Tag: educatie financiara

  • Generația Z: Sunt pregătiți tinerii pentru lumea financiară a secolului 21?

    Generația Z: Sunt pregătiți tinerii pentru lumea financiară a secolului 21?

    30% dintre români sunt analfabeţi financiar, potrivit celui mai recent Eurobarometru, care măsoară cunoștințele și competențele în domeniul educației financiare în UE. Iar un studiu făcut de Institutul de Economie Mondială susţine că maxim 10% dintre români au competenţe financiare (potrivit Claudiei Petrescu, cercetător). În România, preocuparea pentru alfabetizarea și educația financiară datează de la finalul anilor 2000, dar Strategia națională de educație financiară 2023 — 2030, aflată în dezbatere publică în această toamnă nu a fost încă adoptată.



    Ce relație au tinerii din România cu banii? Cum îi gestionează? Cât de pregătită este Generația Z să facă față tentațiilor și provocărilor lumii financiare a secolului 21? Cătălina Gurgu, studentă, a participat la un curs de educaţie financiară în facultate, în urma căruia a devenit consilier financiar, iar Vlada Siviroveanu, masterandă, a învăţat de mică să îşi gestioneze banii primiţi de la părinţi.



    Antropologul Alex Dincovici: “Cel puţin în ultimii 20 de ani, tot ce înseamnă finanţe s-a complicat extrem de mult. Avem nişte produse extrem de complexe, care sunt foarte greu de înţeles în general de cineva care nu e din domeniu. (…) E şi mai complicat acum, pentru Generaţia Z. Acum nu mai ai acea siguranţă a zilei de mâine. Avem toate aceste discursuri despre cum se termină lumea, planeta, sistemele de pensii, vin tot felul de dezastre peste noi şi e greu, cred, să te gândeşti la viitor în condiţiile astea”.



    Economistul Corneliu Ionescu a constatat că studenţii cu care a interacționat “au în general senzaţia că şcoala nu este încă suficient de adaptată la ce se cere pe piaţa muncii şi e o provocare constantă pentru ei să găsească motive de a se duce la şcoală. Mulţi dintre ei fie schimbă facultatea, fie renunţă la ea cu totul în favoarea obţinerii de venit acum”.



  • Românii îşi schimbă comportamentul financiar

    Românii îşi schimbă comportamentul financiar

    Ca peste tot în lume, în România preţurile continuă să crească.
    Rata anuală a inflaţiei a urcat la peste 15% în august – potrivit informaţiilor
    publicate de Institutul Naţional de Statistică. Luna trecută, cel mai mult au
    crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu peste 1,8%. Serviciile s-au scumpit,
    în medie, cu aproape 0,4%. Creşteri semnificative ale preţurilor s-au
    înregistrat faţă de iulie în cazul transportului aerian, cu aproape 24%,
    zahărului, cu aproximativ 10 procente, untului, cu peste 6,8%, laptelui cu
    peste 5%. Foarte uşoare reduceri au consemnat tarifele transportului rutier şi
    cele de telefonie.


    Faţă de august anul trecut, cele mai mari creşteri de
    preţuri au fost în cazul gazelor naturale, cu 70%, al cartofilor, cu peste 54%
    şi al uleiului comestibil, cu aproximativ 50%, scumpiri de peste 30%
    înregistrând şi transportul aerian, combustibilii, produsele de morărit şi
    zahărul.


    Toate acestea afectează dramatic puterea de cumpărare a românilor,
    care au salarii şi pensii dintre cele mai mici în Uniunea Europeană şi sunt
    panicaţi, în plus, de apropierea iernii, care înseamnă, întotdeauna, facturi
    mai mari la termoficare, electricitate şi gaze. Astfel că aproape jumătate
    dintre ei şi-au restrâns cheltuielile, iar ponderea celor care obişnuiesc să
    pună bani deoparte a crescut semnificativ faţă de anul trecut.


    Practic, oamenii
    şi-au adaptat comportamentele financiare în contextul creşterii accelerate a inflaţiei,
    a preţurilor în general şi, mai ales, a tarifelor la utilităţi din ultimele
    luni – relevă studiul Money matters – Banii contează -, realizat în
    vară de grupul financiar austriac Erste, în ţări din Europa Centrală şi de Est.
    Potrivit cercetării, peste trei sferturi dintre românii intervievaţi strâng
    bani pentru potenţiale urgenţe şi cheltuieli neprevăzute, în timp ce 74%
    economisesc pentru a avea o rezervă de bani pentru sine sau pentru familie,
    ambele categorii fiind în creştere cu opt puncte procentuale faţă de anul
    trecut.
    De asemenea, unul din patru români pune bani deoparte în dorinţa de a
    investi în educaţie şi pregătire profesională, faţă de numai 16 procente anul
    trecut.


    Datele studiului au mai scos în evidenţă faptul că 64% dintre români
    declară că au fost afectaţi de inflaţie, iar 38 de procente cred că situaţia
    lor financiară s-a deteriorat în ultimul an, procentul fiind dublu faţă de
    2019. Românii economisesc în medie 351 de lei (echivalentul a circa 70 de euro)
    pe lună, cu 42 de lei mai mult decât în 2021, şi numai o treime pun bani
    deoparte pentru bătrâneţe, mai relevă analiza. 61% dintre respondenţi consideră
    că educaţia financiară intră în atribuţiile şcolii şi ale altor instituţii de
    învăţământ, 56 de procente cred că este responsabilitatea părinţilor şi a
    familiei, iar 45% a băncilor şi a altor instituţii financiare.


  • Importanța educației financiare și efectele sale asupra dezvoltării economice și financiare

    Importanța educației financiare și efectele sale asupra dezvoltării economice și financiare

    Într-un articol publicat în numărul
    din iunie 2022 al revistei academice Romanian
    Journal of European Affairs, Dorina Clichici și Simona Moagăr-Poladian,
    cercetătoare la Institutul de Economie Mondială (IEM) analizează legătura
    dintre educația financiară și dezvoltarea economică și financiară, precum și
    modul în care aceasta variază în statele membre ale Uniunii Europene. Autoarele
    demonstrează că, deși România nu are cel mai mic venit pe cap din Uniunea
    Europeană, aceasta are cel mai scăzut nivel de alfabetizare financiară,
    inclusiv prin comparație cu statele din Europa Centrală și de Est. Spre
    exemplu, doar 8% dintre respondenții români au răspuns corect la întrebări
    legate de concepte de bază despre educația financiară, în timp ce în Polonia,
    Croația, Bulgaria și Ungaria numărul răspunsurilor corecte a fost aproape
    triplu.


    Textul complet al articolul este
    disponibil, în limba engleză, la adresa:

    http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2022/05/RJEA_vol.22_no.1_June-2022_web-final.pdf.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, Expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Educația financiară pentru cei foarte tineri

    Educația financiară pentru cei foarte tineri

    Ce sunt banii, cum circulă ei în
    economie, cum îi facem și, mai ales, cum îi cheltuim? Toate aceste întrebări
    apar, de obicei, spre finalul tinereții și începutul maturității. Însă, în
    ultimii ani, educatorii – fie ei părinți sau profesori – au început să dedice
    timp familiarizării copiilor cu noțiuni economice, adecvate, evident, fiecărei
    vârste.

    De pildă, organizația Junior Achievement România, desfășoară de peste
    15 ani programe și cursuri de educație financiară pe care le pune gratuit la
    dispoziția profesorilor și școlilor interesate de astfel de tematici. Cursurile
    acestea sunt opționale, nu apar ca fiind obligatorii în programa școalară, dar
    au apărut pentru că s-a simțit nevoia lor, ne explică Loredana Poenaru,
    director educațional în cadrul Junior Achievement Romania (JAR):

    Educația financiară reprezintă o nevoie la fiecare vârstă pentru că
    acest tip de educație ne dă chibzuința în gestionarea resurselor și
    responsabilitatea în ceea ce privește deciziile bănești pe care le luăm. De
    aceea, programele noastre se orientează spre educația financiară de la clasa 0
    până la finalul liceului, chiar și facultate. E important ca cei mici să
    înțeleagă de unde au părinții bani și ce pot face cu banii, de ce e important
    să economisească sau să amâne îndeplinirea anumitor dorințe. Iar pentru
    adolescenți sau tineri e important să înțeleagă diferența dintre anumite
    servicii financiare, criteriile de care trebuie să țină cont în deciziile de
    cumpărare și mecanismele prin care se pot proteja din punct de vedere financiar
    în viitor.



    Generațiile mai noi de părinți
    constată și ei această nevoie, după ce în trecut, generațiile anterioare fie
    s-au abținut să discute aceste lucruri cu copiii lor, fie n-au știut cum să
    abordeze chestiunea.

    Loredana Poenaru: Din în ce mai mult vedem această
    deschidere din partea familiilor de a accepta în programa de cursuri opționale
    astfel de cursuri. Iar copiii, la rândul lor, devin vectori de informare pentru
    că în mod cert merg acasă cu un anumit entuziasm, cu anumite informații pe care
    le-au dobândit în mod practic și pe care sunt dispuși să le pună în aplicare în
    viața de zi cu zi. Cu cât vârsta crește, cu atât tematica și interesul
    participanților la cursurile noastre se diversifică. De pildă, în ultima
    perioadă, observăm un interes crescut al tinerilor către partea de investiții
    financiare și cum pot să-și sporească veniturile în felul acesta. E un domeniu
    foarte vast și complex pe care încercăm să-l acoperim aducând profesioniști din
    comunitatea de afaceri.



    Cursurile se desfășoară în cadrul
    școlilor ca urmare a parteneriatului dintre JAR, Ministerul Educației și
    inspectoratele școlare. Iar pentru aceste programe, colaborează anual
    aproximativ 1500 de școli din toată țara. Dar și mai interesante devin
    lucrurile când noțiunile financiare aride sunt explicate celor mici prin joc
    sau prin lectura unor povești. Este ceea ce a încercat și a reușit scriitoarea
    Cristina Andone, autoarea celor două volume din seria intitulată Școala
    banilor bine crescuți. Până să scrie despre bani, Cristina Andone a scris
    biografii de compozitori adaptate înțelegerii copiilor. Pentru Școala banilor
    bine crescuți, ea și-a întrebuințat creativitatea pentru a crea basme moderne
    despre… chestiuni financiare și bancare.

    Cristina Andone: Am încercat să scriu despre bani într-un mod creativ și sprințar. Nu
    sunt povești aride. Am încercat să mă țin departe de orice zonă didactică, dar
    am încercat să atingă și o zonă de înțelepciune. Căci în această carte eu nu
    vorbesc despre bani ca valoare în sine, ci despre bani ca mijloc de a pune în
    lumină anumite valori cum ar fi solidaritatea, generozitatea și încrederea în
    noi. Banii sunt niște bilete de călătorie către visul nostru. Dacă noi nu știm
    care este acel vis, orice decize financiară luată de noi va fi fie inutilă, fie
    va presupune un efort nejustificat de mare. Prin urmare, cărțile mele îi învață
    pe copii să fie generoși, precauți și responsabili, dar nu cu aceste cuvinte.



    Prin diverse povești cu animale, care
    amintesc de basmele sau de pildele populare, copiii sunt familiarizați cu
    noțiuni de economie precum credit, dobândă, investiție, concurență. În acest
    joc de-a fantezia pe teme bănești, ei află ce înseamnă cumpătarea,
    solidaritatea prin donare, sprijinirea micilor întreprinzători sau nevoia de a
    te înfrâna la cumpărături. În același, timp află că visurile pot fi îndeplinite
    cu bani, dar că banii în sine nu pot fi un ideal de viață.

    Cristina Andone: M-am gândit la un set de supraviețuire în lumea financiară, la câteva
    chestiuni elementare de orientare. Eu n-am scris aceste cărți în ideea că toți
    copiii vor deveni economiști, bancheri sau antreprenori. Le-am scris pentru
    orice copil care, indiferent de meseria pe care o va practica, ar trebui să se
    gândească de mic că orice familie are un buget, că banii nu sunt nelimitați și
    că e mai bine ca acest buget să fie imaginat ca o porție de pizza împărțită în
    felii. Dacă un copil înțelege de mic aceste principii: cum să pună bani
    deoparte, cum să priceapă că nu e bine să adunăm prea multe lucruri, ci doar pe
    acelea care ne clădesc, cum să doneze către nevoiași, toate acestea cumulate
    vor face bine și societății.



    De aceea, copiii nu trebuie ținuți
    departe sau protejați de chestiunile financiare, consideră Cristina Andone:

    Eu sunt om de litere, cu educație muzicală, și am trăit multă vreme cu
    impresia că, fiind artistă, e în regulă să nu mă intereseze chestiunile
    financiare. Dar nu e în regulă! Căci dacă nu te preocupi tu de ele, efortul
    ăsta cade în sarcina altcuiva. Ideea că e nobil să te ții departe de bani e o
    eronată. E doar unul dintre multele clișee greșite în relația noastră cu banii.
    Cu banii trebuie să te porți chibzuit și transparent conform unor reguli foarte
    simple care sunt ca niște reguli de igienă.



    De fapt, regulile referitoare la bani sunt chiar reguli
    de adaptare la viață, consideră Cristina Andone și pedagogii care recomandă
    educația financiară.