolar va începe
    pe 14 septembrie. El a precizat că purtarea măştii de protecţie va fi
    obligatorie în şcolile în care cursurile vor începe normal şi că toate
    unităţile de învăţământ trebuie dotate cu dezinfectanţi, iar unde este posibil
    cu separatoare de plexiglas pentru a reduce contactul fizic. Despre alegerile
    locale, Orban a afirmat că pot fi organizate fără a creşte riscul de
    transmitere a coronavirusului şi a subliniat că de corectitudinea candidaţilor
    şi a susţinătorilor acestora depinde modul în care se va desfăşura votul.
    Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a acuzat guvernul
    liberal că a distrus economia şi nu a făcut nimic pentru deschiderea şcolilor
    în siguranţă, ci a pasat responsabilitatea către primari şi directorii de
    şcoli.





    Statistici economice
    îngrijorătoare


    Economia
    României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ
    cu primul trimestru, şi de 10,5% faţă de trimestrul doi din 2019, potrivit
    Institutului Naţional de Statistică. Ministrul de finanţe, Florin Cîţu anunţa,
    joi seara, că şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit
    estimările referitoare la evoluţia economiei româneşti în 2020, astfel că, în
    prezent, instituţia prognozeaza o contracţie în creştere la 3,8%, faţă de 1,8% anterior.
    Conform previziunilor economice din vara, publicate de Comisia Europeană,
    PIB-ul României va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, în 2020.

    Florin Câţu a mai
    anunţat ca deficitul bugetar se va majora de la 6,7% la 8,6% din Produsul
    Intern Brut. El a explicat că aceasta creştere este determinată de
    scăderea încasărilor bugetare provocate de criza economică şi de mărirea
    cheltuielilor pentru combaterea pandemiei.Ministrul finanţelor a dat asigurări că la
    actuala rectificare bugetară, a doua din acest an, mai mulţi bani
    primesc sănătatea, educaţia şi transporturile. El a dat asigurări că
    actuala rectificare bugetară va permite şi o majorare a pensiilor.



    Manifestări de Ziua Marinei Române şi Ziua Naţională
    pentru comemorarea martirilor Brâncoveni în condiţii de pandemie


    Ediţia 2020 a Zilei Marinei Române, zi marcată în fiecare an pe 15 august, este
    dedicată împlinirii a 160 de ani de la înfiinţarea Forţelor Navale Române.
    Manifestarile se desfăşoară, spre
    deosebire de anii trecuţi, cu precădere, în mediul online, fiind adaptate noilor condiții impuse pentru
    prevenirea răspândirii și a infectării cu noul coronavirus. Pe de altă parte,
    pe 16 august, va fi marcată pentru prima data în Romania, Ziua Naţională pentru
    comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva
    creştinilor. Scopul acestei Zile, stabilită recent de Parlament, este de a informa
    publicul despre rolul creștinismului în istoria României și despre natura și
    amploarea persecuției creștinilor. Comemorarea coincide
    în acest an cu Duminica migranţilor români, zi dedicată lor începând cu anul
    2009, în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului.

  • Construim împreună #Viața după COVID-19

    Construim împreună #Viața după COVID-19

    În contextul
    pandemiei COVID-19, au apărut schimbări semnificative în organizarea companiilor
    și a instituțiilor. De la sistarea sau convertirea producției, la mutarea
    activității la distanță sau chiar închidere temporară, companiile a trebuit nu
    doar să găsească soluții, dar să își regândească modelul de business.

    În acest
    context, Ingenius HUB, prin Rețeaua Ingenius NET, a lansat, între 31 martie -18
    aprilie, o cercetare privind impactul COVID-19. Datele colectate urmează să fie
    utilizate pentru a fundamenta un memorandum adresat Președinției, Guvernului și
    autorităților locale, care să conțină un set coerent de măsuri necesare
    sprijinirii organizațiilor românești în contextul crizei generate de COVID-19.


    Am vorbit
    despre acest proiect cu Rodica Lupu, fondator Ingenius Hub: Prin Ingenius Hub, încă de la începutul anului trecut noi am fondat o
    reţea de stakeholderi în domeniul inovării şi transferului tehnologic, pentru
    că suntem preocupaţi în mod deosebit de inovaţie, reţea la care s-au asociat marile universităţi, companii,
    patronate şi în general mediul asociativ, asociaţii de IMM-uri, dar şi
    autorităţi publice locale. Sunt cele patru puncte ale spiralei cvadruple a
    inovării, pe care noi am respectat-o şi în care credem, prin urmare, deja prin
    această reţea putem să acţionăm la un nivel mai mare.(…) Cred că am reuşit să
    avem o înţelegere mai cuprinzătoare cu privire la dificultăţile cu care se
    confruntă diferitele tipuri de organizaţii, în general, dar cu atât mai mult
    într-o perioadă de criză.


    Ingenius Hub
    este un spaţiu de co-working şi de accelerare pentru tineri antreprenori, creat
    în 2014-2015, împreună cu ASE-ul (Academia de Studii Economice). De atunci Ingenius
    Hub a finanţat peste 200 de afaceri. Dar şi specificul acestei organizaţii a
    trebuit adaptat, după cum ne-a spus Rodica Lupu:

    În momentul
    actual, trecând printr-o criză care nu are precedent, considerăm că este
    absolut necesar să consultăm organizaţiile din toate aceste medii, pentru că nu
    putem să riscăm să ne fundamentăm deciziile pe experienţe anterioare. Şi modul
    în care organizaţiile sunt acum afectate este destul de eterogen, problematica
    este diversă şi nu cred că poate fi cuprinsă din experienţa anterioară.
    Considerăm că fără o cercetare şi o consultare publică de anvergură nu putem să
    luăm măsurile eficiente, de care avem nevoie pentru o redresare cât mai
    rapidă.


    Ingenius Hub se
    adresează tuturor industriilor, serviciilor, tehnologiei, IT-ului deopotrivă.

    Rodica Lupu: Ne
    adresăm tuturor tipurilor de organizaţii, care pot propune soluţii, cu impact
    consistent, fără să presupună investiţii disproporţionate sau pe care statul să
    nu le poată susţine. Obiectivul nostru este să înţelegem prin această cercetare
    pe care am declanşat-o în 31 martie, diversitatea problemelor şi exact impactul
    acestei crize, aşa cum îl înţelegem acum. Cu siguranţă impactul este
    greu de calculat pentru că nu ştim ce urmează şi totul este destul de
    imprevizibil, nu doar pentru noi, ci şi pentru toate statele. De aceea noi am
    inclus în chestionar şi întrebări legate de estimări cu privire la următoarele
    şase luni.

    Sigur că aceste estimări ne vor da mai curând o radiografie a stării
    de spirit a antreprenorilor, decât a impactului efectiv. Impactul va putea fi
    calculat peste alte şase luni, când poate vom relua acest demers. În al treilea
    rând, noi am inclus în chestionar, un set destul de larg de măsuri orientative.
    Sunt exemple de măsuri pe care care le putem propune, cu accent pe industriile
    care au fost afectate în primul rând şi închise, inclusiv prin act normativ. Nu
    ne adresăm doar acestor industrii, măsurile sunt gândite să acopere întregul
    spectru şi de companii şi de organizaţii.


    Demersul Ingenius Hub a avut ca punct de pornire neliniștea crescândă din
    toate zonele relevante pentru economie românească: companii, organizații
    non-profit, instituții publice sau de cercetare.

    Am
    întrebat-o pe Rodica Lupu cum crede că vom reporni motoarele: Este greu de spus. Noi considerăm că trebuie luate măsuri pe
    mai multe planuri simultan. Sunt necesare măsuri imediate şi directe pentru
    industrii care sunt afectate cel mai mult: Horeca, tot ce înseamnă turism, apoi
    formare, evenimente, educaţie privată, foarte importante în ţesătura socială.

    Pe de altă parte, sunt necesare măsuri cu caracter general, facilităţi fiscale.
    Considerăm că este esenţial să nu lăsăm companiile să se închidă sau rata de
    companii care se vor închide să fie cât mai redusă. Pe de altă parte sunt
    necesare şi măsuri sociale, pentru cei care sunt victime colaterale, în sensul
    în care deja vedem un număr foarte mare de şomeri.



    Campania Construim împreună #Viața după
    COVID-19
    a dorit obţinerea unui input real care să ducă mai departe la
    propuneri fezabile. Participanții au avut acces în final la rezulatele acestuia
    și pot face ei înșiși propuneri în cadrul memorandumului care va fi realizat.