Tag: Editura Nemira

  • Colecții de literatură română contemporană la Pănăyirlu Gaudeamus

    Colecții de literatură română contemporană la Pănăyirlu Gaudeamus

    Ediţia cu numirlu 29 a Pănăyirlui de Carti GAUDEAMUS s’dizvărteaşti tru kirolu 7 – 11 di andreu, București, tru Complexul Expoziţional Romexpo. Nai ma ghivăsitu pănăyiru di carti ditu România, organizat de radio-ul public, s’toarnă, după doi ani tru formatlu tru cari s-dizvărti online, la formatul cari lu avu ma ninti, neise aproapea treidzăt di añi.


    Pisti 600 di evenimente editoriale s’dizvărtescu la actuala ediție a Pănăyirlui de Carti Gaudeamus și atelli pisti 200 di participanță oferă a publiclui ună gamă extrem di variată di produsi editoriale.


    Lu călisimu la RRI pi Eli Bădică, coordonatoari ali colecție “Nautor” a Editurăllei Nemira, și pi Diana Iepure, PR al Editură Paralela 45 și coordonatoari a colecțiillei Prota vreari, tra s’nă zburască ti aesti initiațiative, dauă ditu ateali cari adusiră tru prim plan literatura română actuală. Colecția Prota vreari, coordonată de Diana Iepure, debută cu ţinţi romani scrise de scriitoare și scriitori români români-Diana Geacăr, Andrei Crăciun, Andrei Doșa, Alina Pietrăreanu, Cristina Ispas – și fu lansată tru veară, la Pănăyirlu di Carti Bookfest. Easti ună colecție de litearatură contemporană dedicată a publiclui tiniru cari poati s’hibă aflată la Pănăyirlu di Carti Gaudeamus și cari continuă cu năi apariții.


    Diana Iepure: “Există ună continuitate, ase că tru cadrul colecției va s’alănceească un microroman de Ștefan Manasia, “Platanii ditu Samothraki”. Ștefan Manasia easti un scriitor ditu bărnulu 2000, un scriitor multu talentat, poet, eseist și prozator, multu apreciat de cititori. “Platanii ditu Samothraki” easti a daua carti de proză a al Ștefan Manasia și poate s’hibă comparată cu un filmu di artă ti liceeni. Easti zborlu ti un ficioru cari easti inițiat tru căftărli a lui di lală-su, un unu ficioru cald și dişcllisu, și tută aestă căldură a personajului principal s’vearsă tru cartea al Ștefan Manasia, pi cari minduescu că liceenii nu au cum s’nu u va cu miraki. Ași cum am cundilleată ma multi ori arada, ălli plăcărsiiu scriitorii a noștri să angrăpsească ună carti tră adolescenți, ună carti pe cari avea miraki s’u ghivăsească tru școală ică la liceu, ama nu u avură. Ași nkisi colecția “Prima Dragoste” și dealihea easti că scriitorllii cilăstăsiră și nica lă işiră niscănti microromane extraordinare. Ași easti și romanlu al Ștefan Manasia, cari va s’hibă lansat la Pănăyirlu Gaudeamus, la standul a editurăllei a noastră. Nica voi s’cundileadzu că la aestă ediție a Pănăyirlui, standul a Editurăllei Paralela 45 va s’hibă nai ma marli stand cu cari editura lo parti vărăoară la un pănăyiru di carti, tră aţea că vrem să u prezentăm cât ma pi largu. Promovăm tuti fațetili a unei editură tră bărnuri, cum nă lugursimu noi. Și zburăscu aoa ti tuti genurli tru cari Editura Paralela 45 easti specializată”.



    Tricură 4 ani de cându editura Nemira lansă colecția de litearatură română contemporană “Nautor”, ună colecție cari zburaşti tu lenu turlii ti lumea tru cari bănămu. Easti una ditu nai ma ghivăsiti colecții de litearatură română actuală, iar atea ma recentă carti, multu așteptată, easti “Solomonarul” de Florin Chirculescu. Eli Bădică, coordonatorea “Nautor”, ne zburasti ti noutățile ditu colecție.


    “Cartea al Florin Chirculescu easti realmente ună carti eveniment. Easti ună carti remarcabilă ditu tute punctilio di videală, stilistic, ama și ca subiect, tră aţea că lu-ari ca figură tutelară pi nai ma importantu poet român, Mihai Eminescu. Și remarcabil easti că aprăftăseaşti să-lu umanizeadză pi Mihai Eminescu. Io nu minduescu s’aibă un alt text de ună ahtari anvergură cari s’aprăftăsească asi căndăsitoru un portret al Mihai Eminescu. Un portret adratu cu ună ti anamai documentare și erudiție, ama tru idyiulu kiro ahătu di original și cu ahântu umor. Menționânda edițiile năi a cărților Nautor, romanul Ralucăi Nagy, “Un cal tru ună Amari di leabide”, și “Pirmituseri ditu Garaj”, di Goran Mrakić, să stihisi că aestă carti s’alăncească tu idyiulu kiro şi aesta ñi-aduţi aminti di un turneu ditu 2018, tru cari earama cu aești doi autori, după lansarea respectivelor volume.


    Anamisa di noutățli pi cari puteț s’li aflaţ la Gaudeamus easti, și primul roman al Goran Mrakić, “Micile plăceri ale morții”, alăncitu tru ahurhita a toamnăllei. Easti ună carti tru cari autorul continuă cartografierea literară a Banatlui, pi cari u făţea și tru anteriorlu tomu. Tut toamna aesta alănci și primlu roman al Horea Sibișteanu un roman-puzzle. Cu aestu roman mozaic, Horea Sibișteanu publică a doua a lui carti tru colecția Nautor. Intitulată “Tinde mâna, Tiberiu”, cartea ari ca personaj principal un tiniru cari ș’caftă identitatea și, mai mult di ahătu, mindueaşti să și-u apraoki. Tutunăoară, mindueaşti să-și recompună ditu cumăţ ficiuramea ditu anii 90 și să s’akicăsească pi elu işiş tru un prezent multu, multu aproapea di noi. Tut anamisa di năutăț easti primlu roman al Liviu Ornea, pe cari lumea lu știe ca matematician, traducător, universitar, cercetător, critic de teatru. După debutlu cu Viitorul Anterior tru 2020 s’turnă anlu aestu cu “Bana ca ună şicae pseftă”, cum spuneam, protlu a lui roman.”



    Tru premieră, tru incinta pănăyirlui sunt amenajate, deadunu cu partenerii aliştei ediții – Opera Comică tră Copii și Asociația Versus – dauă spații ahărdziti ti activitățli intearactive tră aţelli ma tiniri vizitatorii. Concursul Național de Lectură “Mircea Nedelciu”, adresat liceenilor, cari adună concurenți ditu tută văsilia, s’dizvărteaşti estanu tru ună formulă inedită, pe bază di eseuri pitricuti tru format video; tema-a concursului easti “Centenar Marin Preda. 100 di ani di la amintari.”



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala
























  • Colecții de literatură română contemporană la Târgul Gaudeamus

    Colecții de literatură română contemporană la Târgul Gaudeamus

    Ediţia cu numărul 29 a Târgului de Carte GAUDEAMUS se desfășoară în
    perioada 7 – 11 decembrie, la București, în Complexul Expoziţional Romexpo. Cel
    mai citit târg de carte din România, organizat de radio-ul public, revine, după
    doi ani în care s-a
    desfășurat online, la formatul care l-a impus de
    aproape treizeci de ani.

    Peste 600 de evenimente editoriale se desfășoară la
    actuala ediție a Târgului de Carte Gaudeamus și cei peste 200 de participanți oferă
    publicului o gamă extrem de variată de produse editoriale.

    Le-am invitat la RRI
    pe Eli Bădică, coordonatoare a colecției N’autor a Editurii Nemira, și pe
    Diana Iepure, PR al Editurii Paralela 45 și coordonatoare a colecției Prima
    Dragoste, pentru a ne vorbi despre aceste initiațiative, două dintre cele care
    au reușit să aducă în prim plan literatura română actuală. Colecția Prima
    dragoste, coordonată de Diana Iepure, a debutat cu cinci romane scrise de
    scriitoare și scriitori români români -Diana Geacăr, Andrei Crăciun, Andrei
    Doșa, Alina Pietrăreanu, Cristina Ispas – și a fost lansată în vară, la Târgul
    de Carte Bookfest. Este o colecție de literatură contemporană dedicată
    publicului tânăr care poate fi găsită la Târgului de Carte Gaudeamus și care
    continuă cu noi apariții.

    Diana Iepure: Există o continuitate, astfel că în cadrul
    colecției va apărea un microroman de Ștefan Manasia, Platanii din Samothraki.
    Ștefan Manasia este un scriitor din generația 2000, un scriitor foarte talentat,
    poet, eseist și prozator, foarte apreciat de cititori. Platanii din Samothraki
    este a doua carte de proză a lui Ștefan Manasia și poate fi comparată cu un
    film de artă pentru liceeni. Este vorba de un băiat care este inițiat în căutările
    sale de unchiul său, un băiat cald și deschis, și toată această căldură a
    personajului principal se revarsă în cartea lui Ștefan Manasia, pe care cred că
    liceenii nu au cum să nu o îndrăgească. Așa cum am menționat în repetate rânduri,
    i-am rugat pe scriitorii noștri să scrie o carte pentru adolescenți, o carte pe
    care și-ar fi dorit ei să o citească în școală sau la liceu, dar nu au avut-o. Așa
    a pornit colecția Prima Dragoste și este adevărat că scriitorii s-au străduit
    și chiar le-au ieșit niște microromane extraordinare. Așa este și romanul lui
    Ștefan Manasia, care va fi lansat la Târgul Gaudeamus, la standul editurii
    noastre. Aș mai vrea să menționez că la această ediție a Târgului, standul Editurii
    Paralela 45 va fi cel mai mare stand cu care editura a participat vreodată la
    un târg de carte, pentru că vrem să o prezentăm cât mai cuprinzător. Promovăm
    toate fațetele unei edituri pentru generații, cum ne considerăm noi. Și
    mă refer aici la toate genurile în care Editura Paralela 45 este specializată.

    Au trecut 4 ani de când editura
    Nemira a lansat colecția de literatură română contemporană N’autor, o
    colecție care vorbește în moduri diverse despre lumea în care trăim. Este una
    dintre cele mai citite colecții de literatură română actuală, iar cea mai
    recentă carte, foarte așteptată, este Solomonarul de Florin Chirculescu. Eli
    Bădică, coordonatorea N’autor, ne vorbește despre noutățile din colecție.

    Cartea lui Florin Chirculescu este
    realmente o carte eveniment. Este o carte remarcabilă din toate punctele de
    vedere, stilistic, dar și ca subiect, pentru că îl are ca figură tutelară pe cel
    mai important poet român, Mihai Eminescu. Și remarcabil este că reușește să-l umanizeze
    pe Mihai Eminescu. Eu nu cred să existe un alt text de asemenea anvergură care
    să reușească așa convingător un portret al lui Mihai Eminescu. Un portret făcut
    cu o extraordinară documentare și erudiție, dar în același timp atât de original
    și cu atâta umor. Menționând edițiile noi ale cărților N’autor, romanul Ralucăi
    Nagy, Un cal într-o mare de lebede, și Povestiri din Garaj, de Goran
    Mrakić, întâmplarea a fost ca aceste cărți să apară în același timp și asta
    mi-amintește de un turneu din 2018, în care am fost cu acești doi autori, după
    lansarea respectivelor volume.

    Printre noutățile pe care le puteți găsi la
    Gaudeamus este, de altfel, și primul roman al lui Goran Mrakić, Micile plăceri
    ale morții, apărut la începutul toamnei. Este o carte în care autorul continuă
    cartografierea literară a Banatului, pe care o realiza și în anteriorul volum.
    Tot toamna aceasta a apărut și primul roman al lui Horea Sibișteanu un roman-puzzle.
    Cu acest roman mozaic, Horea Sibișteanu publică deja a doua sa carte în
    colecția N’autor. Intitulată Întinde mâna, Tiberiu, cartea are ca personaj
    principal un tânăr care își caută identitatea și, mai mult decât atât, încearcă
    să și-o accepte. De asemenea, încearcă să-și recompună din bucăți copilăria din
    anii 90 și să se înțeleagă pe sine într-un prezent foarte, foarte aproape de
    noi. Tot printre noutăți este primul roman a lui Liviu Ornea, pe care lumea îl
    știe ca matematician, traducător, universitar, cercetător, critic de teatru. După
    debutul lui cu Viitorul Anterior în 2020 a revenit anul acesta cu Viața ca o
    glumă proastă, cum spuneam, primul lui roman.


    În premieră, în incinta târgului sunt amenajate, împreună cu partenerii
    acestei ediții – Opera Comică pentru Copii și Asociația Versus – două spații
    dedicate activităților interactive pentru cei mai tineri vizitatorii. Concursul
    Național de Lectură Mircea Nedelciu, adresat liceenilor, care reunește
    concurenți din întreaga țară, se desfășoară în acest an într-o formulă inedită,
    pe bază de eseuri transmise în format video; tema concursului este Centenar
    Marin Preda. 100 de ani de la naștere.

  • Pauza Mare 16.11.2021

    Pauza Mare 16.11.2021

    Ierburi uitate”, un proiect online de istorie a gastronomiei devenit eveniment editorial (interviu în direct cu Mona Petre, autoarea cărții editate de “Nemira”);



    Colecția de filme documentare a Muzeului Municipiului București (interviu în direct cu istoricul Adrian Majuru, directorul general al instituției);



    Cei 17 magnifici care au schimbat viitorul”, un nou proiect cultural și educativ dezvoltat de Asociația Beneva (interviu cu Iulian Văcărean, președintele Asociației)



  • Gala Premiilor Observator Cultural

    Gala Premiilor Observator Cultural

    Cea de-a XIII-a ediție a Galei Premiilor Observator
    Cultural s-a desfăşurat pe 9 aprilie 2019, la Teatrul Odeon. Cu ocazia acestui
    eveniment l-am invitat pe Ovidiu Șimonca, redactor-șef adjunct al revistei
    Observator Cultural, la o discuţie despre cea mai recentă Gală, despre
    literatură română actuală şi prezenţa ei la marile occidentale. Una din
    noutăţile Galei Premiilor Observator Cultural din acest an este Observator
    Universitas, un premiu acordat de studenţi ai facultăţilor de litere unui volum
    de poezie.


    Discuţia a pornit însă de la Premiul Observator Lyceum, ajuns la cea
    de-a patra ediţie și jurizat anul acesta de elevi de la Colegiile I.L.
    Caragiale, George Coşbuc, Iulia Hasdeu, Gheorghe Lazăr, Mihai
    Viteazul, Sf. Sava, Gheorghe Şincai, Tudor Vianu din Bucureşti.
    Observator Lyceum este un proiect inițiat în 2016 de revista Observator
    Cultural – cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române – pe modelul
    prestigiosului premiu francez Goncourt des Lycéens.
    Scopul proiectului este de
    a crea o platformă de comunicare între scriitorii români contemporani și
    cititorii tineri, din dorința de a-i apropia de literatura română și de a le
    cultiva pasiunea pentru lectură.


    Ovidiu Șimonca: A
    fost din nou o experienţă foarte interesantă, elevii implicați în
    jurizare au
    venit în redacţia Observator Cultural şi am discutat toate cărţile nominalizate
    la secţiunea Proză. Mă bucur că printre aceşti tineri se află viitori critici
    şi cititori profesionişti de literatură română. Trebuie spus că elevii care au
    jurizat Observator Lyceum beneficiază şi de îndrumarea unor profesoare
    extraordinare, care îi încurajează să citească literatură română contemporană.
    În ceea ce privește noutatea acestei ediţii a Galei Obsevator Cultural, premiul
    Observator Universitas, am mizat pe studenţi de la Facultăţile de Litere din
    ţară, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai (Cluj- Napoca),
    Universitatea Al.I. Cuza (Iaşi) şi Universitatea Lucian Blaga (Sibiu). Ei au
    ales dintre cărţile nominalizate o carte de poezie. Aşa că există cititori,
    există viitor al literaturii române, există şi ofertă, problema este că ar
    trebui să acţionăm şi mai mult la nivel internaţional.


    Premiul Observator Lyceum i-a fost acordat
    Cristinei Andrei, pentru volumul Matriarhat, apărut la Editura Nemira. Premiul
    Observator Universitas i-a revenit lui Robert Gabriel Elekes, pentru volumul O
    dronă care să mă vrea în sfârşit doar pe mine,
    apărut la Casa de editură Max
    Blecher. Am vorbit cu Ovidiu Șimonca și despre opțiunea editorilor români de a
    miza tot mai mult pe literatura română: Vreau să remarc că opţiunea editurii
    Humanitas de a publica tot mai multe cărţi de literatură română este foarte
    inspirată. Scriitoarea Andreea Răsuceanu, coordonatoarea colecţiei Scriitori
    Români,a selecţionatcărţi foarte bune anul trecut şi continuă să publice
    literatură de foarte bună calitate. În orice caz, această concurenţă între
    editurile Humanitas, Nemira şi Polirom este o concurenţă benefică, înseamnă că
    editorii mizeazătot mai mult pe literatura română. Urmărind aparițiile de până
    acum, cred că vom avea un an bun în ceea ce priveşte oferta literară, cu multe
    cărţi care vor fi cumpărate şi comentate. De fapt, un an foarte bun în acest
    sens a fost şi 2018.



    Literatura
    română este tot mai bogată, cititorii şi editorii o apreciază tot mai mult,
    important este să fie mai mult promovată şi tradusă, consideră Ovidiu Şimonca. Cu
    alte cuvinte, ar fi necesară o mai mare implicare a editorilor români, o
    încercare de a găsi traducători profesioniști care să se implice în traducerea
    literaturii române. În felul acesta am putea ajunge să contăm pe piaţa internaţională.
    Ovidiu Șimonca, redactor-șef adjunct al revistei Observator Cultural:

    Anii trecuţi
    am avut traduceri din scriitorii români mai ales în limbile germană şi
    spaniolă, traduceri foarte bine primite de critica literară din străinătate. Mă
    refer mai ales la romanul Dimineaţă pierdută, tradus în limba germană de Eva
    Ruth Wemme şi publicat de editura germană Aufbau, şi la succesul pe care l-au
    avut cărţile lui Mircea Cărtărescu, Orbitor şi Solenoid, în America Latină şi
    Spania. De fapt, Orbitor a fost şi declarat Cartea Anului 2017 în Spania.


    menţiona şi succesul pe care îl au în Germania cărţile Norei Iuga, cronicile
    elogioase care s-au scris pe marginea lor sunt o dovadă. Numai că, de cele mai
    multe ori, nu prea reuşim să ajungem la marile edituri care dau, până la urmă,
    cota unui autor, în ce măsură acel autor contează în contextul literaturii
    universale. Înainte de 2007, de intrarea noastră în UE, exista un interes crescând
    pentru literatura română, a fost şi momentul în care Institutul Cultural Român
    a făcut primul plan de traduceri şi 20 de cărţi care au ajuns la mari edituri,
    iar autorii români au fost prezenţi la mari târguri de carte, Leipzig, Londra,
    Paris. În acest moment, senzaţia mea este că marile edituri europene, cu mici
    excepţii, nu prea publică autori români.


    La cea de-a XIII-a Gală a Premiilor Observator
    Cultural Premiul Gheorghe Crăciun pentru Opera Omnia i-a fost acordat
    poetului, prozatorului, dramaturgului şi traducătorului Constantin Abăluţă. La
    secțiunea Proză, Premiul revistei Observator cultural i-a revenit Gabrielei
    Adameşteanu, pentru romanul Fontana di Trevi, apărut la Editura Polirom. La
    secțiunea Poezie premiul a fost acordat ex aequo lui Cosmin Perța, pentru
    cartea Cântec de leagăn pentru generaţia mea, care a văzut lumina tiparului la
    Editura Paralela 45 şi lui Vasile Leac, pentru Monoideal, Editura Nemira.