Radio România Internațional

Tag: editie aniversara

  • Astra Film Festival, sărbătoarea filmului documentar

    Astra Film Festival, sărbătoarea filmului documentar

    În perioada 15-22 octombrie s-a desfășurat la Sibiu cea de-a 30-a ediție a
    celui mai longeviv festival de film din România, Astra Film Festival.

    Selecția
    de anul acesta a inclus peste 130 de filme provenind din 40 de țări, prezentate
    în cele patru secțiuni competiționale- Voci emergente ale documentarului,
    Europa Centrală și de Est, România și DocSchool- și într-o serie de programe
    speciale.

    Peste 75 de filme au fost prezentate în premieră națională la Astra
    și spectatorii prezenți la Sibiu au avut ocazia să vadă filme premiate la
    Sundance, Cannes, Berlinale sau IDFA.

    Ediția aniversară a festivalului s-a
    deschis cu proiecția filmului Întâlnindu-l pe Zelenski (work-in-progress).
    Co-regizat de laureatul premiului Emmy, André Singer și de regizorul și actorul
    Liev Schreiber, filmul urmărește povestea lui Volodimir Zelenski, de la
    copilăria petrecută în URSS până succesul pe care l-a avut în industria show business-ului,
    iar apoi în funcția de președinte al Ucrainei.

    Sara Budrala face parte din
    echipa Festivalului Internațional de Film Astra și ne-a vorbit despre două
    dintre secțiuni: România și Voci emergente ale documentarului.

    Eu
    am avut norocul să particip și la selecția acestor filme din secțiunea România,
    astfel că am putut să văd o mare varietate de filme care au fost produse anul
    acesta în țara noastră. Pot spune că, în urma vizionării lor, mi-am creat o
    imagine foarte vastă despre filmul documentar și despre cât de diferite pot fi
    viețile, destinele oamenilor care locuiesc în aceeași tară. Cred că una dintre
    cele mai mari calități a acestei selecții de film este că aduce în prim plan
    oameni pe care îi întâlnim destul de rar, oameni care nu sunt prezentați de
    obicei în toată complexitatea lor în media.

    Mă refer la personajele câtorva
    filme din această secțiune, hoți, oameni fără adăpost, oameni săraci,
    violatori, tot felul de personaje apar în această secțiune și este interesant
    să le descoperi viața. Iar filmele respective sunt realizate de autorii lor
    într-un mod original, sunt filme care invită la empatie și la o înțelegere mai
    profundă a acestor oameni. În ceea ce privește secțiunea Voci emergente ale
    documentarului, este una dintre cele mai inovatoare secțiuni și nu doar prin
    temele -să spunem- exotice pentru noi, cei din această parte a Europei, ci și
    prin felul în care sunt abordate, filmele respective depășind limbajul
    cinematografic convențional.

    De exemplu, unul dintre filmele din această
    secțiune este realizat exclusiv din capturi de ecran care provin dintr-un joc
    video, iar filmul respectiv se joacă cu limita foarte neclară dintre realitatea
    virtuală și realitatea familiară nouă. Am observant că mulți dintre regizorii
    prezenți în această secțiune au tendința de a întoarce camera spre ei înșiși
    sau spre familiile lor, în încercarea de a rezolva traume generaționale și de
    a-i înțelege pe cei apropiați.


    La
    secțiunea ‘România’, premiul pentru cel mai bun documentar a revenit peliculei
    Dulcele sărut al pământului, realizat de cineastul francez Gautier Gumpper.
    Este un film care spune povestea unui român care a ales să trăiască sub un pod
    din Strasbourg și care protestează într-un mod inedit la Curtea Europeană a
    Drepturilor Omului pentru nedreptatea care i s-a făcut în România. La secțiunea
    Europa Centrală și de Est, premiul pentru cel mai bun documentar a fost
    câștigat de filmul Vântul schimbării, realizat în orașul natal al lui Stalin
    din Georgia. Câștigătorul secțiunii Voci Emergente ale filmului documentar este
    pelicula Locul unde nimeni nu zice te iubesc, o incursiune într-o comunitate
    amerindiană din Columbia. Cel mai bun documentar studențesc a fost desemnat un
    film românesc – Dansez și eu la nunta părinților mei – realizat de Andreea
    Chiper.


  • Gaudeamus în an aniversar

    Gaudeamus în an aniversar

    Miercuri, se deschide, la Bucureşti, a 25-a
    ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus, un reper solid, constant al pieţei
    de carte din România. Târgul este principala componentă a Programului Lectura,
    proiect de anvergură naţională iniţiat de Radio România în 1994 cu scopul de a
    susţine cultura naţională prin evenimente expoziţionale dedicate cărţii şi
    educaţiei. Palmaresul acestui sfert de veac pus în slujba cărţii numără mai
    bine de 100 de târguri organizate în întreaga ţară, aproape 3 milioane de
    vizitatori, peste 10 mii de manifestări. Radio România este singurul post de
    radio din lume care derulează un astfel de proiect cultural, din postura de
    lider naţional în domeniu.

    Gaudeamus 2018 se va desfăşura sub auspiciile unei
    triple aniversări: Centenarul Marii Uniri a provinciilor istorice româneşti
    într-un unic stat, 9 decenii de la prima transmisiune a Radio România, unul
    dintre cele mai vechi posturi de radio din Europa, şi 25 de ediţii ale Târgului
    Gaudeamus. Dacă, în mod obişnuit, târgul celebrează o ţară invitată şi cultura
    acesteia, organizatorul a decis ca, în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire,
    vedeta manifestării să fie România, istoria şi cultura ei. Tema centrală a
    ediţiei este România Centenar şi va fi ilustrată prin intermediul unui stand
    reprezentativ, care va găzdui o colecţie de circa 600 de volume dedicate
    acestui moment istoric şi circa 50 de evenimente – lansări şi prezentări de
    carte, dezbateri, proiecţii de film, lecturi publice. Standul România Centenar
    va oferi publicului prilejul de a se întâlni şi dialoga cu câţiva dintre cei
    mai apreciaţi scriitori, critici literari şi istorici români ai momentului.
    Preşedintele de onoare al ediţiei este istoricul Ioan Aurel Pop, preşedintele
    Academiei Române.

    Gaudeamus 2018 va găzdui peste 300 de expozanţi – un nucleu
    puternic şi bine definit de edituri româneşti cu tradiţie, instituţii de
    învăţământ, difuzori de carte şi publicaţii, producători şi distribuitori de
    jocuri educaţionale, asociaţii profesionale şi organizaţii active în domeniile
    cultură şi educaţie. Vor avea loc 900 de evenimente editoriale şi profesionale.
    Expoziţia Gaudeamus 25 va vorbi despre naşterea, evoluţia şi maturizarea celui
    mai îndrăgit eveniment dedicat cărţii din România. Ca în fiecare an, vor fi
    acordate trofeele Gaudeamus pentru trei dintre expozanţi şi premiul Cea mai râvnită carte a târgului, atribuit
    pe baza votului publicului. Radio România va mai acorda Premiul de excelenţă
    uneia din editurile prezente la târg şi destinat finanţării totale sau parţiale
    a unui proiect editorial de importanţă naţională, cu ecouri internaţionale, precum
    şi premii pentru traducere şi educaţie. Nu în ultimul rând, organizatorii vor
    decerna Premiul Miss Lectura celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte.

  • Radio România aniversează “Gaudeamus 100” la malul mării

    Radio România aniversează “Gaudeamus 100” la malul mării

    Gaudeamus 100



    După 23 de ani, 99 de târguri derulate sub acest brand, peste 11.700 de evenimente culturale

    găzduite și aproape 2.850.000 de vizitatori (marea majoritate mulțumiți, sperăm!) Gaudeamus a

    ajuns la ediția cu numărul 100, care se desfășoară în momentul de vârf al sezonului estival, în

    intervalul 12 — 16 august, în stațiunea Mamaia.



    Ediția 2017 a Târgului Gaudeamus Litoral este organizată de Radio România, prin Centrul

    Cultural Media și Radio Constanța, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța. Programul de vizitare este zilnic între orele 15.00 şi 23.00. Preşedintele de onoare al evenimentului este Decebal Făgădău, primarul Municipiului Constanța.



    Radio Vacanţa 50



    Alături de “Gaudeamus 100”, Radio România sărbătorește în această vară și 50 de ani de la primul

    semnal lansat în eter de Radio Vacanța, postul estival care a însuflețit plajele românești timp de zeci

    de ani. Dubla aniversare va fi marcată printr-o serie de concerte ale orchestrelor Radio România,

    derulate pe scena amanejată în Piațeta Perla, în vecinătatea Pavilionului Gaudeamus: Orchestra Națională Radio, sâmbătă, 12 august, Seara Șlagărelor Românești, duminică, 13 august, Big Band-ul Radio România, luni, 14 august , muzică tradițională românească, Orchestra de Muzică Populară Radio, marți, 15 august.



    Programul aniversar Gaudeamus 100 va fi completat cu o expoziție de fotografii amenajată în

    incinta Târgului Gaudeamus Litoral, fotografii realizate în cele peste două decenii de la debutul

    proiectului, cu prilejul celor 99 de ediții ale Târgului Gaudeamus care au avut loc în întreaga țară.

  • Festivalul Naţional de Teatru, ediţie aniversară

    Festivalul Naţional de Teatru, ediţie aniversară

    Festivalul
    Naţional de Teatru, eveniment organizat, încă de la început, de Uniunea
    Teatrală din România, UNITER, a ajuns la ediţia cu numărul 25, aşadar, ediţie
    aniversară. Şi asta s-a văzut în programul propus de directorul artistic Marina
    Constantinescu. Timp de zece zile, 41 de spectacole
    reprezentative din întreaga ţară, alături de trei producţii teatrale invitate
    din străinătate şi peste 50 de evenimente conexe, au adus în sălile de
    spectacol un mare număr de iubitori ai artei scenei, aflaţi la Bucureşti.


    Unul dintre cele trei spectacole
    străine invitate a fost o coproducţie a mai multor companii teatrale suedeze,
    având la bază un text românesc. Spectacolul Tigrul, după piesa Tigrul
    sibian, de Gianina Cărbunariu, a avut premiera în septembrie, la Teatrul
    Dramatic Regal din Stockholm. Despre alegerea textului vorbeşte Ulrika
    Josephsson, producătoarea spectacolului: Este un text diferit pentru noi, în Suedia. Este
    vorba despre felul în care este spus. Nu e ca atunci când întruchipezi un
    personaj. Actorii spun o poveste într-un mod direct, folosind animalele pentru
    a vorbi despre ceea ce se întâmplă în societatea de astăzi. Totodată, este
    subiectul poveştii, care ne leagă pe toţi, cred eu. Când am avut prima lectură a piesei în Suedia,
    în oraşul Orebro, actorii care au
    citit textul au crezut că l-am schimbat ca să fie despre Orebro. Le-am spus că nu am schimbat nimic, este
    originalul. Deci, este universal din acest punct de vedere. De asemenea, din
    punctul de vedere al felului în care noi, oamenii, ne uităm la cineva străin,
    care în această piesă este tigrul, felul în care reacţionăm… Ce îmi mai place la textul Gianinei este
    perspectiva foarte umană din care priveşte la această situaţie. Este foarte
    multă compasiune pentru aceşti oameni, chiar şi atunci când se comportă
    îngrozitor. Aşa ar trebui să privim şi noi, aşa ar trebui să reacţionăm atunci
    când un tigru apare dintr-odată în mijlocul nostru. Deci, este o piesă foarte
    politică, dar este scrisă într-un mod foarte luminos, foarte direct, cu foarte
    multă compasiune şi foarte mult umor.


    Dacă anul trecut, FNT a produs
    musicalul West Side Story, anul acesta, în parteneriat cu Festivalul
    Internaţional de Teatru de la Sibiu, a creat platforma Manifest pentru
    dialog, pornind de la spectacolul Antisocial, de Bogdan Georgescu, spectacol
    ce a avut premiera în luna iunie, în cadrul Festivalul Internaţional de Teatru
    de la Sibiu. Regizorul Bogdan Georgescu, despre lucrul cu cei şapte, la acel
    moment, studenţi la master: Am pornit în noiembrie anul trecut cu un atelier. Pe mine m-a interesat
    relaţionarea umană în contextul fenomenului social media şi al faptului că
    suntem invadaţi de asta în permanenţă. Cu două săptămâni înainte de începerea
    repetiţiilor pentru spectacol, s-a întâmplat povestea de la Cluj, cu scandalul
    de la un liceu de prestigiu din Cluj, pornind de la faptul că unii elevi îşi
    ironizau profesorii pe Facebook într-un grup secret. Profesorii au aflat şi de
    aici discuţia în jurul exmatriculării a 200 de elevi. Pornind de la această
    poveste, ne-am jucat timp de o lună, am improvizat şi am testat tot felul de
    tehnici de negociere, dezbatere şi analiză şi aşa s-a născut Antisocial. Cred
    că mai ales în proiecte de acest tip miza nu este să iasă cineva anume în
    evidenţă, ci mai degrabă mi se pare important să înveţe să lucreze împreună şi
    să funcţioneze împreună ca o echipă şi ca mijloc de lucru după ce termină
    şcoala.


    Începând cu 3 noiembrie, timp de o
    lună, producţia Antisocial se află în turneu în 21 de oraşe din ţară. Bogdan
    Georgescu: Ne dorim
    să mergem acasă la oameni, în comunităţile lor şi să le facilităm un spaţiu de
    dezbatere. Nu oferim nici răspunsuri, nici soluţii. Prin spectacol, prin
    întâlnirea pe care ne-o dăm la spectacol şi prin dezbaterile de după, să
    facilităm un spaţiu de discuţie apropo de sistemul educaţional, ce mai înseamnă
    şi cum poate fi regândit, ca să se racordeze la realităţile anului 2015.


    Acest spectacol este despre
    mama mea, (…) despre mama mea care suferă de Alzheimer – despre mama pe care nu
    am pierdut-o – despre mama mea care, însă, m-a pierdut, cu toate că e încă
    alături de mine. Cum poţi să exprimi o atare sfâşiere?, spune regizorul
    Mihai Măniuţiu în argumentul spectacolului Vertij, invitat la ediţia din
    acest an a FNT. Un spectacol deosebit de emoţionant, coregrafiat de Vava
    Ştefănescu şi Andrea Gavriliu, care sunt şi protagoniste în producţia Teatrului
    Aureliu Manea, Turda. Coregrafa Vava Ştefănescu: Vertij este un spectacol coregrafic, nu este un
    spectacol de teatru. Este un spectacol vizual şi cu corpuri. Este poemul lui
    Mihai Măniuţiu, spus de Marcel Iureş, dar mai sunt şi textele pe care le scriu
    corpurile în timpul spectacolului. În ceea ce priveşte tema, la începutul
    repetiţiilor îmi ziceam că e imposibil… te buşea plânsul tot timpul. Însă, am
    constatat că este aşa o sublimare a durerii şi a tristeţii şi a suferinţei,
    încât nu te mai atacă, ci eşti una cu tema. Şi atunci, cum zice Mihai Măniuţiu,
    nu actorul plânge, publicul plânge. Nu cred că despre boală e vorba, ci despre
    pierderea persoanei, despre imposibilitatea de a-ţi mai recunoaşte o identitate
    sau pe ceilalţi.


    Încheiem cu opinia teatrologului şi
    profesorului de studii teatrale George Banu, invitat la a 25-a ediţie a
    Festivalului Naţional de Teatru, ediţie al cărei selecţioner unic a fost
    criticul Marina Constantinescu: Mie mi se pare că opţiunea pe
    care a făcut-o Marina este o opţiune interesantă, în măsura în care a deschis
    foarte mult festivalul, a făcut o selecţie mult mai bogată decât de obicei, a
    dublat numărul de spectacole şi astfel a reuşit să reunească toate generaţiile,
    care au relaţii polemice. Festivalul îmi apare ca un loc de împăciuire.
    Opţiunea aceasta panoramică este legată de un jubileu, de o aniversare şi cred
    că e binevenită.