Tag: editura

  • Oameni şi cărţi

    Oameni şi cărţi

    Se vorbește de ceva timp despre posibila sau
    chiar inevitabila dispariție a cărților. Știți, sunt acele obiecte cu multe
    file de hârtie puse, ca la sandwich, între două cartoane ceva mai tari,
    copertele. Se accesează prin ridicarea primei coperte, urmată de rabatarea de-a
    lungul muchiei continue, cotorul cărții. Pe filele cărții sunt înscrisuri.
    Limba, de fapt, alfabetul, în care este scrisă cartea dă poziția de deschidere,
    cu muchia în stânga, dacă se folosește alfabetul latin, cu muchia în dreapta,
    dacă este alfabetul arab, cel evreiesc sau cel japonez. Desigur, este sensul
    deslușirii înscrierii, de la dreapta la stânga, sau de la stânga la dreapta,
    exact sensul în care a fost scrisă cartea. În ambele cazuri, cărțile se citesc
    de sus în jos. Nu există situație în care vreo scriere se citește de jos în
    sus. Facem o paranteză și ne amintim de scrierile care nu sunt cărți, cele
    sculptate de egipteni pe diferite monumente și morminte. Ele se citesc de la
    stânga la dreapta, de sus în jos.

    Dincolo de umorul situației în care
    presupunem că vreun tânăr al acestor zile nu știe cum arată și se folosește o
    carte în format clasic, tipărită pe hârtie și pusă între coperte, cartea este
    departe de a părăsi scena publică, treptat, până la dispariția finală. Formatul
    său electronic doar înlocuiește coala de hârtie cu formatul ecranului, și
    gestul de a da pagina, cu foșnet, cu simpla atingere a unei săgeți indicatoare
    de pe ecran. Poate există deja și nu este o idee nouă, tare mi-ar plăcea ca
    trecerea la o nouă pagină pe e-book să fie însoțită de fâșâitul foii de hârtie
    tipărită. Cu toate acestea, nu cred că nostalgia cititorilor este motivul
    pentru care cartea pe hârtie va supraviețui. Cartea nu a fost inventată ci a
    apărut treptat, pe măsură ce comunicarea sau cultura scrisă se dezvoltau.
    Paginile nu erau de hârtie, de la început, ci din piele de animal. A crescut
    numărul cărților, scrise de mână sau tipărite, pielea animalelor nu mai era
    suficientă. Hârtia a fost esențială în dezvoltarea producției de carte, și așa
    a rămas și în zilele noastre, secole bune după ce cartea și hârtia s-au
    întâlnit. Istoria spune că și tiparul și hârtia au fost inventate de chinezi și
    au ajuns cu mare întârziere în Europa.

    Când a apărut tableta electronică, de
    forma unei cărți, s-a crezut că nimeni nu va mai cumpăra tipăriturile pe hârtie.
    Forma tabletei nu este nouă. Cu mii de ani în urmă se scria cu litere precum
    cuiele pe tablete de ceramică păstrate până în zilele noastre. Cărțile
    electronice sunt apanajul electricității și, fără ascunsa formă de energie,
    litera de pe ecran nu ar exista. Cartea, însă, străbate secolele. Fiind în mai
    multe exemplare, răspândite peste tot, o carte de hârtie devine mai rezistentă
    ca un monument de piatră. Dacă acesta poate fi distrus destul de ușor, fără să
    mai rămână piatră pe piatră, o carte va fi uitată într-un colț ascuns, undeva,
    în lume. Fără să mai punem faptul că pe o tabletă nu poți face sublinieri,
    adnotări și nici să îndoi un colț de pagină, ca să știi unde ai rămas cu
    lectura, atunci când, în toiul nopții, te-a luat somnul citind.

    Ca să nu mai
    vorbim de lansările de carte, acele sărbători ale apariției unui nou titlu,
    ceva în genul lansării la apă a unei nave sau venirea Anului Nou în Times
    Square, din New York. Un regal de lansări festive de carte este prilejuit, în
    acest moment al anului, de Gaudeamus Radio România, târgul de carte organizat, acum
    pentru a XXX-a oară, chiar de Radio România. Este ediția centrală, din
    București, a acestei sărbători a cărții pentru că, de-a lungul întregului an,
    caravana Gaudeamus Radio România oprește în alte opt mari orașe ale României. Ediția
    2023 a târgului Gaudeamus se desfășoară în luna aniversară a Societății Române
    de Radiodifuziune, în acest noiembrie al aniversării a 95 de ani de Radio în
    România. Și cu câteva zile înaintea sărbătoririi a 105 de la Marea Unire a
    României, 1 Decembrie, ziua noastră națională.

  • Viața bună, potrivit filosofiei

    Viața bună, potrivit filosofiei

    Recent, editura TREI a lansat a doua
    ediție a cărții Filosofia ca mod de viață. Surse ale autenticității scrisă de
    Cristian Iftode, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie din
    București. Faptul pare anodin la prima vedere, dar, fiind vorba de republicarea
    unui volum de filosofie a cărui primă ediție a apărut acum 11 ani, perspectiva
    se schimbă: se pare că există un interes genuin în rândul cititorilor pentru
    aceste gen de cărți care aduc mai aproape de cotidian domenii considerate de
    obicei prea abstracte. Filosofia ca mod de viață face, de fapt, parte dintr-o
    serie de cărți, iar ce-a doua, intitulată Viața bună. O introducere în etică,
    a fost publicată anul trecut. Despre acest proiect amplu ne vorbește acum chiar
    autorul, Cristian Iftode.

    Pentru mine, această lucrare mai veche,
    Filozofia ca mod de viață era un fel de primă parte a unei trilogii a vieții
    bune. Sigur, sunt lucrări care se pot citi de sine stătător, dar, așa cum văd
    eu lucrurile, această carte fixează cumva un cadru general de reflecție cu
    privire la filozofia practică sau miza practică a filosofiei și, totodată, dimensiunea
    ei terapeutică. Insist să folosesc acest cuvânt care poate fi abuzat, poate fi
    înțeles greșit dacă medicalizăm lucrurile. Dar, etimologic vorbind, ideea de
    terapie filozofică este perfect legitimă. E vorba de practica îngrijirii de
    sine, cum învățăm să avem grijă de sufletele noastre. Iar Viața bună ducea
    lucrurile mai departe, încercând să construiască din nou o teorie generală cu
    privire la aceste coordonate ale vieții bune, sintagmă care sigur nu trimite
    imediat cu gândul la fericire. Dar cred că fericirea este doar o condiție
    necesară, nu și suficientă, a vieții bune, într-o lume ca a noastră în care
    avem nevoie de libertate, avem nevoie să simțim că facem noi înșine alegerile
    noastre și că viața este chiar a noastră. Deci avem nevoie de o formă a
    autenticității. Desigur că toate aceste concepte, nu doar din punct de vedere
    teoretic, filozofic, ci și din punct de vedere practic, au înțelesuri
    distincte, uneori înțelesuri contrastante, chiar divergente care presupun un
    întreg travaliul de clarificare. Iar un al treilea volum, care este deocamdată
    în manuscris va concretiza lucrurile luând ifecare dintre aceste unghiuri ale
    triunghiului vieții bune – fericirea, libertatea și autenticitatea – sub o
    lentilă mai aplicată. Ăsta este proiectul generic.


    Cea
    de-a doua ediție a cărții Filosofia ca mod de viață își propune, printre
    altele, să familiarizeze publicul larg cu un tip de terapie care se practică deja
    de mult timp în Occident: consilierea filosofică. Despre ce e vorba, ne spune
    tot Cristian Iftode:

    Consilierea filozofică, până la urmă, este
    dialog filozofic. În fond, nu este psihoterapie, nu presupune o analiză a
    sentimentelor, să zicem, de vinovăție, și o analiză a conceptelor, a ideilor.
    Dar cum ? Printr-un permanent du-te, vino de la ideile și perspectivele
    oferite de filosofie la viața cotidiană, așa cum este ea trăită de omul care se
    adresează. Deci este un du-te, vino de la abstract la concret, de la teorie
    la cotidian în ideea generală a unei mai bune înțelegeri de sine. Asta este una
    dintre marile promisiuni și marile beneficii ale filosofiei în propria viață a
    celui care o practică. Și anume că încercarea de a te cunoaște mai bine pe tine
    însuți, de fapt, te transformă, te face, într-un sens generic, mai bun. Te face
    oricum să fii mai coerent, îți dă mai multă consistență și consecvență
    atitudinală. Faptul că suntem ființe raționale nu înseamnă că suntem coerenți.
    De regulă, nu suntem așa într-o anumită măsură, nici nu putem căuta o coerență
    absolută. Viața este de așa natură încât evoluăm cumva pe mai multe planuri. În
    lumea modernă este inevitabil. Toate aceste registre sau paliere ale vieții
    noastre nu vor fi tocmai la fel. Important este să nu trăim adăpostind așa, în
    inimile noaste, niște contradicții uriașe, majore, care să ne macine.


    În așteptarea ultimului volum al trilogiei
    gândită de Cristian Iftode, cititorii sunt invitați să se descopere pe sine
    descoperind și marile concepte filosofice prin cartea Filosofia ca mod de viață.
    Surse ale autencității.


  • Gaudeamus 2017 la ora bilanţului

    Gaudeamus 2017 la ora bilanţului

    Ediţia 2017 a Târgului Internaţional Gaudeamus, organizat de Radio România, s-a încheiat duminică, 26 noiembrie, în prezenţa unui public numeros, dornic să profite până în ultima clipă de oferta de neegalat a evenimentului. Numărul mare al participanţilor (peste 300), al evenimentelor pe care târgul le-a găzduit (peste 800) şi al vizitatorilor – peste 125.000 – care egalează recordul înregistrat la ediţiile precedente, reconfirmă statutul evenimentului şi sloganul sub care s-a desfăşurat şi în acest an: Cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio din România. Târgul Internaţional Gaudeamus, eveniment reper al peisajului cultural românesc de aproape un sfert de secol a avut loc în acest an în perioada 22 – 26 noiembrie în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo.Invitatul de onoare al ediţiei a fost Uniunea Europeană, prin intermediul Reprezentanţei Comisiei Europene, iar preşedintele de onoare al Târgului a fost îndrăgitul scriitor şi om de radio Matei Vişniec.

    Premiile ediţiei 2017 a târgului, decernate duminică, 26 noiembrie:

    • Trofeele Gaudeamus, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin Votul Publicului, au fost acordate Editurilor Humanitas (locul 1), Nemira şi RAO (locul 2) şi Polirom (locul 3);

    • Trofeul pentru Cea mai râvnită carte a târgului, stabilit tot prin Votul Publicului, a revenit Editurii Litera, pentru volumul Testamentul lui Abraham de Igor Bergler;

    • Trofeele Presei, pe secţiunile TV, radio, publicaţii şi agenţii de presă, au fost câştigate de: TVR, postul Europa FM, cotidianul Adevărul şi Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Trofeul pentru secţiunea online nu a fost acordat. Posturile Radio România, frecvent indicate drept surse de informaţii despre eveniment, nu au intrat în competiţie;

    • Premiul de Excelenţă, în valoare de 10.000 lei, oferit de către Radio România, a fost decernat Editurii Crime Scene Press;

    • Premiul Educaţia a revenit Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în semn de apreciere pentru constanţa şi pentru standardele înalte la care Academia s-a prezentat şi în acest an la Gaudeamus;

    • Premiul pentru traducere Antoaneta Ralian, decernat pentru traducători din limba română într-o limbă străină şi dintr-o limbă străină în limba română a fost acordat la această ediţie Irinei Oprea şi lui Radu Paraschivescu – pentru traducerea din limba engleză a volumelor cinci şi şase ale seriei Cronicile din Narnia de C. S. Lewis, publicată de Editura Arthur; pentru Aurora Cornu, Raluca Barb şi Edith Cottrell, pentru traducerea în limba franceză a volumului Poeme. Proze scurte, de Aurora Cornu, ediţie bilingvă română/franceză, publicată de Editura Vinea;

    • Miss Lectura a ediţiei 2017 a Târgului Internaţional Gaudeamus a fost desemnată Alina Beşliu, studentă la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti. Premiul – un card cadou în valoare de 300 de lei, oferit de Optiplaza.

    Proiecte Radio România – Gaudeamus

    În cadrul târgului a fost organizată finala celei de a XV-a ediţii a Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, dedicat elevilor de liceu; câştigătoarele acestei ediţii au fost: locul I – Maria Bucşea, Colegiul Naţional Unirea din Târgu Mureş; locul II – Patricia Pârvu, Colegiul Naţional Mircea Eliade din Reşiţa; locul III – Iulia Iacob, Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Cluj-Napoca. Premiile au fost oferite de Radio România (sume de bani destinate achiziţionării de cărţi din târg) şi Scribant Distribution – distribuitor Schneider&Carioca.

    Invitaţi de nota 10: Olimpicii României- proiect care aduce în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc şi atrage atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României. La Gaudeamus 2017, 5 elevi medaliaţi la concursuri internaţionale la diverse discipline, au fost invitaţi speciali ai Târgului şi premiaţi de către Asociaţia Club Lions Millennium, Dacia şi Scribant Distribution.

    Cărţile se întorc acasă s-a bucurat de un real succes şi în acest an, fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor ajungând în acest an la circa 1.500 de volume. De la lansarea acestui proiect în 2010, peste 151.000 de volume au ajuns, prin generozitatea expozanţilor şi a vizitatorilor Gaudeamus în peste 350 de biblioteci aflate în aria de acoperire a posturilor Radio România. Ziarul Târgului (4 numere) a fost realizat, pentru al patrulea an consecutiv, de către o echipă redacţională de la cunoscuta publicaţie Caţavencii.

    Tombola Gaudeamus Derulată pe baza biletelor şi a abonamentelor de intrare, tombola a oferit vizitatorilor ocazia de a câştiga numeroase premii: 10 eBook-reader oferite de BRD Groupe Société Générale, 9 carduri cadou, în valoare de câte 300 de lei, oferite de Optiplaza, accesorii pentru echipamente multimedia InfoTouch Systems şi 3 vouchere foto-carte CEWE, în valoare de câte 138 lei.

    Parteneri Gaudeamus 2017

    Partener principal: BRD Groupe Société Générale Sponsor: Dacia Proiect cultural susţinut de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

    Parteneri: Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi Romexpo, CEWE România, Cemrom SA, Treasure&Co, 7Last Muse, InfoTouch Systems, Bernschutz&Co, Asociaţia Lions Club Millennium, Optiplaza, Borsec, Euroweb.

    Parteneri media: TVR, Media Trust, revista Accente, Agenţia de carte, revista Cariere, Caţavencii, ziarul Metropolis, Observator Cultural, revista 22, România TV, Suplimentul de cultură

  • Târgul internaţional Gaudeamus – carte de învăţătură

    Târgul internaţional Gaudeamus – carte de învăţătură

    O ediţie a recordurilor. Aşa poate fi caracterizată cea de a 21-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, organizată şi anul aceasta la Bucureşti de Radio România. Aproape 120 de mii de vizitatori şi 750 de evenimente – lansări şi prezentări de carte, dezbateri, conferinţe, momente artistice — totul în cinci zile. Peste 320 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ şi institute culturale care au prezentat cărţi pentru toate gusturile.



    Directorul onorific al Târgului Gaudeamus, Vladimir Epstein, a apreciat manifestarea ca fiind un fel de paradox, în contextul in care nivelul pieţei de carte din România este, potrivit unui raport recent al asociaţiilor de editori, cel mai jos din ultimii 24 de ani. Gaudeamus a însemnat, în opinia lui Epstein, un succes de casă pentru o bună parte din expozanţi: ”O consfătuire recentă a editorilor din România semnala faptul că situaţia pieţei de carte din ţara noastră este cea mai tristă din ultimii 25 de ani. Dar, având în vedere că Târgul propune 750 de evenimente editoriale şi profesionale la această ediţie, deduc că industria de carte este una vie. Ea nu se stinge, în ciuda faptului că este subfinanţată, că interesul publicului, câteodată, este focusat pe alte lucruri. Şi aş mai dori să menţionez că, în asemenea condiţii, Radio România reuşeşte să organizeze un târg de asemenea prestanţă şi dimensiune, provocându-i pe expozanţi, pe editori şi pe cititori la o mulţime de evenimente editoriale.



    Invitatul de onoare în 2014 a fost Federaţia Rusă, care a organizat peste 30 de evenimente în incinta târgului şi în alte spaţii din Bucureşti. Scriitori, critici literari, editori şi jurnalişti ruşi au avut lansări şi prezentări de carte, sesiuni de autografe şi dezbateri. Editura Casa Radio şi-a continuat seria Biblioteca de poezie românească“, lansând în cadrul târgului audiobookul Mariana Marin, Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici”, Poeme rostite la Radio (1991-2002) & ilustrate de Tudor Jebeleanu. Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţiei ’80, a părăsit de timpuriu scena poeziei, dar nu şi raftul întâi al literaturii române. Daria Ghiu de la Editura Casa Radio: ”Este mai mult decât o carte, este o carte cu audiobook, sunt înregistrări pe care Mariana Marin le-a realizat la radio între 1991 şi 2002, sunt 27 de poeme rostite la radio. Acest audiobook include şi un interviu cu Mariana Marin, de asemenea, un poem care-i aparţine lui Virgil Mazilescu recitat de Mariana Marin. Spuneam că acest volum este mai mult decât o carte obişnuită. Este şi o carte de artă pentru că este ilustrată de graficianul Tudor Jebeleanu. Dacă Mariana Marin a fost o poetă reprezentativă a anilor 80, Tudor Jebeleanu este artistul vizual” al generaţiei optzeciste. Cartea conţine şi un cuvânt înainte scris de criticul Nicolae Manolescu şi mărturii, texte scrise de către colegii de generaţie, prietenii Marianei Marin.”



    Editura Cartea Românească a lansat un nou proiect editorial dedicat unuia dintre cei mai importanţi scriitori români contemporani. Este vorba despre Seria de autor Gheorghe Crăciun, care a debutat cu două titluri, lansate în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, Acte originale/ Copii legalizate (variaţiuni pe o temă în contralumină)” şi Mecanica fluidului”. Copertele celor două volume care deschid debutează seria de autor Gheorghe Crăciun sînt ilustrate cu desenele originale ale autorului. Seria de autor dedicată scriitorului Gheorghe Crăciun a apărut sub îngrijirea criticului literar Carmen Muşat şi a fiicei autorului, Oana Crăciun. Carmen Muşat: ”Acte originale/Copii legalizate” este volumul cu care a debutat Gheorghe Crăciun în 1982 şi care n-a mai fost reeditat de atunci. Au trecut mai bine de triezeci de ani de la anul apariţiei, iar generaţiile noi de cititori trebuie să aibă acces la cărţile lui Gheorghe Crăciun. Am publicat odată cu acest volum şi Mecanica fluidului”, pentru că acesta ar fi trebuit să fie, de fapt, volumul de debut al scriitorului, în cronologia autentică a lui Gheorghe Crăciun acesta ar fi primul, deşi publicat atât de târziu. Autorul se prezintă pe sine şi aş considera volumul o artă poetică implicită, în care nu există graniţe între povestire, eseu şi jurnal. Autorul se înfăţişează în toate aceste ipostaze, iar scrisul lui mixează aceste formule, la care se adaugă încă două dimensiuni esenţiale pentru Gheorghe Crăciun, fotografia şi desenul.



    Cea mai râvnită carte a târgului, stabilită prin votul publicului, a fost volumul “Pas cu pas”, semnat de Klaus Iohannis, preşedintele ales al României, care s-a vândut în peste 8 mii de exemplare.



    Premiul pentru traducere Antoaneta Ralian”, a fost acordat lui Virgil Stanciu pentru traducerea din limba engleză a romanului Preaiubita de Tony Morrison şi Letiţiei Ilea pentru traducerea în limba franceză a volumului de versuri Melci aborigeni de Ioan Pintea. Traducătoarea Antoaneta Ralian a primit, la 90 de ani, premiul de Excelenţă cu prilejul traducerii celei de-a 120-a cărţi din cariera sa: “Portretul lui Dorian Gray”, de Oscar Wilde.



    Antoaneta Ralian: Sunt emoţionată şi sunt fericită de acest premiu şi consider că este o minunată încununare a carierei mele de 60 de ani de traducere. Vă daţi seama ce înseamnă 60 de ani? Înseamnă toată tinereţea mea, pe care am dedicat-o traducerii, care a fost însă şi pasiunea mea. E o minunată încununare a acestor 60 de ani, dar asta nu înseamnă punct, ci, ca să imit pe cineva foarte simpatic, o să spun “punct şi de la capăt”.



    Al doilea premiu de Excelenţă a fost acordat Editurii Trei, pentru succesul construirii unui program editorial în jurul psihologiei şi psihanalizei, extins apoi, prin alte titluri, către literatură şi către alte domenii cu vocaţie generalistă. Proiectul Cărţile se întorc acasă” s-a bucurat de un real succes şi în acest an. Fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor şi expozanţilor a depăşit 2.500 de volume, care vor ajunge în biblioteci publice din Republica Moldova.