Radio România Internațional

Tag: economie UE

Previziuni economice pentru 2024 și 2025

Comisia Europeană a revizuit previziunile privind economia din UE și din zona euro în sens descendent. Astfel, pentru anul în curs așteptată o creștere de numai 0,9% în UE, față de 1,3%, cât arătau previziunile anterioare. În zona euro se preconizează o creștere de 0,8% în 2024, față de 1,2%. Executivul european menține previziunile de creștere pentru anul 2025 la 1,7% pentru UE, respectiv la 1,5% pentru zona euro.

Scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor a avut impact asupra creșterii economice în 2023. Totodată, Uniunea Europeană a evitat „la limită” o recesiune în a doua parte a anului trecut, adică o scădere a PIB-ului pentru două trimestre consecutive. De aceea, se așteaptă o evoluție lentă a economiei UE și în primele trei luni ale anului în curs

Evoluția economiei, influențată de conflictele din Orientul Mijlociu

Potrivit acelorași estimări publicate joi, inflația ar urma să coboare mai rapid decât se preconiza în toamnă. Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) va scădea în întreaga Uniune de la 6,3% în 2023 la 3,0% în 2024, respectiv la 2,5% în 2025. Pentru zona euro este așteptată o reducere a IAPC de la 5,4% în 2023 la 2,7% în 2024 și la 2,2 % în 2025. Desigur, inflația va avea cote diferite în cele 27 de state membre.

De altfel, inflația s-a redus mai rapid și în 2023 datorită prețurilor mai mici pentru energia, precizează Comisia.

Există, însă, incertitudini legate de aceste previziuni, în contextul conflictelor din lume, inclusiv datorită riscului de extindere a situației din Orientul Mijlociu. Costurile de transport ar putea fi mai mari în acest an din cauza perturbării comerțului din Marea Roșie va avea doar un impact marginal asupra inflației. Însă este posibil ca agravarea acestor perturbări să conducă la apariția unor noi blocaje în cadrul lanțurilor de aprovizionare, care ar putea înăbuși producția și ar putea determina creșterea prețurilor.

Creștere a economiei în România, dar inflație aproape dublă față de media UE

Potrivit raportului de țară al Comisiei Europene, România are o creștere economică de 1,8 % în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât arătau previziunile din toamnă. Principalele motive pentru încetinirea creșterii sunt inflația ridicată, dar și evoluția slabă a creditelor private care au limitat cheltuielile cu bunuri și servicii, precum și investițiile. Totodată, cererea externă a fost slabă.

Însă, economia României a dat semne de revigorare în ultimele luni ale anului 2023, ajutată de creșterea vânzărilor cu amănuntul, a serviciilor și de sectorul solid al construcțiilor. Executivul european susține că PIB-ul real al României va crește cu 2,9% în 2024, un procent sub estimarea din toamnă. Tot ceva mai mică est estimată și creșterea pentru următorul an, cu un PIB real de 3,2%

Inflația a rămas una dintre cele mai mari din Uniune și în 2023. IAPC a scăzut la 7% în luna decembrie, dar inflația totală în România a fost de 9,7% în 2023, în scădere de la 12% în 2022. Conform previziunilor, Comisiei, prețurile ar urma să scadă în următoarea perioadă. Astfel, rata medie anuală a inflației IAPC este estimată la 5,8 % în 2024, apoi o reducere până la 3,6 % în 2025. Însă, avertizează Comisia, reducerea inflației poate fi încetinită de o creștere rapide ale salariilor și pensiilor.

16 February 2024
Previziunile economice de iarnă

Previziunile economice din iarna anului 2021 estimează că economia Uniunii Europene va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022, în timp ce economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022.

România, o creștere a PIB-ului peste media UE

Cifrele publicate de către Comisia Europeană mai arată că media inflației în cele 27 de state UE va fi de 1,5%, atât în 2021, cât și în 2022, cu cifre apropiate pentru zona euro – 1,4 % în 2021, respectiv 1,3 % în 2022.

În ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. Dacă cifrele Produsului Intern Brut situează țara noastră puțin peste media europeană, inflația este ceva mai mare cu o creșetere la 2,6% în acest an urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.

Europa se resimte după al doilea val pandemic

Perspectivele pentru economia europeană pe termen scurt sunt mai pesimiste față de cele din toamna anului trecut când se prognoza o creștere a PIB-ului în Uniune de 4,1% pentru 2021. Principala cauză este pandemia care a provocat creșterea numărului de cazuri de îmbolnăviri, împreună cu apariția unor noi tulpini COVID-19 mai contagioase. Drept urmare, multe state membre au fost nevoite să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului.

După o creștere puternică în trimestrul trei al anului trecut, activitatea economică s-a redus din nou în ultimul trimestru, după noile măsuri de limitare a răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare, se preconizează că economiile UE și din zona euro se vor contracta în primul trimestru al anului 2021, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Optimism rezervat din partea oficialilor europeni

Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovski, spune că există speranțe reale pentru o redresare a economiilor UE din a doua jumătate a anului în curs: “Relansarea solidă preconizată a creșterii economice în a doua jumătate a acestui an arată foarte clar că depășim această criză. Un răspuns ferm la nivel european va fi esențial pentru a aborda aspecte precum pierderea locurilor de muncă, slăbirea sectorului corporativ și creșterea inegalităților. Vom avea încă multe de făcut pentru a limita consecințele socioeconomice mai ample.”

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, este de părere că economia UE ar putea atinge cifrele dinaintea pandemiei, dar situația epidemiologică din întreaga lume are un cuvânt greu de spus: “Economia UE ar trebui să revină la nivelurile PIB-ului dinainte de pandemie în 2022 – mai devreme decât se preconizase anterior – deși producția pierdută în 2020 nu va fi recuperată atât de repede, nici în același ritm în întreaga Uniune. Această previziune este supusă unor riscuri multiple, legate, de exemplu, de noile variante ale COVID-19 și de situația epidemiologică globală. Pe de altă parte, impactul Next Generation EU ar trebui să ofere un impuls puternic economiilor celor mai afectate în următorii ani, care nu sunt încă integrate în proiecțiile de astăzi.”

13 February 2021
Efectele pandemiei asupra economiei UE se văd și anul viitor

Comisia Europeană a publicat previziunile privind economia Uniunii Europene în următorii ani care arată o scădere cu 7,4% în acest an, urmată de o creștere cu 4,1% în 2021 și o nouă creștere de 3% în 2022. La nivelul zonei euro, contracţia economiei va fi de 7,8% în 2020, urmată de o creştere de 4,2% în anul viitor și de 3% în 2022.

Inflația și șomajul continuă să crească

Estimările arată că deficitul public agregat al zonei euro va creşte de la 0,6% din PIB în 2019 la aproximativ 8,8% din PIB în 2020, urmat de o scădere la 6,4% din PIB în 2021, și de alta la 4,7% din PIB în 2022. Ponderea datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro va creşte de la 85,9% din PIB în 2019 la 101,7% din PIB în 2020, 102,3% din PIB în 2021 şi 102,6% din PIB în 2022.

Inflaţia în rândul celor 27 de state membre va fi în creștere de la 0,7% în 2020, la 1,3% în 2021 şi 1,5% în 2022. Aceleași estimări arată că și șomajul va fi în creștere în următorii ani, de la 6,7% în 2019 la 7,7% în 2020 şi la 8,6% în 2021, urmând să scadă la 8,0% în 2022.

Apel pentru aprobarea urgentă a bugetului multianual

În comparație cu estimările publicate în vară, previziunile Executivului comunitar sunt mai optimiste pentru anul în curs și mai rezervate pentru anul viitor.

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, spune că al doilea val pandemic a întrerupt creșterea economică din lunile de vară:

După cea mai profundă recesiune din istoria UE în prima jumătate a acestui an şi o ascensiune economică foarte puternică în timpul verii, redresarea Europei a fost întreruptă din cauza recrudescenţei cazurilor de COVID-19. Creşterea va reveni în 2021, dar va fi nevoie de doi ani până când economia europeană va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie. În contextul actual cu un grad extrem de ridicat de incertitudine, politicile economice şi fiscale naţionale trebuie să rămână favorabile creşterii, în timp ce NextGenerationEU trebuie finalizat în acest an şi pus în aplicare în mod eficace în prima jumătate a anului 2021.”

Creșterea economică în cele 27 de state membre 2020-2021 (Sursa: Comisia Europeană )

Și vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a îndemnat instituțiile europene să ajungă cât mai repede la un acord privind bugetul Uniunii: Traversând această perioadă turbulentă împreună, am dat dovadă de hotărâre şi de solidaritate. Am convenit cu privire la măsuri fără precedent, pentru a ajuta cetăţenii şi întreprinderile. Invit acum din nou Parlamentul European şi Consiliul să finalizeze rapid negocierile pentru ca bugetul să poată fi operaţional în 2021, astfel încât să putem investi, reforma şi reconstrui împreună.”

8 November 2020
Cheltuielile populației din Uniunea Europeană

Pandemia de coronavirus a afectat puternic economia
Uniunii Europene în ultimele luni, inclusiv volumul vânzărilor comerțului cu
amănuntul. La acest capitol, media europeană a înregistrat o scădere
semnificativă de 10,4% în luna martie 2020 comparativ cu luna februarie,
conform datelor publicate, miercuri, de Eurostat. Zona euro a înregistrat cel
mai mare declin de la debutul publicării datelor Eurostat în 1999, unde populația
și-a limitat cheltuielile la produse alimentare și comenzi online.

Vânzările cu amănuntul în România au crescut față de 2019

România se află printre statele cu cele mai mici scăderi
ale vânzărilor amănuntul, înregistrând un declin de doar 3,6%. Cea mai mică
scădere din luna martie s-a înregistrat în Ungaria, minus 0,2%, urmată de Malta
(-1,2%), Danemarca (-1,3%), Suedia, (-2,3%) şi Estonia, (-2,8%).

Cele mai importante scăderi a vânzărilor cu amănuntul
s-au înregistrat în Bulgaria (-18,1%), Franţa (-17,4%) şi Luxemburg (minus
16,4%). Irlanda este singura țară europeană în care vânzările nu au scăzut.

În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, comerțul
cu amănuntul în Uniunea Europeană a înregistrat un declin de 8,2%, în timp ce
în zona euro a scăzut cu 9,2%, cea mai drastic declin înregistrat în ultimele
două decenii. Pentru zona euro, declinul anual din martie 2020 este dublu față
de cel înregistrat în luna februarie 2009, cea mai proastă lună din timpul
crizei financiare din 2008-2009.

În schimb, Ungaria şi România au înregistrat, în luna
martie 2020 comparativ cu luna martie 2019, cele mai mari creșteri în ritm
anual ale vânzărilor cu amănuntul din UE, 3,5% respectiv 3,1%.

Vânzările cu amănuntul în UE au fost influențate de
scăderea vânzărilor de combustibili, minus 20,1%, şi produse non-alimentare,
minus 19,5%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări au crescut cu
8,1%.

Populația care nu poate face față cheltuelilor neprevăzute în statele mebre UE (Sursa: Eurostat)

1 din 3 europeni nu poate face față cheltuielilor
neprevăzute

Totodată, Eurostat a publicat, miercuri, date despre
puterea populației din blocul comunitar de a face față cheltuielilor
neprevăzute. Astfel, 32% dintre locuitorii Uniunii Europene nu puteau face faţă
în 2019 unor cheltuielii financiare neaşteptate, precum costul unei intervenții
chirurgicale, înlocuirea unui automobil sau a unei maşini de spălat.

Cea mai mare ponderea a cetățenilor care nu pot face faţă
unor unor cheltuieli neașteptate s-a înregistrat în Croaţia (52%), urmată de
Letonia (50%), Grecia şi Cipru (ambele cu 48%), Lituania (47%). Și România se
află peste media europeană cu o pondere de 44% din populație.

La polul opus, mai puţin de un sfert dintre locuitori din
Danemarca (23%), Cehia şi Olanda (ambele cu 22%), Luxemburg, Austria şi Suedia
(toate cu 20%) şi Malta (15%) întâmpinau dificultăți cu cheltuielile
neprevăzute.

6 May 2020