Radio România Internațional

Tag: economii

Nivelul de educație financiară al cetățenilor UE

Un sondaj Eurobarometru a analizat cultura financiară a cetățenilor europeni iar rezultatele arată că numai 18% dintre aceștia au un nivel ridicat al cunoștințelor. Aproape două treimi dintre europeni (64%) au un nivel mediu, în timp ce alți 18% dintre respondenții la sondaj se află la un nivel scăzut al educației financiare. Ponderea diferă mult întrec cele 27 de state membre, cu peste un sfet din populație care înregistrează un nivel ridicat de educație financiară în Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Slovenia.

România se află sub media europeană, cu numai 12% din populație la un nivel ridicat de cultură financiară. Alți 74% dețin un nivel mediu de cunoștințe, iar 14% au un nivel scăzut. Întrebați de nivelul cunoștințelor financiare în comparație cu alți cetățeni din țara lor, românii se situează pe prima poziție în rândul statelor UE. Peste jumătate dintre respondenții din țara noastră (51%) dintre respondenții din România descriu cunoștințele lor generale financiare ca fiind foarte ridicate sau destul de ridicate în comparație cu alți români.

Doar 7% dintre români consideră că nivelul educației financiare este sunt foarte scăzută sau destul de scăzute, față de alți cetățeni din țară. La celălalt pol, mai puțin de unul din cinci respondenți evaluează cunoștințele lor financiare ca fiind foarte ridicate sau destul de ridicate în comparație cu cetățenii din țara lor în Portugalia (16%), Italia (18%) și Austria (18%).

Numărul de răspunuri corecte pentru cinci întrebări care testează cunoștințele financiare

Însă, sondajul Eurobarometru a inclus și un set de cinci întrebări privin cunoștințele financiare, iar România a avut cel mai scor, cu doar 13% dintre respondenți care au răspuns corect la patru sau cinci dintre întrebările adresate, o pondere aflată la jumătatea mediei celor 27 de țări UE (26%). De cealaltă parte, Olanda (43%), Danemarca și Finlanda (ambele cu 40%) au înregistrat cele mai multe răspunsuri corecte.

În ceea ce privește serviciile financiare digitale, majoritatea respondenților români au spus că se simt “foarte confortabili (44%) să le utilizeze, cu opt puncte procentuale peste media UE27 (36%). De asemenea, românii au mai multă încredere în sfaturile financiare primite din partea băncii sau asiguratorului cu care lucrează. Astfel 8% dintre cei chestionați în țara noastră sunt foarte încrezători în aceste sfaturi (6% media UE) și 38% acordă ceva încredere acelorași consultați financiari (32% media UE).

Grafic sus: Îmi monitorizez chetuilelile / Grafic jos: Îmi setez obiective financiare pe termen lung și încerc să le ating

Participanții la sondaj au fost întrebați și cât timp ar putea continua să-și acopere cheltuielile de trai fără a se împrumuta sau a se muta din locuință, în cazul în care și-ar pierde principala sursă de venit. Dacă o treime dintre respondenții europeni (33%) spun că pot rezista șase luni sau mai mult, doar 23% dintre români au oferit același răspuns. De altfel, 25% dintre cei chestionați în România au spus că nu au economii pentru situații de urgență, față de 16% media europeană.

Datele Eurobarometrului mai arată că majoritatea respondenților se simt nu prea încrezători (32% media UE și 39% în România) sau deloc încrezători (22% media UE și 23% în România) că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil după vârsta de pensionare.

Nivelul general al cunoștințelor generale despre finanțe în statele UE (Nivel ridicat – Albastru / Nivel mediu – Verde / Nivel scăzut – Portocaliu)

18 July 2023
Hăbări ditu bana românească şi internaţională

INFLATIA. Banca Nationala ali Românieu criscu viniri rata a toclui di politica monetara ti a 6-a oara tru aestu anu, tru gaeretea tra s’ţănă sumu control inflatia. Dobânda clleaie criscu cu 0,75%, la 5,5% pi an, și intră tru lucru luni. Banca centrală apufusi, tutunăoară, s’crească tocurli la credite și la dipozite. Tănearea a unui control susto tră fluxurli di numerar di pi păzarea monetară și mențănearea a nivelurilor actuale a rezervelor minime obligatorii ti pasivele tru valută națională și xeană a bănţăloru sunt, apofasi loati viniri di Banca Națională. Experțălli s’așteaptă la ună rată anuală constantă a inflației tru T3 și la ună scădiari cu preayalea ma amanatu. Tru cirişaru rata ali inflaţie agiumsi la 15,1%.

DIASPORA Românii ditu diaspora care au tru planu să s’toarnă și să investească tru ună afacere cari creeadză nai ma pţănu 2 năi locuri di lucru pot s’amintă finanțare di până la 40.000 di euro tru cadrul ediției a III-a a programului Start-Up Nation, dimăndă Ministerul a Turismului ditu România. Solicitanțălli a curi start-up creeadză un loc di lucru pot s’llia până la 20.000 EUR. Tra s’aibă hăiri di programul di 4 milioane EUR, solicitanțăllii lipseaşti s’prezinte dovada reședințăllei tru xinătati.

BUGET. Ună ajustare la bugetlu di stat easti programată stămâna yinitoari tru România, uidisitu cu premierlu Nicolae Ciucă. Ntră altili, hărgili cu bunurile și serviciile va s’hibă ñicurati cu 10% ti cathi un minister. Tutunăoară, va s’hibă faptă ună analiză tra s’asigura coerența ajustarillei bugetare yinitoare și a programelor di finanțare ti România.

ECONOMIE Est-europenii ahurhiră s’dukească efectele a polimlui ditu Ucraina ma amănatu andicra di mărli economii occidintale, di itia a crișterilor ti tiñiili di cafi mesu di 2 cifre și subvențiiloru filotimi. Tora, ama lipseaşti s’ñicureadză hărgili tra s’agiundză tru capu, să spuni tru ună analiză Reuters, uidisitu cu cari inflația di 2 cifre, creșterea cu piste 15% a păhadzloru la alimente și creaștirea a custuserloru cu energie zñiipseaşti puteaarea di hărgiueari a oamiñiloru tru Europa di Est. Tru Polonia, oamiñilli şi scurteadză vacanțele, cehllii economisesc di mâcă cama puțăn tru căsăbă și căftânda un doilu loc di lucru, kiro tru cari tru Ungaria oamiñilli ancupără ma puțăne alimente și multu ma puține bunuri di ufiliseari pi lingu kiro. Uidisitu cu analiștillli, riscul ca ună inflație cu dauă ţifre să s’tindă până tru 2023, cum și năile estimări revizuite mutrinda zona euro spuni un risc di recesiune.

GAZ NATURAL. Ună ñicurari di 15% a consumului di gaze naturale la nivelul UE va s’intra tru lucru tru ahurhita a stămânăllei yinitoare, dimăndă președinția cehă a Consiliului UE. Regulamentul fu adoptat oficial, iar textul va s’hibă publicat luni tru Jurnalul Oficial și va s’intra tru lucru a daua dzuă. Prezidintulu ali Comisiei Europene, Ursula von dir Leyen, căftă a statilor membre să s’ndreagă ti nai ma slablu caz di suspendare a furnizarilli di gaze ali Rusie. Statele membre lipseaşti tra ş-asiguripsească di cu kiro 80% ditu necesarlu di iarnă.

UNTOLD. Cluj Napoca, nord-vestul ali Românie, easti nicukirlu a nai ma aștiptat festival di muzică tru aestă veară, Untold. Evenimentul s’dizvărteaşti pi ma multi sţene, cu piste 200 di artiști români și xeñi, cum și nai ma buni DJ a lumillei, concertânda până dumănică seara. Tema festivalului di anlu aestu easti Templul Lunii”, un concept artistic cari scoati tru vidială comata mitologică ali Transilvanie, vidzută ca tărâm a noaptillei și ali măyie. Dzăţ di standuri vindu alimente, biuturi, strañe și gadgeturi. Organizatorlli s’așteaptă la ediția di estan s’llia parti pisti 400.000 di persoane.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearia: Taşcu Lala

6 August 2022
Temeri provocate de pandemie

Un angajat român din doi se teme că urmează o criză economică declanşată de efectele COVID-19, iar un sfert din salariaţi spun că nu au economii nici măcar pentru o lună, dacă rămân fără loc de muncă – reiese din datele unui sondaj al platformei de recrutare BestJobs. 21% dintre respondenţi declară că au bani cât să le ajungă să-şi acopere cheltuielile de întreţinere pentru cel mult trei luni, iar aproape 10% – pentru şase luni. Doar 7,4% dintre români au bani puşi deoparte pentru cel puţin un an. Potrivit sondajului, dintre cei care îşi simt ameninţat locul de muncă, 34,5% s-au declarat foarte îngrijoraţi.

Totodată, peste 43% dintre persoanele intervievate pun grija pe seama faptului că situaţia pandemiei de coronavirus ar putea afecta economic compania pentru care lucrează, iar, dacă s-ar găsi în situaţia de a-şi căuta un nou serviciu, peste 45% cred că ar găsi greu și peste 20% foarte greu. Din perspectiva angajatorilor, peste jumătate dintre aceștia au declarat că au planuri de continuitate a afacerii în cazul agravării epidemiei de coronavirus în România.

Cel puțin deocamdată, principalele efecte ale contextului epidemiologic sunt că angajaţii se tem să intre în contact direct cu clienţii, că unii furnizori nu şi-au putut onora comenzile, că preţurile la anumite produse pe care le achiziţionează au crescut substanţial sau că angajaţii nu mai pot călători în interes de serviciu peste hotare.

Cei mai mulţi dintre angajaţi, aproape 44%, spun că sunt doar puţin îngrijoraţi că ar putea contracta coronavirusul, în timp ce 35 de procente susţin că sunt foarte îngrijoraţi. Cei mai mulţi (aproximativ 82%) au declarat că îşi spală și dezinfectează mâinile foarte des, peste 7 din 10 au menţionat că evită pe cât posibil spaţiile publice aglomerate, iar 67% nu mai intră în contact direct cu alte persoane. Totodată, aproape jumătate evită transportul în comun. Sondajul a fost realizat în perioada 9-16 martie.

20 March 2020
Jurnal românesc – 28.12.2016

30% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au folosit niciodată internetul, relevă datele Eurostat. România este a doua ţară, în UE, la rata de neutilizare a netului, dupa Bulgaria, unde 33% din cetăţenii din categoria de varsta menţionată nu au intrat niciodată online. La polul opus sunt Danemarca si Luxemburg (cate 2%), Suedia (3%), Marea Britanie si Finlanda (cate 4%). La nivelul întregii Uniuni Europene, 14% dintre cei de 16-74 de ani nu au intrat niciodată pe internet. Cei mai mulţi internauţi din UE intră pe net în primul rând pentru a trimite şi citi e-mailuri, iar pe locul al doilea vine căutarea de informaţii despre bunuri şi servicii.

Depozitele în lei ale românilor în bănci au crescut cu 2,5%, până la 100,08 miliarde lei, iar depozitele companiilor au urcat la 78,44 miliarde de lei, arata ultimele date ale Băncii Naţionale a României. Potrivit BNR, doua treimi din depozitele în lei ale românilor sunt depuse la termen, încercând, astfel, sa fructifice cât mai bine ratele mici de dobândă oferite de bancheri. În 2012, dobânzile nominale erau de 6-7%, asemănătoare cu inflaţia. Diferenţa dintre rata reală şi cea nominală era de 1%. Acum, dobanzile sunt de 3% iar rata inflaţiei e aprope de zero şi va fi chiar negativă.

Antreprenorii din România, cu afaceri micro, mici şi mijlocii, vor putea să obţină între 200.000 de euro şi 1 milion de euro din fonduri europene destinate firmelor din variate domenii, de la cazare şi producţie de textile pâna la firme de software şi săli de fitness. Banii vor fi disponibili în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, printr-un apel de proiecte. În acest apel, sunt disponibile ajutoare regionale de stat cu finanţare de la Uniunea Europeană. Firmele interesate vor putea sa depuna proiectele în perioada 23/02/2017 – 23/08/2017.

Poliţiştii de frontieră au implementat un nou concept de acţiune pentru asigurarea unui nivel sporit de securitate la graniţele României. Este vorba de crearea de puncte şi centre de contact în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, împreună, poliţişti de frontieră români şi reprezentanţi ai autorităţilor din statele vecine. Cea mai nouă structură de acest gen a fost inaugurată, în această lună, la Punctul de Trecere a Frontierei Porţile de Fier I, iar personalul operativ este vorbitor de limba sârbă, franceză, engleză şi cehă. La nivelul Poliţiei de Frontieră Române, mai funcţionează încă şase puncte de contact, aflate în puncte strategice ale tarii.

Peste 18.000 de cadouri pregătite de familii din Germania vor ajunge, in perioada 28-29 decembrie, la copii din judeţele Bistriţa-Năsăud, Mureş, Sălaj, Maramureş şi Cluj, în cadrul acţiunii caritabile Camionul de Crăciun, organizate de Asociaţia Tăşuleasa Social. Potrivit unui anunţ publicat pe pagina de Facebook a Tăşuleasa Social, 13 camioane pline cu aceste cadouri au plecat din oraşul Landshut, Germania, pentru a aduce darurile copiilor din cele cinci judeţe din România. În cei 15 ani de când desfăşoară această acţiune, Taşuleasa Social a distribuit peste 100.000 de pachete către zeci de copii din zone defavorizate, înscrişi într-o formă de învăţământ – se menţionează pe site-ul asociaţiei.

Turiştii care vor vizita, anul viitor, satul Viscri din judeţul Braşov ar putea să nu mai aibă acces cu maşinile în localitate în perioada aprilie-octombrie. Ei vor fi transportaţi cu căruţele din parcarea de la marginea satului, până în centru. Măsura va fi luată pentru a nu distruge autenticitatea satului. Viscri, înscris în Patrimoniul UNESCO din 1999, se află în zona Rupea, între Braşov şi Sighişoara. Prinţul Charles al Marii Britanii şi-a cumpărat aici o veche gospodărie săsească şi vine aproape în fiecare an în zonă.

28 December 2016
Jurnal românesc – 30.05.2016

Toţi românii de peste graniţe trebuie sprijiniţi să-şi păstreze identitatea, iar drepturile şi libertăţile lor trebuie apărate, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis. Într-un mesaj cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, şeful statului a subliniat că prin muncă, tenacitate, ambiţie şi curaj, românii aflaţi în străinătate aduc valoare comunităţilor în care trăiesc şi fac cinste ţării. Guvernul trebuie să facă din diaspora o prioritate naţională astfel încât potenţialul românilor de peste hotare să fie folosit pentru dezvoltarea ţării, subliniază preşedintele Klaus Iohannis. Ziua românilor de pretutindeni este sărbătorită, începând de anul trecut, în ultima duminică a lunii mai.

Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a anunţat crearea, la Ismail, în regiunea Odesa din Ucraina, a unui centru de informare pentru români, care va fi operaţionalizat la sfârşitul acestei veri. El a precizat că înfiinţarea acestui centru va ajuta la punerea în parctică a unor proiecte şi programe pentru susţinerea culturii şi limbii române. Ministrul Dan Stoenescu a mai afirmat că România trebuie să susţină comunităţile istorice româneşti, cum sunt cele din Ucraina şi Serbia, şi a salutat deschiderea manifestată în acest sens de autorităţile din cele două ţări.

9,5 milioane de români au depozite în bănci, cumulate, de numai 1,3 mld. lei, în timp ce 288.000 de români au economii de 66,5 mld. lei, potrivit Bancii Nationale a României. Acest lucru arată gradul ridicat de polarizare socială, spune Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. Persoanele fizice rezidente cu depozite de peste 500.000 de lei reprezintă 0,1% din total, adică 14.400, şi deţin 13,6% din volumul economisirii, respectiv 17,7 mld. lei, reiese din statisticile prezentate de Georgescu. La sfârşitul anului trecut persoanele fizice rezidente aveau peste 14 milioane de conturi în bănci. Suma depozitelor înregistrate în aceste conturi era de 130,4 mld. lei. Conform statisticilor, depozitul mediu este de 9.100 lei. Majoritatea deponenţilor români, respectiv 66%, deţin numai 1% din totalul depozitelor, în timp ce 2% dintre deponenţi au mai mult de jumătate din sumele totale economisite la bănci de populaţie.

România a avut cel mai mic preţ mediu din Europa pentru gazele naturale destinate consumatorilor casnici, în a doua jumătate a anului trecut. Potrivit Oficiului European de Statistică, este vorba de mai puţin de jumătate din cât plătesc, în general, ceilalţi cetăţeni europeni. Pe de altă parte, cele mai mari taxe pentru acest tip de combustibil s-au calculat în Finlanda şi România. Cercetarea relevă şi că la energia electrică destinată populaţiei, România se află printre cele cu preţuri scăzute, în valoare absolută. În schimb, ele se dovedesc foarte mari în raport cu puterea de cumpărare.

Ministerul roman al Finanţelor va lansa, în luna iulie, o nouă emisiune de titluri de stat pentru populaţie. Este vorba despre o ediţie aniversară care va marca 100 de ani de la Marea Unire şi, totodată, va fi mai accesibilă pentru cei care doresc să investească. Potrivit ministrului de Finanţe, Anca Dragu, valoarea unui titlu va fi semnificativ mai mică decât la emisiunea precedentă, respectiv de 100 de lei, tocmai pentru a-l face mai atractiv. Oficialul a subliniat, de asemenea, că, la acest tip de investiţie, nu se plăteşte impozit pe dobândă. Ministrul Finanţelor a adăugat că dobânda pe care o vor primi cei care achiziţionează aceste titluri de stat va fi hotărâtă la lansarea efectivă a emisiunii pe baza valorilor stabilite de piaţă la acel moment. La scadenţă se va organiza o loterie în urma căreia 100 de deţinători de titluri vor primi câte 1.000 de lei.

30 May 2016
Jurnal românesc – 14.09.2015

O educaţie performantă nu produce şomeri, ci absolvenţi competitivi, aşteptaţi pe piaţa muncii, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis. Seful statului a participat la deschiderea noului an şcolar, la un colegiu din Târgovişte, alături de ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Iohannis a afirmat că nu cantitatea contează în ceea ce învaţă elevii la şcoală, ci capacitatea de a se asigura un fundament de valori, de a se pregăti drumul în viaţă al celor care ies de pe băncile şcolilor. Peste trei milioane de elevi şi preşcolari au început pe 14 septembrie un nou an şcolar. Una din cinci unităţi de învăţământ nu are însă autorizaţie de funcţionare, cele mai multe dintre acestea fiind situate în mediul rural.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a precizat că, în situaţia în care un stat membru al UE respinge cota de migranţi propusă de Comisia Europeană, acesta nu va fi penalizat de executivul comunitar prin blocarea sau înteruperea fondurilor europene. Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a cerut recent penalizarea ţărilor est-europene care se opun cotelor de imigranţi, prin reducerea accesului statelor respective la fonduri structurale. România, alături de alte ţări precum Cehia, Danemarca sau Polonia, au respins ideea stabilirii unor cote obligatorii de refugiaţi, pledând ca redistribuirea migranţilor aflaţi deja în Ungaria, Grecia şi Italia să se facă pe baze voluntare.

Românii preferă să-şi ţină în continuare banii la bancă, depozitele totale ale populaţiei crescând într-un an cu 10 miliarde de lei, până la 141 mld. lei la sfârşitul lunii iulie. Cel mai rapid ritm de creştere se observă la sumele plasate de populaţie în conturi curente şi de economii, care au crescut într-un an cu peste 27%, în timp ce depozitele la termen aveau în iulie un avans de doar 2% faţă de aceeaşi lună din 2014. Potrivit datelor BNR, clienţii persoane fizice aveau la sfârşitul lunii iulie aproximativ 36 mld. lei în conturi curente şi de economii, iar depozitele la termen ale populaţiei în lei au fost de 55 mld. lei.

Aproape 40% dintre români au întârzieri la plata facturilor sau a ratelor, arată datele Institutului Naţional de Statistică, care poziţionează România pe locul patru în topul statelor din Uniunea Europeană la acest capitol. Înaintea noastră se află Grecia, Bulgaria şi Cipru. Veniturile mici îi fac pe oameni să amâne plata energiei electrice, întreţinerii sau chiar a abonamentului la telefon. Peste 37% din gospodăriile din România au avut anul trecut probleme în ceea ce priveşte achitarea la timp a unor cheltuieli curente importante, cum ar fi cele de întreţinere, ratele la împrumuturi sau facturile la utilităţi.

Românca Simona Halep şi-a consolidat locul al doilea în clasamentul mondial al jucătoarelor profesioniste de tenis, dat publicităţii luni, după ce a ajuns în semifinalele la US Open, ultimul turneu de Mare Şlem al anului. Pe primul loc se menţine americanca Serena Williams, şi ea semifinalistă la acest turneu, iar pe locul al treilea se află rusoaica Maria Şarapova, absentă de la turneul newyorkez. În clasamentul încasărilor din circuitul WTA pe anul 2015, Serena Williams este prima, cu 10,5 milioane dolari, urmata de italianca Flavia Pennetta, câştigătoarea din acest an a US Open, cu peste 4 milioane de dolari, în timp ce Simona Halep rămâne pe trei, cu 3,5 milioane de dolari.

14 September 2015
Jurnal românesc – 28.04.2015

Economiile în bănci ale populaţiei, depozite în
lei şi în valută, depăşesc echivalentul a 30 de miliarde de euro – conform
datelor publicate luni de Banca Naţională a României. Depozitele în valută au
crescut în ultimele 12 luni cu şase la sută, iar cele in moneda naţională cu
peste şapte procente. În privinţa creditelor, acestea totalizează aproape 23 de
miliarde de euro. Imprumuturile în valută ale populaţiei au scăzut cu 10
procente în ultimul an, însă cele în lei au înregistrat o creştere
semnificativă – peste 17%. Pe de altă
parte, BNR a anunţat că exporturile de servicii au crescut în 2014 cu 12% faţă
de 2013, valoarea acestora ajungând la 15 miliarde de euro.. În total, România
a avut în 2014 exporturi de bunuri şi servicii în cuantum de 67,5 miliarde de
euro.

Preşedintele României s-a intâlnit, luni, în prima zi a vizitei sale
la Roma cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Italia. Seful statului le-a
spus acestora căexistă un proiect privind votul prin corespondenţă şi
că îi va urmări evoluţia, Parlamentul având rolul de a adopta o soluţie,
oricare ar fi aceasta. Potrivit preşedintelui, toate partidele s-au angajat
public să înceapă în cel mai scurt timp dezbaterea cu privire la legislaţia
care asigură dreptul de vot al românilor din afara graniţelor. In cadrul
întâlnirii. Klaus Iohannis a anunţat că va reveni pe 15 mai pentru o vizită la
Vatican, unde va fi primit de Papa Francisc.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu şi omologul său, Børge Brende,
au semnat, luni, la Oslo, Convenţia între România şi Norvegia pentru evitarea
dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe
venit. Potrivit MAE, documentul are ca principal scop stimularea relaţiilor
economice şi sociale bilaterale.
Aurescu, care a făcut o vizită de o zi în Norvegia, a subliniat că investitorii din această ţară ar putea valorifica
stabilitatea economică a României pentru a începe afaceri în ţara noastră şi a
pledat pentru intensificarea schimburilor comerciale bilaterale, care în prezent
se ridică la 675 milioane de euro.

România începe să fie nu doar ţară de tranzit, ci şi de destinaţie
pentru emigranţii proveniţi din ţările sărace sau din zone de conflict. În
prezent, 57 mii de cetăţeni din afara Uniunii Europene se află pe teritoriul
României, cu permis de şedere legală, dintre care 20 de mii în Capitală, arată
un raport al Inspectoratului General pentru Imigrări. Coordonatoarea
proiectului Acţiunea de integrare a resortisanţilor din ţări terţe, Dana
Gavrilă, a declarat pentru Radio România că cei mai multi dintre emigranti vin
din Republica Moldova, China, Turcia,
Siria, ţările din Africa de Nord. Ea a explicat că pentru cetătenii straini
stabiliti legal în România sunt oferite servicii de informare şi consiliere,
asistenţă materială pentru cazurile vulnerabile, anumite servicii de consiliere
şi informare specifice pentru sistemul medical şi sistemul educaţional şi
posibile locuri de muncă.

Foştii mari sportivi Nadia Comăneci şi Ilie Năstase vor sprijini
delegaţia României la Jocurile Mondiale de Vară Special Olympics 2015, care vor
avea loc la Los Angeles in perioada 25 iulie – 2 august, a anunţat Fundaţia
Special Olympics din România. România va participa cu 27 de sportivi, ce vor
concura la înot, gimnastica artistică, tenis de masă, fotbal unificat şi
atletism. La aceasta editie vor lua parte 7 mii de sportivi din 177 de ţări,
care vor concura la 25 de discipline.

28 April 2015
Declararea bunurilor şi sumelor de peste 50.000 euro

Cetăţenii comunitari, rezidenţi fiscali în Spania, care deţin bunuri şi au drepturi în afara Regatului, trebuie să depună până mâine, 31 martie, declaraţia fiscală obligatorie (modelul 720). Declaraţia trebuie depusă de toţi cetăţenii ale căror bunuri şi/sau drepturi depăşesc atât în valoare/sold final sau mediu pe an suma de 50.000 de euro. De asemenea, declaraţia fiscală trebuie prezentată anual pentru fiecare grup de bunuri şi drepturi dacă acestea au crescut cu cel puțin 20.000 de euro, informează publicaţia Noi în Spania”.

Astfel, modelul 720 trebuie prezentat pentru conturi ale cărui titular sunteți sau în care figurați ca reprezentant, persoană autorizată sau beneficiar, ori asupra cărora aveți puteri de dispunere, sau ale cărui titular real sunteți, care se găsesc în străinătate, deschise la organisme care se ocupă de operațiuni bancare sau de credit, la 31 decembrie 2014.

De asemenea declaraţia trebuie depusă şi dacă deţineţi valori, drepturi, acțiuni și participații, asigurări și rente precum: valori aduse pentru gestionarea sau administrarea oricărui instrument sau afaceri juridice; acțiuni și participații la capitalul social sau la fondul patrimonial al unor instituții de investiție colectivă situate în străinătate; asigurări de viață sau invaliditate ale căror titular sunteți, al căror organism emițător se află în străinătate; rente temporare sau pe viață ale căror beneficiari sunteți drept consecință a înmânării de bani, drepturi cu conținut economic, bunuri mobile sau imobile către organisme situate în străinătate.

Cetăţenii români care deţin drepturi şi bunuri în afar Spaniei, conform valorilor de mai sus, trebuie să depună declaraţia până marţi, 31 martie. Nedecalrarea acestora duce la amenzi fiscale mari, iar ascunderea patrimoniului nu se supune prescriţiei de 4 ani, valabilă în Spania, mai informeayă publicaţia Noi în Spania”.

30 March 2015
România, în statistica economiilor europene

Cele mai recente date publicate de Oficiul European de Statistică — Eurostat – indică o creştere a producţiei industriale atât în zona euro, cât şi la nivelul întregii UE cu 0,6% în septembrie faţă de luna precedentă. Iar România se numără printre statele unde producţia industrială a înregistrat cele mai mari ritmuri de creştere de la o lună la alta. Mai exact, ocupă locul 5 în privinţa evoluţiei acestui indicator dintre cele 28 de state membre ale Uniunii, cu o creştere a producţiei industriale de 2,4%, fiind devansată doar de Croaţia, Cehia, Irlanda şi Ungaria.

Performanţa trebuie să bucure, dar nu trebuie uitate anumite probleme structurale, legate în special de dependenţa industriei de comenzile externe, remarcă secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan: Faptul că România are încă potenţial de creştere a exportului este pozitiv şi nu are decât să ne bucure, este vorba de oameni, de locuri de muncă. Pe de altă parte, declaraţiile foarte ambiţioase şi laudative ar trebui temperate de câteva elemente pe care nu le discută nimeni. Unul dintre elemente este deficitul comercial, în condiţiile în care importurile de gaze naturale au scăzut cu 65% faţă de anul trecut, ceea ce arată că, în loc să producem mai mult şi mai valoros mai ales, noi importăm. Al doilea comentariu este că exporturile noastre sunt în aceeaşi structură extrem de limitată şi, numai dacă ne referim la import-exportul de produse petroliere, ar merita o analiză mai aprofundată de ce România, posesoare de ţiţei, trebuie să aibă asemenea importuri. În fine, în sectorul industrial, România rămâne extrem de dependentă de comenzile externe şi, deci, ca urmare, există o vulnerabilitate care oricând se poate transforma în ameninţare.”

Cristian Pârvan atrage atenţia că predilecţia comerţului exterior al României pentru ţările europene, fapt considerat pozitiv înainte de izbucnirea crizei, s-a transformat într-un factor de risc, în condiţiile în care zona euro nu pare să-şi fi rezolvat încă problemele structurale.

Pe de altă parte, o analiză Bloomberg notează că, pentru a reduce deficitul sub limita de 3% din PIB stabilită de UE, executivul român a ţinut în frâu cheltuielile, fapt ce a condus la scăderea randamentelor pentru obligaţiunile româneşti pe zece ani de la 5,3% la 3,7%. Statisticile relevă că la sfârşitul lui octombrie bugetul României înregistra excedent, iar ca parte a rectificării bugetare, au fost alocaţi bani suplimentari pentru construcţia de grădiniţe, drumuri, canalizări.

Potrivit Bloomberg, aceste cheltuieli ar putea ajuta la redresarea creşterii economiei României.

13 November 2014