Radio România Internațional

Tag: edu

  • Burse pentru studii

    Burse pentru studii

    De la început, amintim că lansarea publică a
    ofertei de burse, precum şi a modului de organizare a concursului naţional
    pentru bursele de studii acordate cetăţenilor străini este realizată de către
    Ministerul român al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin
    Direcţia Relaţii Internaţionale. Rectoratele universităţilor şi potenţialii
    candidaţi sunt înştiinţaţi de această ofertă de burse atât prin adrese oficiale
    ale Direcţiei Relaţii Internaţionale către instituţiile de învăţământ superior
    de stat, cât şi prin publicare pe site-ul Ministerului Educaţiei, care are
    adresa www.edu.ro. Pentru obţinerea de burse ale
    statului român la studii universitare de licenţă pot candida studenţii cetăţeni
    străini care au absolvit cel puţin doi ani de studii, în afara anului
    pregătitor de limba română, într-o universitate de stat din România şi au
    obţinut media generală în toţi anii de studiu absolviţi în ţara noastră de cel
    puţin 8,50.

    Totodată, pentru obţinerea de burse ale statului român la studii de
    masterat, doctorat sau rezidenţiat pot candida cetăţeni străini care au
    absolvit o universitate de stat din România şi au obţinut aceeaşi medie generală
    de cel puţin 8,50. Selecţia finală a candidaţilor cetăţeni străini care
    solicită burse pentru continuarea studiilor universitare, respectiv
    postuniversitare este realizată de către Ministerul Educaţiei. Să notăm că,
    începând cu anul universitar 2008 – 2009, elevii şi studenţii primesc burse
    reprezentând echivalentul în lei al sumei de 65 de euro pe lună, masteranzii,
    medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare /
    perfecţionare postuniversitară – 75 de euro pe lună, iar doctoranzii -
    echivalentul în lei al sumei de 85 de euro pe lună. Cheltuielile de cazare a
    studenţilor străini care beneficiază de bursă sunt asigurate prin bugetul
    Ministerului Educaţiei.


    Şi Ministerul român de Externe derulează un
    program de burse pentru cetăţenii care nu aparţin statelor membre ale Uniunii
    Europene în care sunt promovate, cu prioritate, solicitările candidaţilor care
    doresc să studieze ştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei,
    cultură şi civilizaţie românească, jurnalism, studii tehnice, ştiinţe agricole,
    medicină veterinară, arhitectură şi arte. Informaţii suplimentare pot fi aflate
    de pe site-ul www.mae.ro, editat în engleză,
    franceză şi română.



    Burse pentru studii acordă şi Institutul Cultural
    Român. Astfel, se acordă burse românilor care trăiesc în afara ţării şi constau
    în subvenţia pentru petrecerea a trei luni într-o instituţie din România. Apoi
    există burse pentru cercetătorii străini care constau în subvenţionarea a trei
    luni de stagiu într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării
    unei lucrări care dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti.
    ICR acordă şi burse pentru jurnaliştii străini care sunt reprezentate de subvenţionarea
    unui stagiu de documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând
    ţara noastră şi cultura română, în scopul promovării acestora în străinătate.
    Există şi burse pentru traducători profesionişti şi rezidenţe pentru traducători
    în formare. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului
    Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, site
    editat în engleză şi română.

  • Înscrierea cetăţenilor străini la studii universitare

    Înscrierea cetăţenilor străini la studii universitare

    De la început, amintim
    că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
    Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate
    formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele
    prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de
    şcolarizare. Candidaţii provenind din aceste state îşi pot depune dosarele de
    înscriere direct la universităţile pentru care optează, însoţite de un atestat de recunoaştere a
    studiilor emis de către Centrul de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din
    cadrul Ministerului român al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,
    care are adresa de internet www.edu.ro. La
    această adresă pot fi găsite, de altfel, informaţii despre unităţile de
    învăţământ superior acreditate. Pentru studiile universitare organizate într-o
    limbă de circulaţie internaţională, admiterea va conţine obligatoriu o probă de
    competenţă lingvistică. Candidaţii admişi pe un loc de studii cu taxă pot ocupa
    ulterior locuri de studii fără taxă, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii
    români, potrivit criteriilor de performanţă stabilite pe baza autonomiei
    universitare.



    Pe de altă parte,
    Ministerul român al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a elaborat o
    metodologie de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini din state
    terţe UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România. Potrivit
    actului, pot accede în sistemul naţional de învăţământ persoanele din state terţe
    UE care îndeplinesc următoarele condiţii: au documente ce atestă cetăţenia
    statului respectiv; au calificarea necesară, dovedită prin acte de studii
    eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute în ţara de provenienţă; au
    acceptul instituţiei de învăţământ în care doresc să studieze; au optat pentru
    o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular acreditată şi o
    specializare acreditată. Condiţiile specifice admiterii într-o instituţie de învăţământ
    superior din România includ, printre altele, promovarea testelor de aptitudini
    organizate pentru învăţământul de artă, sportiv şi de arhitectură sau, dacă
    este cazul, de admitere la doctorat. Cetăţenii străini din state terţe UE sunt înscrişi
    în învăţământul universitar şi postuniversitar doar după absolvirea unor
    cursuri pregătitoare, în cadrul cărora îşi însuşesc cunoştinţele necesare de
    limbă română, precum şi cunoştinţele specifice în corelare cu profilul
    viitoarei pregătiri la discipline precum anatomie, fizică, chimie sau desen
    tehnic. Durata cursului pregătitor pentru studii universitare de licenţă este
    de un an academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat şi
    studii postuniversitare de rezidenţiat, de cel puţin şase luni. În final,
    amintim că aproape 8.000 de cetăţeni străini din state terţe UE sunt înscrişi în
    învăţământul universitar din România, după absolvirea anului pregătitor.

  • Semnarea Protocolului de colaborare vizând derularea proiectului “Limba română este patria mea”

    Semnarea Protocolului de colaborare vizând derularea proiectului “Limba română este patria mea”

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr şi Ministrul Educației Naționale, Sorin Câmpeanu au semnat astăzi un Protocol de colaborare vizând derularea proiectului Limba română este patria mea, inițiat de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

    Protocolul oferă instituțiilor semnatare cadrul organizatoric necesar pentru colectarea și transmiterea de materiale educaționale (tipărite sau electronice) și alte materiale culturale necesare asigurării educației în spiritul cunoașterii valorilor naționale și pentru afirmarea spiritului identitar românesc în rândul copiilor românilor de pretutindeni. Totodată, documentul oficializează cooperarea dintre cele două instituții în cadrul proiectului Limba română este patria mea.

    În declarațiile de presă susținute, cei doi demnitari au apreciat documentul semnat ca pe un instrument important, care stabilește cadrul de cooperare interinstituțională necesar desfășurării de activități menite să contribuie la consolidarea rolului educației în păstrarea unităţii de limbă şi cultură în rândul comunităţilor româneşti din străinătate, în special în rândul copiilor care sunt integraţi în sistemele educaţionale locale. S-a precizat, de asemenea, că Protocolul vizează și desfăşurarea în comun a unor activităţi destinate copiilor românilor de pretutindeni, prin care să se asigure formarea competenţelor-cheie fundamentale pentru păstrarea identităţii naţionale în ţara de adopţie.

    Ministrul delegat Angel Tîlvăr a arătat că documentul semnat reprezintă un pas suplimentar util în procesul de colaborare dintre cele două instituţii, în sensul promovării educației în limba română în rândul tinerei generații din comunitățile românești. A apreciat, totodată, că materialele colectate în cadrul acestui proiect vor contribui la însușirea de cunoștințe legate de istoria, limba și civilizația românească.

    Sursa: Comunicat MAE