Radio România Internațional

Tag: economie verde

  • Siegfried Mureșan în plenul Parlamentului European: „Trebuie să protejăm locurile de muncă din industria auto europeană oferind predictibilitate privind țintele de mediu”

    Siegfried Mureșan în plenul Parlamentului European: „Trebuie să protejăm locurile de muncă din industria auto europeană oferind predictibilitate privind țintele de mediu”

    În cadrul unei intervenții în plenul Parlamentului European, eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE/PNL) a cerut măsuri pentru susținerea industriei auto, evidențiind rolul crucial al acesteia în asigurarea locurilor de muncă, contribuțiile fiscale și exporturile europene.

    Mureșan a subliniat că producătorii auto europeni sunt implicați activ în reducerea emisiilor de CO2 și în promovarea energiilor regenerabile. El a pledat pentru o tranziție ecologică care să fie realizată în parteneriat cu industria auto, avertizând că reguli prea stricte ar putea afecta producția, generând șomaj și pierderi economice.

    „Trebuie să facem tranziția împreună cu ei, nu împotriva lor”, a declarat eurodeputatul.

    El a avertizat asupra riscurilor unor reguli rigide care ar putea afecta producția europeană, generând șomaj și reducând veniturile bugetare. În acest context, Mureșan a salutat flexibilitățile oferite de Comisia Europeană pentru următorii trei ani, dar a subliniat necesitatea unei predictibilități pe termen lung pentru investitori.

    „Avem un obiectiv stabilit pentru 2035, dar trebuie să analizăm dacă și cum îl putem atinge împreună cu industria, pentru a proteja locurile de muncă și a asigura prosperitatea economică în Europa”, a concluzionat Siegfried Mureșan.

  • UE recompensează orașele prietenoase cu mediul

    UE recompensează orașele prietenoase cu mediul

    Inițiativa Comisiei Europene de a ajuta orașele în tranziția către o economie verde, fără gaze cu efect de seră, a fost lansată de la o realitate consemnată în statisticile oficiale. 75 la sută din cetățenii Uniunii trăiesc în orașe. În întreaga lume, orașele generează peste 70 la sută din emisiile de dioxid de carbon  și consumă peste 65 la sută din resursele de energie.

    Acțiunea municipalităților este așadar crucială pentru atenuarea schimbărilor climatice.

    Startul în misiunea Uniunii Europene pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic a fost dat în toamna anului 2021 ca parte a programului Orizont Europa, de cercetare, inovare și dezvoltare durabilă.

    Bruxelles-ul a invitat atunci municipalitățile din statele membre și din țări asociate, precun Turcia, să prezinte un plan general vizând atingerea neutralității climatice în toate sectoarele, cum ar fi energia, clădirile, gestionarea deșeurilor și transporturile, împreună cu proiectele aferente de investiții.

    Perioada de exprimare a interesului s-a încheiat în ianuarie 2022. În total, 377 de orașe și-au depus candidatura pentru a face parte din această misiune.

    Într-o primă etapă, experți independenți au evaluat fiecare dosar în parte.  Comisia a aplicat apoi criterii suplimentare pentru a asigura un echilibru geografic și o diversitate cât mai mare în ceea ce privește dimensiunea, impactul și ideile inovatoare.

    A fost întocmită apoi o listă scurtă cu peste o sută de primării, printre care au figurat și 3 din țara noastră, din sectorul doi din București,  Cluj Napoca și Suceava.

    De câștigat a avut doar Cluj Napoca,  oraș care a primit în octombrie anul trecut eticheta misiunii alături de alte 9 municipalități, precum Mannheim din Germania, Madrid și Valencia din Spania, Klagenfurt din Austria și Stockholm din Suedia.

    23 de noi orașe au fost recompensate zilele trecute, de data aceasta nici unul din România. Printre laureați figurează în schimb Salonic din Grecia, Pecs (Ungaria ), Malmö (Suedia), Guimaraes și Lisabona (Portugalia), Florența, (Italia), Marsilia și Lyon (Franța), Limassol (Cipru) și Izmir (Turcia).

    Proiectele pot fi consultate prin intermediul unei platforme online, net zero cities.

  • România va primi 2,14 miliarde de euro pentru tranziția climatică

    România va primi 2,14 miliarde de euro pentru tranziția climatică

    Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument creat pentru ca tranziția Europei către o economie neutră din punct de vedere climatic să fie echitabilă și nimeni să nu fie lăsat în urmă. Acest mecanism îşi propune să ajute la mobilizarea a aproximativ 55 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 pentru cele mai afectate regiuni ale Uniunii Europene, pentru a micşora astfel impactul tranziţiei către economia nepoluantă.

    Fondul pentru o tranziție justă este primul pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă. Urmăreşte să ofere un sprijin adaptat fiecărei regiuni în parte şi este implementat în cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene. Aceasta este principala politică de reducere a disparităților dintre diversele regiuni ale Europei.

    Pentru a beneficia de finanţarea prin acest Fond, fiecare stat membru a trebuit să îşi întocmească Planul teritorial de tranziție justă, prin care, împreună cu Comisia, şi-a definit teritoriile în care vor fi folosiţi banii.

    În urma adoptării Planului său, România va primi 2,14 miliarde EUR din acest Fond, pentru a-şi sprijini tranziția către o economie mai atractivă și mai verde. Banii vor ajuta ţara noastră să își respecte angajamentul de a elimina treptat cărbunele până în anul 2032.

    Aceşti bani vor merge în șase județe: Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș și Prahova. În Gorj și Hunedoara încă se mai extrage cărbunele, iar Doljul, Galațiul, Prahova și Mureșul au industrii poluante – precum cele de producţie a oțelului, cimentului și îngrășămintelor. Tot aici, cărbunele este încă folosit pentru încălzire.

    Fondul pentru o Tranziţie Justă va sprijini reabilitarea terenurilor industriale dezafectate de sectorul minier și a siturilor industriale abandonate, prin crearea de noi spații verzi. Noi locuri de muncă vor apărea prin înființarea de IMM-uri în sectoare nepoluante precum economia circulară sau producția de materiale de construcție ecologice. Fondul va investi, de asemenea, în tehnologii regenerabile cum ar fi hidrogenul.

    La Galaţi va fi sprijinită producția de oțel verde, iar la Azomureş – cea de amoniac verde. Vor fi protejate astfel mii de locuri de muncă și se va asigura menținerea acestor industrii strategice în Europa.

    Fondul va veni în ajutorul muncitorilor din industriile poluante prin programe ample de perfecționare și recalificare în noile sectoare verzi. Se estimează că, numai prin intermediul acestor programe, vor fi formați aproape 30.000 de lucrători și vor fi create aproximativ 11.000 de noi locuri de muncă.


  • UE are nevoie de energia nucleară şi de gaze

    UE are nevoie de energia nucleară şi de gaze

    Declarația deschide calea către includerea energiei nucleare și a gazelor naturale pe lista proiectelor prietenoase cu mediul care pot primi finanțare din partea Bruxelles-ului.

    Este evident că avem nevoie de mai multă energie curată, din surse regenerabile. Prețurile de producție au scăzut considerabil în ultima perioadă, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul unei reuniuni cu șefii de stat și de guvern din Uniune la care s-a discutat, printre altele, de facturile tot mai mari la electricitate.

    Energia solară este de 10 ori mai ieftină azi decât în urmă cu 10 ani. Prețurile la energia eoliană sunt mai volatile, dar și ele au scăzut cu 50 la sută față de acum un deceniu.


    Sunt exemplele concrete date de Ursula von der Leyen, care vede și alte beneficii: Nu au emisii de dioxid de carbon și sunt produse în Europa, iar acest lucru presupune o mare independență.

    Pentru moment însă, pe lângă regenerabile, Uniunea Europeană trebuie să își asigure producția și din alte surse, spune aceeași Ursula von der Leyen:

    Avem nevoie de o sursă stabilă de energie, așa cum este cea nucleară. Iar în timpul tranziției spre o economie verde, fără emisii de dioxid de carbon, și de gaze naturale.


    Niciodată până acum nu a existat o susţinere atât de clară și largă pentru necesitatea de a recurge la energia nucleară în demersul de a atinge obiectivele în materie de combatere a schimbărilor climatice, a fost prima reacție a președintelui francez, Emmanuel Macron, într-un moment în care Parisul se pregătește să relanseze construcția de centrale atomice.

    La mijlocul acestei luni, Franța s-a aflat și printre cele 10 state membre Uniunii , alături de România, Polonia sau Ungaria, care au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor verzi finanțate de Bruxelles.

    Pentru a câştiga bătălia climatică, avem nevoie de energie nucleară, consideră cele 10 țări.

    Pe de altă parte însă, alte state membre, precum Germania, Austria şi Luxemburg, se opun ideii , la fel ca mai multe ONG-uri care atrag atenţia asupra problemei depozitării pe termen foarte lung a deşeurilor radioactive.Comisia Europeană ar urma să decidă în lunile următoare dacă a va eticheta gazele naturale şi energia nucleară drept investiţii verzi. Propunerea trebuie aprobată apoi de Parlament și de statele membre.


  • Eurobarometru: europenii, puternic preocupaţi de schimbările climatice şi deteriorarea mediului

    Eurobarometru: europenii, puternic preocupaţi de schimbările climatice şi deteriorarea mediului

    La sondaj au participat aproape 27.000 de persoane din diferite categorii sociale și demografice, din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Consultarea s-a desfășurat în perioada 15 martie – 14 aprilie 2021. De fiecare dată când a fost posibil, s-au derulat interviuri față în față, însă unii respondenți au răspuns la întrebări online, în contextul restricțiilor legate de pandemia de COVID-19.

    93% dintre cei chestionaţi au apreciat că schimbările climatice sunt o problemă gravă, iar 78% le consideră o problemă foarte gravă.

    Atunci când li s-a cerut să spună care este problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent la scară planetară, aproape 30% dintre respondenți au indicat fie schimbările climatice, fie deteriorarea mediului înconjurător, fie problemele de sănătate legate de poluare.

    90% dintre participanţii la sondaj au fost de părere că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse la minimum, iar celelalte tipuri de emisii poluante ar trebui compensate, astfel încât Europa să poată deveni neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050.

    De asemenea, 87% au apreciat că este importantă stabilirea, de către Uniunea Europeană, a unor ţinte ambițioase pentru creşterea gradului de folosire a energiei din surse regenerabile; același procent consideră că este important ca Bruxelles-ul să sprijine şi ţările terţe pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

    Majoritatea cetățenilor Uniunii Europene iau deja, la nivel individual, măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice. Cei chestionaţi au subliniat, însă, necesitatea reformelor care să însoţească aceste acțiuni individuale și au invocat aici responsabilitatea guvernelor naționale, a întreprinderilor și industriei, dar și a Uniunii Europene ca organizaţie.

    Mai mult de 80% dintre cei chestionaţi au spus că energiile curate ar trebui să beneficieze de un sprijin financiar public sporit. Iar trei sferturi consideră că investițiile în redresarea economică ar trebui să fie direcționate în principal către noua economie verde.

    78% dintre cei consultaţi apreciază că acțiunile climatice vor stimula inovarea, care, la rândul ei, va face întreprinderile europene mai competitive.

    Tot 78% sunt de părere că promovarea expertizei europene în domeniul tehnologiilor curate în relația cu țările terţe poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană.

    Nu în ultimul rând, aproape 3 sferturi dintre cetăţenii Europei au fost de acord că daunele cauzate de schimbările climatice au costuri mult mai mari decât investițiile de care este nevoie pentru tranziția verde.


  • Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea la rețelele de mare viteză

    Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea la rețelele de mare viteză

    Conectivitatea în bandă largă şi reţelele de comunicaţii 5G permit transportul unei cantităţi de informaţii mult mai mari decât până acum. Aceste reţele ajută puternic toate ramurile economice, îmbunătăţesc sistemul de educaţie, sporesc eficienţa administraţiilor naţionale şi locale, stimulează cercetarea şi inovaţiile, accelerează transferul către economia verde, reduc impactul transmiterii datelor asupra climei, crează locuri de muncă şi aduc prosperitate şi bunăstare.

    Criza actuală a scos în evidență importanța accesului la internet de foarte mare viteză.

    În pofida beneficiilor şi avantajelor imense pe care le-au oferit reţelele de telecomunicaţii de mare viteză, Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton a remarcat însă că, în ultima perioadă, ritmul investiţiilor în domeniu a fost încetinit.

    Prin urmare, aşa cum a anunţat preşedinta Ursula von der Leyen în recentul discurs privind starea Uniunii, Comisia a invitat statele membre să își unească eforturile în vederea elaborării, până la 30 martie 2021, a unei abordări comune, sub forma unui set de instrumente de bune practici pentru instalarea, în timp util, a rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G.

    Aceste măsuri ar trebui să vizeze reducerea costurilor şi mărirea vitezei de instalare a rețelelor de foarte mare capacitate; asigurarea rapidă a accesului la spectrul de frecvențe radio 5G și încurajarea investițiilor în extinderea infrastructurii de rețea; şi să asigure o mai bună coordonare transfrontalieră în alocarea spectrului de frecvențe radio.

    Recomandarea Comisiei stabilește, de asemenea, orientări privind cele mai bune practici de implementare a reţelelor 5G.

    O mai bună coordonare transfrontalieră va contribui la asigurarea, până în 2025, a acoperirii neîntrerupte, de către rețelele 5G, a principalelor căi de transport ale Europei, în special a transportului rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare.

    Comisia are în vedere actualizarea planului său de acțiune privind reţelele 5G și 6G în 2021.

    Până în anul 2025, toți principalii vectori ai dezvoltării socioeconomice (școli, spitale, noduri de transport) ar trebui să beneficieze de conectivitate de ordinul gigabiților, toate zonele urbane și principalele rute de transport terestre ar trebui să fie conectate și să beneficieze de o acoperire 5G neîntreruptă, iar toate gospodăriile europene ar trebui să aibă acces la o conexiune la internet de cel puțin 100 Mbps.


  • Acțiuni pentru aprovizionarea mai sigură a Europei cu materii prime critice

    Acțiuni pentru aprovizionarea mai sigură a Europei cu materii prime critice

    Planul de acțiune al Comisiei analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei faţă de țările terțe în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime critice. Se urmăreşte inclusiv reciclarea resurselor existente, promovându-se, astfel aprovizionarea responsabilă la nivel mondial.

    Acțiunile vor favoriza tranziția Europei către o economie verde și digitală și, în același timp, îi vor întări autonomia strategică în ceea ce privește tehnologiile esențiale necesare pentru o astfel de tranziție.

    Planul de măsuri este însoţit şi de o listă actualizată a materiilor prime critice, care conţine 30 de elemente; litiul – esențial pentru fabricarea bateriilor şi, deci, pentru trecerea la mobilitatea electrică – a fost adăugat pentru prima dată.

    Planul de acțiune privind materiile prime critice urmărește:

    – stabilirea de lanțuri valorice solide pentru ecosistemele industriale ale Uniunii şi reducerea dependenței de materiile prime critice principale prin reciclare, produse durabile și inovare;

    – consolidarea aprovizionării interne a Uniunii cu materii prime;

    – şi diversificarea aprovizionării din țările terţe.

    Pentru a atinge aceste obiective, au fost prezentate 10 zece acțiuni concrete.

    În primul rând, Comisia va stabili, în următoarele săptămâni, o Alianță europeană în domeniul materiilor prime, care se va concentra pe nevoile cele mai presante – anume, creșterea rezilienței Uniunii în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare și al magneților; mai târziu, alianța se va putea extinde pentru a aborda și alte nevoi privind materiile prime critice și metalele de bază.

    De asemenea, Comisia va colabora cu statele membre și cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit și de prelucrare care pot deveni operaționale până în 2025.

    Va fi folosit programul Copernicus de observare a Pământului, pentru a îmbunătăți explorarea resurselor, exploatarea şi apoi gestionarea mediului. În același timp, programul Orizont Europa va sprijini cercetarea și inovarea.

    Până la sfârșitul anului 2021, Comisia va elabora criterii de finanțare durabilă pentru industria extractivă. Vor fi analizate şi posibilităţile de recuperare a materiilor prime din stocurile și deșeurile Uniunii.

    Nu în ultimul rând, e vor dezvolta parteneriate strategice internaționale pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime critice care nu se găsesc în Europa. Parteneriatele-pilot cu Canada, cu țările interesate din Africa și cu țările din vecinătatea UE vor demara în anul 2021.


  • Tranziția către o economie circulară. De la managementul deșeurilor la o economie verde în România

    Tranziția către o economie circulară. De la managementul deșeurilor la o economie verde în România

    Ce este economia circulară și cum
    poate fi pus în practică acest concept în România? Institutul European din
    România răspunde acestor întrebări prin studiul dedicat economiei circulare, ca
    parte a proiectului de studii de strategie și politici (SPOS) 2018.


    Coordonat de Valentina Elena Târțiu și avându-i ca autori pe Mihaela Ștefănescu, Ana-Maria Petrache și Cătălin Răzvan Gurău studiul își
    propune să reducă decalajul de cunoștințe în ceea ce privește: valorificarea
    deșeurilor într-o abordare circulară, operaționalizarea tranziției către
    economia circulară și realizarea unui model românesc al economiei circulare,
    luând în considerare provocările, dar și oportunitățile asociate acestui
    demers.


    Studiul prezintă 32 de recomandări
    de politică publică, luând în considerare mai multe componente precum:
    legislativă, structurală, economică, educațională, de cercetare și de
    comunicare și cea socială. De asemenea, autorii subliniază faptul că economia circulară se aplică tuturor
    sectoarelor de activitate având capacitatea de a realiza sinergii care,
    prin cumulare, pot determina noi oportunități de dezvoltare. Tocmai de aceea
    este nevoie de o implicare activă nu numai la nivel de politică publică, ci și
    la nivel de implementare în teritoriu.


    Studiul este disponibil online pe
    site-ul IER, la secțiunea Publicații.


    (Eliza Vaș, Biroul
    Studii și Analize, IER)