Radio România Internațional

Tag: educatie digitala

  • Strategii UE pentru dezvoltarea competențelor digitale

    Strategii UE pentru dezvoltarea competențelor digitale

    Cu toate acestea, unele state membre mai întâmpină probleme în
    domeniul digital, motiv pentru care instituțiile europene încearcă să ofere
    răspunsuri prompte și eficiente.

    Explică Eliza Vaș, expert în cadrul
    Institutului European din România:
    Pentru România anului 2020, doar 10%
    dintre cetățeni aveau competențe digitale peste nivelul de bază. Există și
    diferențele dintre școlile avantajate și celelalte, unde nivelul competențelor
    digitale ale profesorilor este peste cel al cadrelor didactice care lucrează în
    școli mai puțin avantajate. O altă problemă este legată de evaluarea și
    monitorizarea acestor competențe în rândurile cadrelor didactice, părinților și
    elevilor. O altă problemă este legată de accesul la infrastructura digitală
    pentru elevii din mediul rural și comunitățile dezavantajate, la pachet cu
    sistemele de sprijinire a dezvoltării competențelor acestora. Și aș mai
    menționa, în acest caz, importanța pe care ar trebui să o acordăm siguranței
    online în procesul educațional, respectiv identitatea și comportamentul online
    ale elevilor.



    Pentru început,
    Comisia Europeană își propune să elaboreze orientări comune pentru profesori și
    personalul educațional, pentru a încuraja alfabetizarea digitală și pentru a
    combate dezinformarea prin educație și formare.

    Revine cu detalii Eliza Vaș: Uniunea Europeană are un plan de acțiune privind educația digitală
    pentru perioada 2021-2027, care are două priorități strategice. Să fie
    dezvoltat un ecosistem performant de educație digitală, care se referă
    îndeosebi la infrastructură, și a doua prioritate legată de îmbunătățirea
    abilităților și competențelor digitale, astfel încât cetățenii să poată să
    participe activ la procesul de transformare digitală. Aceste priorități sunt
    reflectate și în strategiile privind digitalizarea educației, care sunt pregătite
    de fiecare stat membru în parte. Și România a creat recent o astfel de
    strategie cu aplicare în perioada 2021-2027, pe care a pus-o și în dezbatere
    publică și care urmărește să atingă următoarele obiective: să avem 90% din
    populația României alfabetizată digital, 82% din populația cu vârsta între 20
    și 34 de ani să fie formată pentru meserii emergente, care vor apărea, pentru a
    putea fi inclusă cu succes pe piața muncii și toate unitățile de învățământ din
    România să fie dotate cu infrastructura și resursele tehnologice necesare.



    De asemenea,
    Comisia Europeană propune o recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea
    furnizării de competențe digitale în educație și formare. Aceasta ar include
    utilizarea instrumentelor Uniunii Europene pentru a investi în dezvoltarea
    profesională a cadrelor didactice, schimbul de bune practici cu privire la
    metodele de instruire în educația informatică de înaltă calitate și colaborarea
    cu industria pentru identificarea și actualizarea nevoilor de competențe pe
    măsură ce acestea apar.


  • Definirea politicii privind educația digitală

    Definirea politicii privind educația digitală

    În ultimul an, importanța digitalului a crescut simțitor
    în viața europenilor. Pandemia a arătat nu numai că este nevoie de o accelerare
    a dezvoltării infrastructurii digitale, ci și de o dobândire de cunoștințe noi
    întrucât domeniul în expansiune și provocările viitorului ne îndreaptă
    într-acolo.

    Parlamentul European a propus un raport prin care educația
    digitală, în care aplicațiile tehnologiei informaționale au fost mai solicitate
    ca oricând, să fie definită mai bine, politica de educație digitală să fie mai
    cuprinzătoare. Instrumentele, metodele, resursele ca și limitele care vizează
    educația digitală, riscurile care presupun acest act, sunt evaluate și concepute
    ca ele să îmbunătățească formarea cetățenilor europeni. În plus, politica de
    educație digitală îi privește și pe profesori și educatori. Certificatul
    european de competență digitală se referă la dezvoltarea cunoștințelor
    profesorilor. Iar încurajarea universităților europene online, a academiilor
    europene pentru formarea profesorilor și inițiativa europeană pentru robotică
    și inteligență artificială completează un domeniu care se profilează a fi unul
    de mare importanță. Pentru această politică privind educația digitală există și
    o cerere ca 10% din bugetul blocului european și la nivel de state membre să
    fie alocat educației.

    Victor Negrescu, europarlamentar din grupul Alianței
    Socialiștilor și Democraților Europeni, a votat raportul și a detaliat motivele
    pentru care a făcut-o.

    La
    nivelul Parlamentului european, am inițiat un raport al legislativului european
    privind modul în care putem transforma educația, inclusiv sub aspectul acesta
    al digitalizării. Principalul element este să definim ce înțelegem noi prin
    educație digitală și să stabilim, la nivel european, anumite standarde. Acest
    lucru presupune să ne asigurăm că, într-adevăr, toți cursanții, toți copiii, au
    acces la o infrastructura adecvată, că au acces la o platformă educațională
    adaptată procesului de învățare. Că ei au acces la resurse, că profesorii sunt
    stimulați în a adopta noi metode de predare digitală, că la finalul zilei
    profesorii au competențe digitale pentru a preda în formatul acesta online.
    Practic, încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat în contextul pandemiei.

    De
    altfel, venim și cu recomandări în așa fel încât educația online să își
    îmbunătățească nivelul și actul educațional prin instrumente digitale să fie
    unul mai bun. Sunt state europene care au reușit această transformare,
    menționez aici Estonia, menționez Finlanda. Cred că este important ca toți
    copiii europeni, și în mod special cei din România, să aibă acces la cele mai
    bune formate de educație digitală, educație care este complementară educației
    tradiționale și care poate veni în sprijinul său dacă este folosită corect și
    standardele de calitate sunt menținute de toată lumea.




  • Educația digitală, viitorul generațiilor tinere?

    Educația digitală, viitorul generațiilor tinere?

    Planul de acțiune
    al Uniunii Europene pentru educația digitală este prevăzut pentru perioada
    2021-2027. În ultimul an, cursurile au trecut din sălile de clasă în mediul
    virtual, motiv pentru care, la nivelul tuturor statelor membre, a fost nevoie
    de o adaptare rapidă, prin măsuri fără precedent în ceea ce privește predarea
    online. Astfel, instituțiile europene au elaborat politici care să gestioneze
    corect acest nou cadru de învățământ.

    Eliza Vaș, expert în cadrul Institutului
    European din România: Se va dezvolta un cadru comun de înțelegere
    a educației online și la distanță, un cadru comun privind conținutul în
    educația digitală. Va fi sprijinită conectivitatea gigabyte a școlilor din
    Uniunea Europeană, vor fi elaborate câteva orientări privind etica și
    inteligența artificială și utilizarea datelor în domeniul educației, vor fi
    create orientări comune pentru cadrele didactice privind alfabetizarea digitală
    și combaterea dezinformării. Va fi actualizat cadrul euroean al competențelor
    digitale și, foarte important, va fi creat un certificat de competențe digitale
    care să poată fi folosit și recunoscut pe teritoriul întregii Uniuni.


    Dacă alegem să
    vedem jumătatea plină a paharului, îmbunătățirea competențelor digitale ar fi
    principalul avantaj pe care contextul pandemic l-a oferit, în ultimul an,
    europenilor tineri și nu numai.

    Explică Eliza Vaș: În ceea ce privește
    pandemia, am putea să spunem că a fost un game changer, deoarece a generat
    foarte multe efecte disruptive în societate și în economie. Este interesant că
    a și determinat categorii întregi de cetățeni, îndeosebi elevi și studenți -
    pentru că avem învățământul mutat în online – să își dezvolte, voit sau nu,
    abilitățile digitale. Putem spune că pandemia a fost, indirect, și un policy
    changer. Privind retrospectiv, este interesant că, într-o consultare publică a
    Uniunii Europene, a fost arătat faptul că 60% din cetățenii europeni sunt de
    părere că și-au îmbunătățit competențele digitale în timpul crizei pandemice și
    foarte mulți dintre aceștia își doresc să aprofundeze acest subiect.



    Desigur, există
    încă multe provocări în ceea ce privește educația online, iar instituțiile
    europene încearcă să le soluționeze într-un timp cât mai scurt, astfel încât
    generațiile tinere să nu aibă de suferit în ceea ce privește ritmul și
    parcursul educațional normal. Între cele mai acute probleme putem observa că
    multe dintre familiile cu venituri mici din Europa nu le pot pune la dispoziție
    copiilor terminalele necesare și nici nu le pot asigura conexiunea la o sursă
    de Internet, conform unui barometru Eurostat din anul 2019. De asemenea, 1 din
    5 tineri din Uniunea Europeană nu are dezvoltate abilitățile digitale necesare
    pentru a putea învăța în mediul digital. În ceea ce îi privește pe profesori,
    în anul 2018, mai puțin de 40% dintre ei se simțeau pregătiți pentru a preda folosind
    Internetul.


  • Igiena informaţională şi reducerea poluării digitale

    Igiena informaţională şi reducerea poluării digitale

    România se
    aliniază tot mai mult standardelor europene, iar suma de aproape 4 miliarde de euro, care ne-a
    fost alocată, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, ne ajută să
    facem față unei tranziții bazată pe cunoaștere și inovare, în condiții de
    transparență și respectarea statului de drept.


    Această
    tranziție presupune atât oameni noi, educați, pregătiți pentru schimbările
    economice în noua societate digitală și verde, cât și măsuri concrete pentru
    igiena informațională și reducerea poluării digitale.

    Propuneri concrete, în
    acest sens, vin de la Andreea Paul – Președinte INACO – Asociația Inițiativa
    pentru Competitivitate:

    Suntem obligați
    să ne propunem creșterea de cel puțin 90 de ori a numărului de absolvenți în
    domeniile high tech. Un al doilea lucru pe care îl propun foarte concret este
    să grăbim adoptarea strategiei naționale pentru digitalizarea educației Smart
    Edu și care prevede construcția de laboratoare educaționale digitale în școli,
    acele smart lab-uri pe care noi INACO le-am pilotat deja în cinci entități publice,
    funcționale și unde am integrat roboți, imprimantele 3D, Internetul Tuturor Lucrurilor,
    scannerele 3D, laserele 3D, creioanele 3D, softuri, aplicații pentru absolut
    toate materiile, plus aceeași strategie pentru digitalizarea educației prevede
    introducerea educației digitale transdisciplinare încă din clasa întâi.

    Un alt
    element pe care nu l-a atins nimeni până acum și îmi propun să contribui la
    dezbaterea publică ține de introducerea temei poluării digitale în ceea ce
    înseamnă tranziția digitală și verde a României și a întregii Uniuni Europene.
    Fac acest lucru pentu că el este total absent în planul inițial și în dialogul ulterior
    interinstituțional public, pentru că această poluare digitală se dublează la
    fiecare patru ani.

    Să vă dau un exemplu foarte concret, Internetul consumă
    astăzi 10%, cel puțin, din resursele energetice globale; sau videostreaming-ul
    la care asistăm și noi în prezent a avut aceeași amprentă de carbon în anul
    2018, echivalent cu întreaga economiei a Spaniei. Și pe lângă poziționarea
    noatră ca potențiali lideri europeni și furnizori globali de soluții de
    securitate cibernetică, cred că România se poate așeza la masa decizională
    europeană și cu proiecte inovatoare în domeniul diminuării poluării digitale.


  • Digitalizarea educaţiei în Uniunea Europeană

    Digitalizarea educaţiei în Uniunea Europeană

    În 2018, Comisia Europeană a lansat un Plan de Acțiune
    privind Educația Digitală. Între timp, pandemia și trecerea la forme online de
    învățământ au arătat clar nevoia accelerării digitalizării educației. Recent,
    eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru
    Educație și Cultură (CULT) a Parlamentului European şi raportor al
    Parlamentului pentru construcţia politicilor europene în acest domeniu, a
    prezentat un document – cadru privind educația digitală la nivel european.


    Victor Negrescu: Este clar că
    Uniunea Europeană are nevoie de o strategie coerentă în ceea ce înseamna
    implementarea unor politici în materie de educaţie digitală. Documentele, aşa
    cum au fost gândite iniţial, erau destul de ambiţioase dar, clar, nu erau
    adaptate contextului în care ne aflăm astăzi. Mă refer aici la faptul că
    această formă de educaţie trebuie să fie accesibilă tuturor şi că trebuie ca,
    împreună, la nivel european, toate statele membre să conlucreze în aşa fel
    încât să ne atingem un obiectiv maximal, ca fiecare copil din Europa să poată
    profita de o astfel de facilitate. Din păcate, am văzut că educaţia digitală a
    devenit oarecum un privilegiu. Foarte mulţi copii europeni n-au avut acces la
    această formă de educaţie. Avem exemple nefericite, cum este cazul României,
    unde treizeci şi ceva la sută dintre copii nu au avut acces la educaţie digitală,
    dar avem şi exemple pozitive, unde ne apropiem de sută la sută din copii care
    au avut acces la o formă de educaţie digitală.



    L-am întrebat pe
    eurodeputatul Victor Negrescu cum a intervenit criza Covid-19 în procesul
    promovării educației digitale:

    Criza a făcut în aşa fel încât să conştientizăm de ce sunt importante
    mijloacele digitale pentru zona de educaţie. Am văzut că nu avem instrumente
    adaptate, că nu am pregătit suficient profesorii, că nu ne-am gândit să-i formăm
    şi să investim în părinţi, care au un rol important în această formă de învăţământ,
    că nu avem programe adaptate formei de educaţie digitală. Practic, am
    conştientizat că, de fapt, nu avem posibilitatea să implementăm la scară largă
    educaţia digitală. Pandemia ne-a provocat să ne mişcăm mai repede şi sper că a
    facut decidenţii să conştientizeze că este timpul să acţioneze acum, nu mai
    târziu, pentru că, cu cât pierdem timpul, cu atât mai mult copiii riscă să fie
    afectaţi.


    Care ar fi prioritățile pe care ar trebui să se axeze un Plan
    revizuit de Acțiune privind Educația Digitală? Victor Negrescu,
    vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură a Parlamentului European:

    Parlamentul European vrea să
    joace un rol extrem de activ în ceea ce înseamnă fundamentarea viitoarelor
    politici europene în materie de educaţie şi în mod special de educaţie
    digitală. Lucrăm la un raport, vom avea o rezoluţie a Parlamentului European pe
    zona de educaţie, pe care am propus-o, şi, iată, am lansat recent, practic, un
    document de lucru care prezintă viziunea Comisiei noastre, Comisia responsabilă
    de educaţie, şi a Parlamentului European privind această agendă viitoare în
    materie de educaţie digitală. Acolo spunem foarte clar: în primul rând trebuie
    să punem accent pe zona de accesibilitate. Toţi
    copiii din Europa trebuie să aibă acces la această oportunitate. Asta
    înseamnă investiţie în infrastructură, investiţie în conexiunea la internet,
    înseamnă programe adaptate…

    De asemenea, trebuie să investim foarte mult în tot
    ce înseamnă partea de calitate a educaţiei, trebuie să pregătim profesorii,
    trebuie să investim în părinţi, trebuie să avem software adaptat, trebuie să
    avem o practică, un format adaptat procesului educaţional. Şi ce scrie foarte
    clar în acel raport, şi aici e viziunea Parlamentului European, care e extrem
    de importantă: cerem alocarea unor sume de bani foarte clare pentru educaţie.
    Avem multe programe europene, Erasmus de exemplu, dar şi alte surse de
    finanţare care ating parţial zona de educaţie, dar nu avem totul într-un singur
    program. De aceea, noi solicităm o corelare a acestor iniţiative, a acestor
    surse de finanţare în jurul unui program strategic pentru educaţie. Şi mai mult
    decât atât, am solicitat ca în Planul de relansare european să existe o alocare
    specială pentru educație, pentru formare continuă, şi am cerut în numele
    Parlamentului European ca 10% din Planul de relansare să fie distribuit către
    aceste zone de formare a resurselor umane, esenţiale, în opinia noastră, pentru
    a construi un viitor sustenabil pentru Europa.

    Să mai notăm că documentul elaborat de eurodeputatul Victor
    Negrescu propune, printre altele, crearea unei Universităţi Online Europene,
    care să preia conţinut de la mai multe universităţi consacrate din spaţiul european,
    idee asupra căreia vom reveni într-o emisiune viitoare.


  • Comisia Europeană a lansat o noua versiune a SELFIE

    Comisia Europeană a lansat o noua versiune a SELFIE

    Pe măsura ce şcolile încep să
    se redeschidă în întreaga Europă, Comisia Europeană a decis să actualizeze, în
    luna august, instrumentul SELFIE pentru a le ajuta să reflecteze asupra modului
    în care fac faţă învăţării la distanţă în timpul pandemiei de COVID-19 şi să
    planifice următorul an şcolar pe baza nevoilor elevilor şi profesorilor.


    Eliza Vaş, expert de la Serviciul
    Studii Europene din cadrul Institutului European din România ne dă detalii:


    Pandemia
    de Covid 19 a influenţat în mod decisiv modul în care se face educaţie în Europa,
    cu cele mai multe activităţi trecând de la forma de predare tradiţională în
    clase, la o formă digitală, cu ore organizate în mediul online, şi profesori şi
    elevi aflaţi la distanţa unii de ceilalţi.

    Acum într-adevăr în intreaga
    Europă vorbim despre diverse scenarii de întoarcere la şcoală. In acest sens, Comisia a actualizat instrumentul de autoevaluare SELFIE (Self-reflection on Effective Learning by Fostering
    the use of Innovative Educational Technologies) pentru a ajuta şcolile să integreze mai bine
    tehnologiile digitale, în
    predare, învăţare şi evaluare, dar şi
    pentru a le sprijini în procesul de reflecţie asupra gradului de digitalizare a
    actului de predare.

    De altfel, instrumentul SELFIE se află printre cele 11 acţiuni
    ale Planului pentru Educaţia Digitală al CE, care este în curs de actualizare în
    urma unei consultari publice ce este deschisă până pe 4 septembrie şi la care poate să răspundă orice cetăţean european.


    Instrumentul colectează opinii
    anonime din partea elevilor, a cadrelor didactice şi a directorilor unităţilor
    de învăţământ pentru a prezenta o imagine sintetică a punctelor forte şi a
    punctelor slabe ale şcolii în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor
    digitale.


    Cine sunt beneficiarii şi cum pot folosi acest instrument ne explică Eliza
    Vaş, expert
    IER: Beneficiarii instrumentului sunt
    reprezentanţii şcolilor, elevii şi profesorii, care au la dispsoziţie prin
    intermediul SELFIE o serie de întrebări şi afirmaţii la care trebuie să
    răspundă pentru a primi mai apoi un raport cu puncte tari şi puncte slabe ale
    utilizării noilor tehnologii în procesul de predare-învăţare-evaluare.
    Este un instrument gratuit, poate să fie folosit de orice şcoală primară,
    gimnaziu sau liceu din Europa, şi nu numai, şi este disponibil în toate limbile
    oficiale ale UE.

    Pentru a fi folosit efectiv e nevoie ca un
    reprezentant al unei şcoli să înregistreze instituţia de învăţământ, iar apoi după ce are acces la instrument va
    putea să trimita linkul pentru completarea unui chestionar, atât de către
    profesori, cât şi de către elevi, dar şi de alţi reprezentanţi ai şcolii,
    durata de completare a chestionarului fiind undeva între 20 şi 40 de minute. Ulterior
    va fi generat un raport care va include acea viziune de ansamblu asupra modului
    în care se face educaţie digitală în şcoala respectivă şi, e de reţinut faptul
    că nu sunt colectate date personale. Toate răspunsurile care sunt oferite sunt
    anonime şi şcoala este cea care intră în posesia raportului generat în urma răspunsurilor
    date, iar acest raport nu este făcut public decât dacă şcoala decide acest
    lucru.


    Orice
    instituţie de învăţământ interesată se poate înscrie pe platformă şi poate să
    utilizeze gratuit instrumentul SELFIE.


  • Strategie privind educaţia digitală

    Strategie privind educaţia digitală

    Plecând de la date care indicau că nu toţi copiii din Uniune au acces la internet, Comisia Europeană lansa la începutul anului 2018 un plln de acţiune pentru educaţia digitală. Deşi 80% din tinerii din Europa utilizau internetul pentru activităţi sociale, utilizarea tehnologiei IT în scopuri educative nu a ţinut pasul cu această evoluţie. Acest aspect a fost evidenţiat după declanşarea pandemiei, când unii elevi şi chiar unii profesori nu au reuşit să intre în mediul online pentru a participa la procesul educaţional, fie pentru că nu au avut acces la internet, fie că nu au avut echipamente, fie că nu au avut abilităţile necesare pentru a le folosi.



    Europarlamentarul Victor Negrescu, din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților, este raportor al Parlamentului European pentru construirea strategiei europene de educaţie digitală şi a detaliat:



    “Parlamentul European a remarcat faptul că statele membre din Uniunea Europeană nu au fost pregătite pentru această digitalizare, oarecum forţată în contextul COVID-19. Şi în acest context întradevăr am considerat oportun să iniţiem un punct de vedere al legislativului european, privind digitalizarea educaţiei la nivel european. Practic, acest punct de vedere urmează să reitereze nevoia unei abordări comune la nivel european, promovarea unor funcţii de finanţare pentru digitalizarea educaţiei, integrarea şi construirea unor criterii şi unor standarde privind accesul la educaţia digitală şi, mai ales, măsuri foarte clare în aşa fel încât fiecare copil din Uniunea Europeană să aibă acces la educaţie digitală pentru că, din păcate, am văzut că discrepanţele au fost foarte mari.”



    În ceea ce priveşte sursele de finanţare şi o legislaţie care să susţină aceată strategie de educaţie digitală, europarlamentarul Victor Negrescu a spus:




    “Noi ne-am dori întradevăr ca Uniunea Europeană să aibă o abordare comună în materie de educaţie. Din păcate, tratatul Uniunii Europene nu permite ca, în zona de educaţie, să existe măsuri comune. De aceea este nevoie de acorduri între statele membre. Dar, pe baza unor rezultate pozitive precum programul Erasmus am putea să facem lucruri în acest sens.


    De aceea, eu voi susţine acordarea unor finanţări pentru educaţie atât din programul Erasmus care urmează să fie mărit în viitor atât prin planul de revenire la nivel european, de relansare economică acolo putem să stabilim componente pe educaţie foarte consistente, educaţie pentru copii, dar educaţie pe tot parcursul vieţii, de asemeenea, dar aceste componente să fie putenic accentuate, inclusiv cu partea de educaţie digitală adică de adoptarea de competenţe digitale şi, nu în ultimul rând, cred că este mai mult decât important ca şi în celelalte forme de finanţare europeană zona aceasta de formare, de pregătire, de educare să fie bine punctată şi să fie reprezentată în ceea ce înseamnă soluţiile de finanţare.


    Este important să finanţăm accesul la infrastructură, adică la dispozitivele care se proiectează la internet, formarea profesorilor, de asemenea să fie finanţată, dezvoltarea unei curricule adaptată procesului educaţional, crearea unei platforme, de ce nu?, europene pentru educaţie, cu, care ar folosi toate limbile Uniunii Europene, dar unde avem conţinut util şi atractiv pentru copii.”



    Conform raportului privind viitorul buget european, prezentat de Comisia Europeană, sunt prevăzute cheltuieli suplimentare de aproximativ 15 miliarde de euro pentru infrastructura educaţională.





  • Comisia sprijină predarea și învățarea digitală în școli

    Comisia sprijină predarea și învățarea digitală în școli

    În UE, SELFIE (Self-reflection
    on Effective Learning by Fostering the use of Innovative Educational
    Technologies) va fi pus la dispoziția a peste 76 de milioane de elevi și
    cadre didactice în 250 de mii de școli pe bază de voluntariat. Instrumentul
    este lansat în 24 de limbi ale UE și alte versiuni lingvistice vor urma. Orice
    școală interesată (din învățământul primar, secundar și profesional) poate să
    se înscrie pe platforma SELFIE și să utilizeze instrumentul în cadrul
    școlii. Obiectivul Comisiei este de a implica 1 milion de elevi, cadre
    didactice și directori de școli până la sfârșitul anului 2019.

    Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a precizat: SELFIE
    este un sistem online de autoevaluare adresat tuturor celor din domeniul
    educaţiei. Într-o primă etapă, el poate fi un exerciţiu util de organizare pentru a
    putea cunoaşte mai bine stadiul în care se află o anumită şcoală, regiune,
    chiar un anumit stat-membru. Acest sistem ar putea fi un foarte bun şi eficient
    punct de pornire comun pentru dezvoltarea ulterioară, pentru un viitor răspuns
    la unison la provocările revoluţiei digitale. Pentru că noi trăim în plină revoluţie digitală,
    după anumite studii se pare că aproximativ 40% din locurile de muncă actuale
    vor dispărea în circa 10 ani, probabil, şi întreaga noastră concepţie despre
    piaţa muncii, despre locurile de muncă, despre forţa de muncă sau despre
    formele flexibile de muncă se va schimba radical. Trebuie, deci, să fim
    pregătiţi pentru toate. Şi trebuie să începem din şcoli, cu profesorii şi
    elevii, şi să creăm un cadru solid pentru a-i putea sprijini pe toţi cei
    implicaţi, decidenţi şi cetăţeni din ţările membre.

    SELFIE constituie una dintre cele 11
    inițiative ale Planului de
    acțiune pentru educația digitală prezentat de Comisie în ianuarie anul
    acesta. Planul vizează stimularea competențelor digitale în Europa și
    promovarea utilizării inovatoare a tehnologiilor digitale în procesele de predare și învățare    . Odată ce o unitate de
    învățământ decide să utilizeze SELFIE, elevii, directorii școlii și
    cadrele didactice reflectă asupra unei serii de afirmații scurte pentru a
    evalua dacă tehnologiile sunt utilizate în procesele de predare și învățare.
    Instrumentul este modular, iar școlile pot alege dintr-o
    serie de afirmații opționale și adăuga întrebări individualizate pentru a se
    adapta necesităților și priorităților lor respective. În continuare, școala primește un raport individualizat
    conținând rezultatele. Raportul școlar SELFIE poate fi apoi utilizat pentru un
    dialog cu comunitatea școlară, în vederea definirii măsurilor de ameliorare a
    utilizării tehnologiilor digitale pentru ameliorarea procesului de învățare.
    Acesta ar putea include, de exemplu, formarea specifică a cadrelor didactice sau acordarea de sprijin
    pentru elevi închestiuni precum siguranța online. Toate
    răspunsurile sunt anonime și nu se colectează date personale. Datele nu
    vor fi utilizate pentru clasificarea școlilor sau a sistemelor de învățământ.
    Instrumentul SELFIE este deja disponibil în școlile din Serbia și, de la
    începutul anului viitor, el va fi pus la dispoziție în toate țările din
    regiunea Balcanilor de Vest.


  • Către un Spaţiu european al educaţiei

    Către un Spaţiu european al educaţiei

    Abordarea nevoilor educaționale ale fiecărui cetățean european în parte este un sector unde Bruxelles-ul nu a avut un impact important până acum, susţine comisarul european pentru Educație, Tibor Navracsics, care consideră că se pot face mult mai multe. La summitul desfăşurat săptămâna trecută, comisarul european a subliniat că este importantă intensificarea cooperării între statele membre în materie de educaţie pentru ca cetățenii de toate vârstele să poată dobândi competențele de care au nevoie pentru a avea o viață împlinită.

    Tibor Navracsics: Acest summit este primul pas dintr-un drum lung. A început în Goteborg în noiembrie. La doar două săptămâni mai târziu Comisia a prezentat un prim pachet de iniţiative pentru începerea construirii Spaţiului European al Educaţiei. Vom merge pe: un Plan de acţiune pentru educaţia digitală care se va asigura că tinerii nu vor fi doar încrezători în mediul digital, ci şi competenţi; o nouă recomandare privind opt competenţe-cheie pe care, în opinia mea, orice cetăţean ar trebui să le deprindă de-a lungul vieţii; şi, cel mai important, o recomandare privind promovarea valorilor noastre comune şi dimensiunea europeană a predării, pentru că eu cred că învăţarea istoriei Uniunii Europene şi a Europei în general va încuraja elevii să îmbrăţişeze valorile comune, moştenirea şi identitatea şi săînţeleagă mai bine propriile rădăcini.

    La acest summit, cei 18 miniștri ai educației din Uniunea Europeană, profesioniști și reprezentanți ai domeniului educațional au discutat pe marginea viitorului educației în Europa, în special despre modul în care poate contribui la succesul Europei o educație de calitate, incluzivă și bazată pe valori, despre ce competențe sunt necesare în deceniile următoare și despre cum se poate stimula dobândirea unor competențe digitale și antreprenoriale de bază. Au mai fost discutate modalităţile în care pot fi ajutați elevii defavorizați să nu rămână în urmă,modul optim de a pregăti cadrele didactice, cum se poate stimula învățarea cu ajutorul sportului, dar și importanța în educație a științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii și rolul pe care îl au copiii în transformarea societăților. Acesta a fost primul dintr-o serie de astfel de evenimente, cel de-al doilea fiind deja programat pentru toamna anului 2019.

    Pe baza concluziilor acestui summit, Comisia va prezenta noi inițiative în primăvară. Printre acestea se vor număra propuneri legate de recunoașterea reciprocă a diplomelor, studiul limbilor, un cadru de calitate pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, o Agendă europeană pentru cultură și o nouă strategie pentru tineret.


  • Noi măsuri de stimulare a competențelor digitale și a dimensiunii europene a educației​

    Noi măsuri de stimulare a competențelor digitale și a dimensiunii europene a educației​

    CE a făcut o serie de recomandări statelor membre pentru îmbunătățirea sistemelor de educație și formare, astfel încât să-i ajute pe cetățeni să-și dezvolte competențele, mai ales digitale. Principalul scop al acestei inițiative este reducerea inegalităților socio-economice și promovarea valorilor comune.

    Comisia Europeană a adoptat, în această săptămână, noi inițiative privind îmbunătățirea competențelor-cheie și a competențelor digitale ale cetățenilor europeni, având scopul de a promova valorile comune și modul de funcționare a Uniunii Europene. Propunerile au ca obiectiv reducerea inegalităților socio-economice, susținând în același timp competitivitatea, pentru a construi o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.

    Tibor Navracsics, comisarul UE pentru educație, cultură, tineret și sport a declarat că sistemele de educație și formare europene trebuie să ofere cetățenilor din toate mediile sociale competențele adecvate pentru a progresa și pentru a prospera din punct de vedere profesional și, de asemenea, trebuie să le ofere condiții pentru a deveni cetățeni implicați.

    Tibor Navracsics: În primul rând recomandăm un set de competențe-cheie digitale pe care oamenii trebuie să le stăpânească într-o piață a muncii tot mai volatilă și în societăți care se schimbă cu viteză tot mai mare. Recomand statelor membre să se asigure că fiecare elev are măcar o experiență antreprenorială înainte de a termina învățământul obligatoriu. În al doilea rând, am dori ca statele membre să se implice mai mult în a-și face sistemele educaționale mai favorabile incluziunii și, foarte important, în promovarea valorilor noastre comune. La nivel european, vom stimula în continuare platforma e-Twinning, care leagă deja sute de mii de elevi care prin schimburi virtuale. Vom crește, de asemenea, mobilitatea școlară prin intermediul programului Eramus+. Comisia propune, de asemenea, un Plan de acțiune în domeniul educației digitale. În viitor, 90 la sută dintre locurile de muncă vor necesita competențe digitale, pe care astăzi le dețin doar puțin mai mult de jumătate dintre europeni.


    Așadar, Comisia propune ca sistemele naționale de educație să insiste în special pe competențele-cheie, antreprenoriale și de inovare și le cere statelor membre să-i motiveze mai mult pe tineri să se orienteze spre știință, tehnologie, inginerie și matematică. Forul european propune, de asemenea, un plan de acțiune în domeniul educației digitale și o campanie de sensibilizare a publicului privind siguranța online, alfabetizarea mediatică și igiena cibernetică.

    Toate aceste măsuri recomandate de Comisie vor sprijini statele membre să pregătească mai bine cursanții atât pentru schimbările de pe piața forței de muncă, cât și pentru o cetățenie activă în societăți mai diverse, mai mobile, mai digitale și mai globale.​