Radio România Internațional

Tag: economie Romania

  • Deficit comercial în scădere

    Deficit comercial în scădere

    În mod tradiţional importator net, economia României post-comuniste cumpără mai mult decât vinde, iar deficitul balanţei comerciale e o problemă cronică. Primele șapte luni ale anului 2023 promit, totuşi, uşoare corecţii. În acest interval, deficitul a fost de 15,6 miliarde euro, mai mic cu 17% faţă de aceeași perioadă a anului trecut – relevă datele publicate de Institutul Național de Statistică. Exporturile României au însumat 55 de miliarde de euro, mai mari cu 4,6% faţă de perioada similară a anului precedent.



    Totodată, între 1 ianuarie şi 31 iulie 2023, România a importat bunuri în valoare de 70 de miliarde euro, în scădere cu 1,1% faţă de perioada similară din 2022. Ponderi importante în structura schimburilor comerciale sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (44,8% la export şi 36,3% la import) şi de alte produse manufacturate (30,3% la export şi 29,2% la import).



    Economia românească rămâne puternic ancorată în fluxurile comerciale ale Uniunii Europene. Valoarea schimburilor de bunuri intra-UE27 în primele şapte luni ale lui 2023 a fost de peste 40 de miliarde euro la exporturi şi de 52 miliarde la importuri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 73,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 a fost de aproape 15 miliarde euro la exporturi şi de peste 18 la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 26,4% din total importuri.



    Acum câteva zile, agenţia Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB minus, cu perspectivă stabilă. Decizia este susţinută de fluxurile de capital de la Uniunea Europeană, care sprijină investiţiile şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare ţărilor din aceeaşi grupă de rating. Potrivit Fitch, economia românească va înregistra o creştere de 2,9% în acest an şi de 3,2 procente anul viitor.



    Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, a scris pe pagina sa de Facebook că decizia Fitch de a reconfirma ratingul suveran al României este un semnal puternic că ţara se află pe drumul cel bun şi e privită cu încredere de investitorii internaţionali. Experţii susţin, însă, că ratingul României ar putea fi îmbunătăţit, dacă autorităţile vor reuşi să scadă deficitul bugetar şi datoria publică pe termen mediu.



    Presa economică internaţională notează că România vrea acum să strângă aproximativ trei miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, prin cea de a treia vânzarea de obligaţiuni din acest an. Guvernul de la Bucureşti îşi depăşeşte ţinta de împrumuturi, în condiţiile în care, cel mai probabil, va avea nevoie de mai multe fonduri pentru a finanţa un deficit bugetar mai mare — conchid experţii străini.






  • Previziuni economice pentru România

    Previziuni economice pentru România

    Economia românească a avut anul trecut o cădere mai puţin gravă decât se anticipase, iar întoarcerea la nivelul de activitate economică de dinainte de criză ar urma să aibă loc înainte de finalul acestui an, potrivit previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene. Menționând că rămâne totuși un grad de incertitudine din cauza evoluţiei impredictibile a pandemiei şi a unor eventuale probleme în aprovizionarea cu vaccinuri, executivul european estimează că Produsul Intern Brut al României va creşte cu 5,1% anul acesta, nivel ce plasează țara pe locul 3 în UE, după Spania și Franța.



    Totodată, Comisia Europeană estimează un avans de 4,9% pentru economia României în anul 2022. Toate acestea, în condiţiile în care prognozele anterioare indicau o creştere de numai 3,8% pentru 2021 şi 4% pentru 2022, amintește ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare. “Aceste semnale pozitive sunt extraordinar de îmbucurătoare, însă reiterez apelul la prudenţă – trebuie să menţinem ritmul record al investiţiilor publice, concomitent cu controlul cheltuielilor bugetare pentru ca România să înregistreze o creştere economică sustenabilă“, spune ministrul.



    Datorită eforturilor de consolidare fiscală şi a unei solide creşteri a PIB, se mai arată în evaluare, deficitul bugetar al României are şanse să scadă treptat. Potrivit Comisiei, el se va reduce la 8% din PIB în acest an şi la 7,1% din PIB anul viitor, de la un nivel de 9,2% înregistrat anul trecut. Previziunile mai arată că inflaţia va înregistra, anul acesta, o uşoară creştere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7% anul viitor.



    previziuni-economice-2021-sursa-comisia-europeana.jpg



    Analiza de acum a Comisiei arată pentru întreaga Uniune o îmbunătăţire semnificativă a perspectivelor de creştere în comparaţie cu previziunile economice din iarnă. În schimb, datoria publică va atinge un nivel maxim în 2021. Aceasta, pentru că a fost şi este încă nevoie de sprijin din partea statelor şi a instituţiilor europene pentru cetăţeni şi companii.



    De altfel, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a atras atenţia că măsurile de sprijin bugetar nu trebuie eliminate prea devreme: ”Trebuie să nu facem greşeli care ar putea submina redresarea, adică o eliminare prea devreme a politicilor de sprijin. Calitatea, puterea şi durata redresării pot în continuare să fie influenţate de pandemie, dar soarta noastră economică depinde în primul rând de noi.”



    Comisia preconizează că investiţiile publice ca procent din PIB vor atinge, în 2022, cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, datorită mecanismului de relansare şi rezilienţă şi al planurilor naţionale de redresare. Potrivit documentului Comisiei, pandemia de coronavirus reprezintă un şoc de proporţii istorice pentru economia Europei, care s-a contractat cu 6,1% anul trecut.





  • Previziuni economice pesimiste

    Previziuni economice pesimiste

    Uniunea Europeană va trece prin cea mai profundă recesiune din istoria sa, a anunţat, miercuri, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, care a precizat că economia europeană se va contracta cu un procent record de 7,4%. Gentiloni a explicat că pandemia de COVID-19, care va avea efecte severe, sociale şi economice, a alterat semnificativ previziunile economice, iar analiza arată că recesiunea şi recuperarea vor fi inegale în Uniune. El a explicat că o insistenţă prea mare pe ajutoare de stat, de exemplu, riscă să afecteze piaţa unică şi competitivitatea şi, de aceea, Comisia va veni cât de curând cu un plan unitar de redresare.



    Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluţia pandemiei în ţara respectivă, ci şi de structura economiei şi de capacitatea de reacţie prin politici de stabilizare, având în vedere interdependenţa economiilor europene.



    Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producţia industrială, investiţiile, comerţul, fluxurile de capital şi lanţurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunţă ar trebui să pregătească terenul pentru o redresare, dar nu este de aşteptat o recuperare înainte de sfârşitul anului 2021. Investiţiile vor rămâne modeste, iar piaţa forţei de muncă nu se va redresa în totalitate, mai arată previziunile Comisiei Europene.



    Potrivit acestora, doar câteva țări îşi vor reveni în ultimul semestru al anului – Germania, Austria, Polonia sau Slovacia. Statele care vor suferi cea mai drastică contracţie a economiei vor fi Italia, Spania şi Franţa. Cât privește România, previziunile CE arată că produsul intern brut al țării va scădea cu 6% anul acesta, urmând să crească anul viitor cu 4,2 procente.



    Paolo Gentiloni a declarat că este de aşteptat ca România să înregistreze un deficit bugetar de cel puţin 8%, dar în această situaţie sunt mai toate statele membre, pentru că sunt nevoite să sprijine cu lichidităţi economia şi să protejeze locurile de muncă. Comisarul a avertizat că, deşi au fost luate deja măsuri, iar altele urmează să fie luate, şomajul va creşte şi va scădea numărul de ore de muncă.



    Potrivit previziunilor Comisiei, în România rata şomajului va ajunge la 6,5 anul acesta şi la 5,4 anul viitor. Cât privește inflaţia, aceasta va atinge 2,5% în acest an şi va creşte anul viitor, mai anunță Comisia. Autoritaţile de la București sunt însă convinse că România va ieşi cu bine din criza provocată de pandemia de coronavirus, iar economia îşi va reveni rapid după ce câteva dintre sectoarele economice şi-au reluat deja, zilele acestea, activitatea, iar guvernul anunță mai multe măsuri de sprijin.

  • Raportul de țară al Comisiei Europene pentru România

    Raportul de țară al Comisiei Europene pentru România

    România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de țară din 2019, se arată în raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană. Documentul subliniază că s-au înregistrat progresele în sectorul financiar-bancar, dar acestea au fost contracarate de lipsa unor progrese privind cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune și predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanța companiilor de stat.



    Raportul Comisiei mai evidențiază lipsa investițiilor sustenabile în infrastructura de transport, energie și mediu, dar și performanțele slabe în domeniile cercetării și inovării din România. De asemenea, corupția rămâne o problemă majoră pentru mediul de afaceri din țara noastră.



    Chiar dacă România a înregistrat o creștere economică de aproximativ 5% în ultimii 3 ani, “creșterea inegalității și sărăcia rămân la un nivel ridicat, în timp ce disparitățile regionale se adâncesc”, mai arată raportul.



    Deficitul bugetar se mărește considerabil, iar datoria va urca la 90% din PIB



    Executivul comunitar avertizează asupra deficitului bugetar care va continua să se mărească în următoarea perioadă. Este de așteptat să crească mai mult, în special din cauza creșterii punctului de pensie cu 40% din septembrie.



    “Creșterea puternică a cererii interne, stimulată de tăierile de taxe și de creștere a salariilor a reprezentat motorul creșterii economice în ultimii ani. Acest model de creștere bazată pe consum a împins contul curent și finanțele publice spre creșterea deficitelor”, se arată în documentul Comisie.


    Deficitul comercial este așteptat să se deterioreze în 2020 și 2021, la 5,1%, respectiv 5,4%. Totodată, datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar valoarea cesteia ar urma să depăşească 90% din PIB până în 2030.



    Forța de muncă, o problemă reală pentru România



    Raportul trage un semnal de alarmă asupra dinamicii pieței forței de muncă. România se confruntă atât cu emigrația lucrătorilor spre alte state europene, dar și cu o populația în scădere sin cauza sporului natural negativ. În 2018, românii au fost cel mai mare grup de cetățeni din UE de vârstă activă (20-64 ani) care locuiau în alte state membre, respectiv peste 2,5 milioane de persoane. Emigrația românilor de vârstă activă a crescut cu 7% față de 2017, ceea ce necesită eforturi continue pentru a recalifica şi îmbunătăți calificarea forței de muncă rămase în țâră, subliniază Executivul comunitar.



    O altă problemă pentru forța de muncă din România este inactivitatea cetățenilor. În al treilea trimestru al anului trecut, ponderea persoanelor inactive din totalul populației se ridica la 31,6%. Executivul comunitar mai atrage atenția asupra faptului că România are printre cei mai mulți tineri din UE care nu urmează o formă de învățământ, nu sunt angajați sau nu sunt în programe de formare profesională.

  • Previziuni economice de iarnă

    Previziuni economice de iarnă

    România a consemnat o creştere economică de 3,9% în 2019, faţă de 4,4% în 2018, arată previziunile economice de iarnă, publicate joi de Comisia Europeană. Cifrele prezentate de executivul comunitar arată că tendinţa de încetinire a economiei va continua atât în acest an cât şi anul viitor. Aceasta, deşi estimările sunt mai optimiste decât prognozele anterioare. Comparativ cu previziunile publicate în noiembrie, Comisia Europeană şi-a revizuit uşor în urcare estimările privind economia României, în condiţiile în care în toamnă miza pe o creştere de 3,6% în 2020 şi un avans de 3,3% în 2021, iar în prezent prognozează un avans de 3,8% pentru acest an respectiv 3,5% pentru anul viitor.



    În rândul celor 27 de state membre UE, doar Malta va înregistra o creştere economică mai mare decât România. Executivul comunitar aminteşte că România a atins un vârf de creştere de 7,1% în anul 2017, urmat de o încetinire constantă, la 4,4% în 2018 şi 3,9% în 2019.



    Creşterea reală a PIB-ului este preconizată să rămână robustă anul acesta şi anul viitor, iar stimulentele fiscale semnificative planificate pentru acest interval sunt aşteptate să dea un nou impuls consumului privat şi de asemenea să stimuleze importurile, consideră Comisia. Potrivit acesteia, investiţiile sunt aşteptate să rămână la un nivel solid în 2020, sprijinite de construcţii şi de o mai bună utilizare a fondurilor europene. Inversarea, la începutul anului, a măsurilor introduse în luna decembrie 2018 cu privire la suprataxarea băncilor şi a firmelor din sectorul energiei este aşteptată să favorizeze investiţiile private, subliniază Comisia Europeană.



    În paralel, Executivul comunitar prognozează că inflaţia va continua să se reducă în România, de la o medie de 3,9% în 2019 urmând să scadă la 3,4% în 2020 şi la 3,3% în 2021. Comisia Europeană avertizează că politica fiscală va fi factorul crucial care va influenţa evoluţia creşterii economice în 2020 şi 2021. Astfel, o continuare a politicilor fiscale expansioniste care să agraveze dezechilibrele macroeconomice existente ar putea afecta încrederea investitorilor şi ar duce la costuri mai mari de finanţare.



    În sens invers, debutul unei consolidări fiscale, de care este atât de mare nevoie, ar contribui la reducerea dezechilibrelor acumulate dar ar duce şi la o creştere economică oarecum mai mică de-a lungul intervalului de prognoză, este de părere executivul UE. Potrivit acestuia, imprevizibilitatea legislativă sau deteriorarea deficitului fiscal ar putea afecta, de asemenea, mediul de afaceri din România şi ar avea un efect negativ asupra deciziilor de investiţii.



    În ceea ce priveşte zona euro şi Uniunea Europeană, Comisia a anunţat că ritmul de creştere al Produsului Intern Brut în zona euro ar urma să rămână stabil, la 1,2%, în 2020 şi 2021. Pentru acelaşi interval, la nivelul UE, ritmul de creştere este preconizat să se reducă uşor la 1,4%.

  • Economia României, între perspective şi incertitudini

    Economia României, între perspective şi incertitudini

    Pentru al şaptelea an consecutiv, economia Uniunii Europene este în creştere, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condiţiilor mai puţin favorabile şi a incertitudinilor la nivel mondial, arată un comunicat al Comisiei Europene. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata şomajului nu a fost niciodată mai scăzută, dar există în continuare decalaje importante între ţări, regiuni şi categorii de populaţie. Semestrul european a contribuit în mod real la îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale din Europa.



    Mai rămân, însă, provocări importante cărora trebuie să le facem faţă şi începe să se profileze tot mai pregnant riscul unei deteriorări a perspectivelor economice”, a avertizat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social, responsabil şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital. Potrivit oficialului european, este îngrijorător să constatăm o încetinire a avântului reformelor în unele ţări. Facem apel la toate statele membre să îşi reînnoiască eforturile pentru a consolida rezilienţa economiilor şi pentru a sprijini o creştere economică în egală măsură durabilă şi favorabilă incluziunii. O mai bună direcţionare a investiţiilor poate contribui în mod semnificativ la atingerea acestor obiective, a apreciat Dombrovskis.



    România, menţionată în luna de februarie de către Comisia Europeană într-un grup de 13 ţări comunitare care se confruntau cu dezechilibre, a înregistrat în primul trimestru din 2019 o creştere ecocomică de aproape 5 procente, dar, atât Comisia, cât şi FMI, avertizeaza că dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat, deficitul de cont curent şi cel fiscal s-au adâncit, iar presiunile inflaţioniste sunt din nou în creştere.



    Invitată la Radio România, Lidia Moise, redactor-şef Reporter global, explică: Din păcate, România este singura ţară europeană care are două dezechilibre majore — atât un deficit bugetar, adică noi cheltuim mai mult decât încasăm din venituri, destul de mare şi în creştere, cu ameninţarea că va creşte, şi mai avem un deficit al contului curent, adică diferenţa dintre valuta care intră în ţară şi cea care iese din ea, simplu vorbind. În această situaţie, în Europa mai este Turcia. Turcia a suferit o presiune extraordinară pe moneda naţională, are inflaţie, deficite gemene şi devalorizarea brutală a lirei turceşti. Este un pericol extraordinar de mare pentru stabilitatea economiei când rulezi cu aceste deficite gemene, mai ales că observaţia insistentă este că asta se întâmplă într-o perioadă în care ai creştere economică. În perioada în care ai creştere economică, de obicei reuşeşti să-ţi acoperi cheltuielile fără sâ-ţi adânceşti deficitele.”



    Prezentă la Bucureşti la conferinţa privind prezentarea publică a recomandărilor specifice pentru România din cadrul Semestrului European 2019, Isabel Grilo, director al Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Fiscale din cadrul Comisiei Europene, a făcut o analiză a situaţiei: Vedem că în ciuda faptului că în ultimul timp economia română a avut o situaţie în care a funcţionat deasupra potenţialului său, deci, un deficit sau o diferenţă productivă pozitivă, totuşi, politica fiscală a continuat să fie în expansiune. Şi dacă mergem mai departe, să vedem compoziţia acestei politici fiscale, vom vedea că nu este atât de mult bazată pe investiţii, nu investiţiile determină, crează acest deficit, cât politicile fiscale care stimulează consumul, şi anume reduceri fiscale, dar şi cheltuielile, respectiv salarii şi pensii care, din nou, stimulează consumul şi sunt greu de inversat. Acesta este motivul pentru care credem că sunt motive să fim îngrijoraţi privind sustenabilitatea acestei creşteri.”



    Un studiu de specialitate realizat la nivel european relevă, pe de altă parte, că 78% dintre companiile diin România se plâng de întârzierea plăţilor, ceea ce reprezintă o reală problemă în dezvoltarea afacerii, în angajarea de personal nou şi pentru venitul companiei. Comparativ, la nivel european doar jumătate din firme au o asemenea problemă.



    Acest lucru îi determină pe oamenii de afaceri români să creadă că în următorii doi ani s-ar putea confrunta cu o nouă recesiune, spune reprezentanta companiei care a realizat studiul, Simona Mincu: O eventuală criză se pare că este iminentă. În termen de cinci ani majoritatea companiilor prevăd un declin economic şi o eventuală recesiune. Şi nu numai în România, ci şi în Grecia şi în Italia se văd aceşti indicatori foarte accentuaţi. Companiile se aşteaptă ca în următorii cinci ani să trecem din nou printr-o perioadă de declin economic.”



    Dincolo de toate incertitudinile, rămâne o constantă — România are la dispoziţie un instrument puternic pentru a echilibra situaţia şi anume volumul enorm de fonduri europene pe care le poate atrage.

  • Cheltuielile pentru protecția socială și piața muncii în UE

    Cheltuielile pentru protecția socială și piața muncii în UE


    Cheltuielile pentru protecţia socială în Uniunea Europeană s-au situat în 2017 la 2.890 miliarde de euro, echivalentul a 18,8% din PIB sau 41,1% din cheltuielile guvernamentale totale, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), informează Agerpres.



    Există diferențe semnificative între sumele acordate protecției sociale de cele 28 de state membre UE, iar România se situează printre codașe. Astfel, Irlanda a cheltuit echivalentul a 9,5% din PIB, în 2017, urmată de Lituania (11,2%) și Malta (11,3%). În fața lor se află România și Letonia, ambele cu 11,7%, ambele state fiind devansate de Cehia (12%) şi Bulgaria (12,5%). La polul opus se află șase state europene care au alocat cel puţin 20% din PIB pentru protecţia socială: Finlanda, Franţa, Danemarca, Italia, Austria şi Suedia.



    Peste 10% din fondurile protecției sociale merg către pensii



    Cea mai mare parte din cheltuielile pentru protecţia socială din toate statele membre au reprezentat-o sumele pentru pensii care au acumulat echivalentul a 10,1% din PIB-ul statelor UE. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Grecia şi Finlanda (ambele cu 13,8%), urmate de Franţa şi Italia (ambele cu 13,4%), Austria (12,5%) și Portugalia (11,7%). Alte opt state au cheltuit cel puțin nouă procente din PIB: Suedia (10,3%), Luxemburg (9,9%), Germania (9,3%), Belgia, Bulgaria şi Slovenia (toate cu 9,2%), Spania (9,1%), Polonia (9%). România se află în imediata apropiere, cu 8,8%. Cel mai scăzut procente, în 2017, s-au înregistrat în Irlanda (3,4%), Lituania (5,7%) şi Cipru (6%).



    Cheltuielile pentru protecția socială în statele UE (Sursa: Eurostat)


    cheltuieli-protectie-sociala-eurostat.jpg


    Numărul de locuri de muncă vacante, în ușoară creștere



    Eurostat a mai publicat, luni, date referitoare la rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană. În trimestrul patru din 2018 s-a înregistrat o rată a locurilor vacante de 2,2%, în creştere cu 0,2% față de precedentele trei luni în UE.


    Statele membre cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante sunt Grecia (0,4%), Bulgaria, Irlanda şi Spania (toate cu 0,9%), Polonia (1%) şi România (1,2%). Țările membre cu cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante au fost Cehia (6%), Belgia şi Germania (ambele cu 3,4%) şi Austria (3,1%).



    Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, rata locurilor de muncă în ultimele trei luni din 2018 a crescut în 20 de state membre, inclusiv în țara noastră. Pe sectoare de activitate, în România rata locurilor de muncă vacante în trimestrul patru din 2018 era de 1,1% în industrie şi construcţii şi de 1% în servicii.


  • România în topul statelor UE la locurile de muncă create de exporturi

    România în topul statelor UE la locurile de muncă create de exporturi

    România este printre primele statele europene în privința angajaților care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene la nivel mondial, conform datelor unui studiu publicat de Comisia Europeană. Din cele 1,4 milioane de angajați români, 1,1 milioane au locuri de muncă susținute de exporturile României și alți circa 300.000 au joburi legate de exporturile altor state membre UE. De asemenea, exporturile României susțin alte 56.000 locuri de muncă din celelalte țări UE, mult sub exporturile Ungariei care sprijină 142.000 de locuri de muncă în blocul coumunitar, dar peste Bulgaria care totalizează 35.000 de locuri de muncă.



    Locuri de muncă din România se regăsesc în sectoare precum: serviciile (50%), materie primă (24%), mașini și echipamente de transport (11%), altele (15%). Acești angajați reprezintă 16,2% din forța de muncă de la nivel național, iar cei mai mulți dintre ei (61%) au o educație medie, mai precizează site-ul Comisiei Europene.



    România, creșetere mică a numărului de angajați în exporturi



    36 de milioane de locuri de muncă sunt suținute de exporturile extracomunitare în întregul bloc comunitar, cu două treimi mai multe decât în anul 2000. Dintre acestea, 14 milioane sunt ocupate de femei. La acest capitol, România este fruntașă cu 44% dintre angajați de sex feminin, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană.



    Deși ocupă a opta poziție în rândul țărilor UE la numărul de angajați care depind de exporturile la nivel mondial, România a avut una dintre cele mai mici creșteri de noi locuri de muncă în perioada 2000-2017, de numai 26%. Țările care au înregistrat cel mai mare avans sunt Bulgaria (312%), Slovacia (213%) și Portugalia (172%).



    Cele mai multe locuri de muncă din susținute de comerțul cu statele din afara UE depindeau, anul trecut, de exporturile din Germania (8,4 milioane, din care 1,6 milioane în alte state membre), Marea Britanie (4,2 milioane), Franța (3,4 milioane) și Italia (3,2 milioane).


    Raportat la totalul forței de muncă din UE, acești angajați reprezintă un procent important de 15,3%. Numărul de locuri de muncă susținute de exporturi a crescut cu 3,5 milioane, din 2014, de la preluarea mandatului de către actuala Comisie Europeană.



    20 mld euro este valoarea exporturilor extracomunitare din România



    Exporturile UE extracomunitare generează o valoare adăugată de 2.300 de miliarde euro la nivelul întregului bloc comunitar. La nivelul României, acestea se ridică la aproape 20 miliarde euro.



    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a declarat: Acest studiu arată cât se poate de clar că schimburile comerciale înseamnă locuri de muncă. Exporturile din UE către întreaga lume asigură mijloacele de trai ale unui număr considerabil și din ce în ce mai mare de cetățeni din fiecare colț al Europei. Aproape 40% dintre persoanele ale căror locuri de muncă sunt susținute de comerț sunt femei. De asemenea, activitatea comercială a UE sprijină milioane de locuri de muncă dincolo de granițele Uniunii, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. Iată încă o dovadă că schimburile comerciale pot fi în egală măsură benefice pentru toate părțile: ceea ce este bun pentru noi este la fel de bun și pentru partenerii noștri din întreaga lume.”