Radio România Internațional

Tag: educatie in limba materna

  • Mesaj pentru păstrarea drepturilor românilor din Ucraina

    Mesaj pentru păstrarea drepturilor românilor din Ucraina

    Secretarul de stat în MAE Dan Neculăescu a reiterat, în Ucraina, mesajul ferm privind necesitatea prezervării drepturilor etnicilor români, în special dreptul la educaţie în limba maternă, precum şi a consultării autentice a acestora cu privire la deciziile care au implicaţii pentru identitatea lor. Acesta a efectuat o vizită de lucru în Ucraina pe 4 şi 5 octombrie, în regiunile Transcarpatia şi Cernăuţi.



    Oficialul român a efectuat deplasarea în Ucraina inclusiv în perspectiva viitoarei sesiuni a Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.



    Secretarul de stat român a avut întâlniri cu liderii minorităţii române din cele două regiuni în vederea cunoaşterii situaţiei din teren privind respectarea dreptului la menţinerea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii române.



    Diplomatul român a vizitat şcoli cu predare în limba română din Transcarpatia şi Cernăuţi, unde a discutat despre procesul de implementare a noii Legi a Educaţiei, precum şi despre finanţarea acordată de statul ucrainean pentru modernizarea bazei didactice şi materiale şi susţinerea în condiţii corespunzătoare a procesului educaţional, se arată în comunicat.



    Neculăescu a semnalat votarea în primă lectură, în Rada Supremă a Ucrainei, a Legii privind limba de stat şi a arătat că partea română analizează cu deosebită atenţie impactul asupra minorităţii române.



    În context el a amintit că este necesar ca negocierile bilaterale româno-ucrainene privind soluţionarea chestiunii educaţiei în limba maternă să conducă la un rezultat concret cât mai repede, subliniind aşteptările părţii române ca partenerii ucraineni să implementeze integral recomandările Comisiei de la Veneţia. Secretarul de stat a reafirmat susţinerea pe care Ministerul Afacerilor Externe o acordă promovării şi protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina

  • Întrevederea miniştrilor Andreea Păstîrnac şi Pavlo Klimkin

    Întrevederea miniştrilor Andreea Păstîrnac şi Pavlo Klimkin

    Aplicarea noii Legi a Învățământului din Ucraina și efectele asupra comunității românești



    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut o întrevedere cu ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, în marja vizitei de lucru pe care șeful diplomației de la Kiev a efectuat-o în Român



    Aplicarea noii Legi a Învățământului din Ucraina și efectele pe care aceasta le produce asupra comunității românești și educației în limba maternă în țara vecină au fost principalele subiecte de discuție. Ministrul român a reiterat preocuparea față de textul noii Legi a Învățământului și a solicitat autorităților ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura drepturile persoanelor care învață în limba română în Ucraina.



    Oficialul român a arătat că a primit numeroase semnale din partea comunității românești din Ucraina privind impactul negativ al noii Legi a învățământului, care poate conduce la pierderea treptată a identității lingvistice a etnicilor români. Totodată, Andreea Păstîrnac a subliniat că nivelul și calitatea învățământului în limba română nu trebuie să fie afectate de reforma administrativă din statul vecin.



    Ministrul român a prezentat lacunele procedurale ale modului în care a fost adoptată noua lege, subliniind că procesul de adoptare a exclus dezbaterea publică, fiind astfel eliminată posibilitatea comunității românești din Ucraina de a transmite observații și propuneri privind învățământul în limba maternă.



    De asemenea, ministrul a discutat despre identificarea de soluții pentru a menține drepturile educaționale ale etnicilor români de a studia în limba română. Măsurile propuse de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) vizează două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învață în limba română în Ucraina și susținerea profesorilor care predau în limba română. Partea română a mai propus și acordarea unor donații de carte românească comunității din Odesa, cu sprijinul autorităților ucrainene.



    Alte proiecte pentru românii din Ucraina



    Ministrul a prezentat și faptul că procedurile pentru deschiderea Centrului de Informare al României din Solotvino/Slatina, proiect realizat de MRP si Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu autoritățile ucrainene, sunt în curs de finalizare.



    În cadrul discuțiilor au fost reluate aspecte legate de renovarea Casei Memoriale Aron Pumnul” din Cernăuți, precum și identificarea cadrului juridic bilateral care să faciliteze acest demers.



    Ministrul de externe ucrainean a dat asigurări că statul vecin prezintă un interes deosebit în menținerea relațiilor bilaterale și în respectarea identității lingvistice a minorității naționale românești. Pavlo Klimkin a subliniat faptul că va transmite către Ministerelor Educației Culturii din Ucraina mesajul părții române.

  • Parlamentul de la Bucureşti condamnă limitarea drepturilor românilor din Ucraina

    Parlamentul de la Bucureşti condamnă limitarea drepturilor românilor din Ucraina

    Sunt
    foarte rare temele pe care în Parlamentul României se votează în unanimitate. O
    astfel de situaţie a fost miercuri, când absolut toţi deputaţii şi senatorii
    prezenţi la şedinţa comună a celor camere au adoptat o declaraţie în care îşi
    exprimă dezacordul faţă de prevederile noii Legi a educaţiei din Ucraina
    vecină.

    Controversatul act normativ, care, pentru a intra în vigoare, mai
    trebuie doar promulgat de preşedintele Petro Poroşenko, limitează drastic
    accesul la educaţie în limba maternă pentru numeroasele comunităţi minoritare
    din Ucraina.
    Acesta prevede     ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană,
    iar educaţia în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi
    şcoli primare.


    Parlamentarii români anunţă că
    urmăresc ‘cu îngrijorare şi maximă atenţie’ evoluţiile generate de
    adoptarea legii. Ei adresează un apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a
    situaţiei, prin acţiuni cu bună-credinţă, în spiritul cooperării, prin
    respectarea strictă a standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor
    naţionale, a acordurilor multilaterale şi bilaterale relevante, la care Ucraina
    este parte. Parlamentul de la Bucureşti mai cere asigurarea unei protecţii
    adecvate a identităţii lingvistice, culturale şi religioase pentru cei aproape
    jumătate de milion de etnici români din ţara vecină, majoritatea trăitori pe
    teritoriile româneşti anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune
    Sovietică şi preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.


    De pe băncile
    majorităţii guvernamentale, fostul ministru social-democrat de Externe,
    senatorul Titus Corlăţean, a apreciat că modul în care a fost modificată Legea
    educaţiei reprezintă un pas major înapoi al Kievului pe drumul său european şi
    pe calea democraţiei. Şi deputatul UDMR Attila Korodi a acuzat că Ucraina s-a
    îndepărtat de principiile fundamentale ale democraţiei, statului de drept şi
    ale garantării drepturilor omului. La rândul său, senatorul ALDE Ion Hadârcă a
    avertizat că etnicii români din Ucraina sunt ameninţaţi să-şi piardă identitatea
    culturală. Din opoziţie, fostul lider PNL, senatorul Alina Gorghiu a cerut
    Guvernului de la Bucureşti să găsească soluţii de cooperarea cu Kievul în
    această problemă şi a propus ca România să-şi asume plata profesorilor şi a
    manualelor pentru copiii conaţionalilor de acolo. Potrivit deputatului PMP
    Constantin Codreanu, autorităţile de la Bucureşti trebuie să ceară Ucrainei
    reciprocitate în respectarea drepturilor etnicilor români. Tot din opoziţie,
    deputatul USR Matei Dobrovie a apreciat că, după anexarea Crimeei,
    neînţelegerile Ucrainei cu statele vecine sunt argumente care ajută Rusia să-şi
    sporească prezenţa militară în regiunea Mării Negre.

  • Bucureşti – Budapesta, schimb de mesaje

    Bucureşti – Budapesta, schimb de mesaje

    Reconcilierea
    istorică din anii 90 dintre România şi Ungaria postcomuniste e adesea citată în
    studiile de specialitate drept o poveste de succes, comparabilă doar cu aceea
    dintre Franţa şi Germania postbelice. Memoria unui mileniu de rivalitate
    sângeroasă, în care ungurii au stăpânit Transilvania, provincie cu populaţie
    dintotdeauna majoritar românească, răbufneşte, totuşi, din când în când, iar
    relaţiile dintre Bucureşti şi Budapesta se gripează.

    Ambasadorul României în
    Ungaria, Marius-Gabriel Lazurca, a fost convocat, miercuri, la ministerul ungar
    de Externe, unde secretarul de stat,
    Levente Magyar, l-a anunţat că Guvernul de la Budapesta a decis sa suspende pe
    termen nedeterminat susţinerea candidaturii României în diferite organizaţii
    internaţionale, cum ar fi şi aceea pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
    (OCDE).


    Suntem consternaţi, a spus el, de faptul că, la
    o zi după vizita efectuată de şeful diplomaţiei ungare, Péter Szijjártó, la
    Bucureşti, autorităţile române au spus clar că vor suspenda funcţionarea
    Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu Mureş. Această atitudine este
    considerată de Ungaria drept un atac la adresa Bisericii Catolice, a
    minorităţii maghiare, a copiilor şi familiilor maghiare – a conchis demnitarul
    budapestan, cu o vehemenţă neobişnuită în dialogul diplomatic româno-ungar din
    ultimii ani.

    Analiştii de politică externă găsesc anunţul Budapestei cu atât
    mai inamical şi inoportun cu cât, luni, ministrul Teodor Meleşcanu tocmai îi prezentase
    secretarului general al OCDE, Angel Gurria, atuurile candidaturii României, cu
    accent pe determinarea politică şi îndeplinirea criteriilor de evaluare
    stabilite de organizaţie.

    Mult mai ponderată, replica Bucureştiului a venit
    prompt, sub forma unui comunicat al ministerului de Externe, care apreciază că poziţia Guvernului de la Budapesta e legată de
    campania electorală din Ungaria. Orice instituţie de învăţământ
    din România trebuie să respecte, fără excepţie, legea română, aceasta nefiind
    aplicată discriminatoriu, pe criterii etnice, religioase sau de altă natură – a
    precizat diplomaţia de la Bucureşti.

    Potrivit ministerului, orice încercare de
    prezentare a situaţiei de la Liceul Romano-Catolic din Târgu-Mureş drept o
    nerespectare a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este
    contrară realităţii, fiindca există numeroase exemple de unităţi de învăţământ
    care confirmă asigurarea de către Statul român, la cele mai înalte standarde, a
    dreptului la educaţie în limba maternă pentru minoritatea maghiară.

    Într-adevăr,
    membrilor acestei comunităţi, care numără circa 1,5 milioane de persoane,
    majoritatea concentrate în Transilvania, li se asigură dreptul de a învăţa în
    maghiară, de la grădiniţă până la studii postuniversitare. În plus, politicile
    educaţionale ale statului român au ţinut întotdeauna cont de pretenţiile
    principalei lor formaţiuni politice, UDMR, prezentă, neîntrerupt, din 1990, în
    Parlamentul României post-comuniste şi cooptată frecvent în guvernele de
    coaliţie de la Bucureşti.