Pentru generațiile anterioare, din perioada comunistă, accesul la metode contraceptive se afla la limita legalității, iar întreruperea sarcinii era considerată o crimă. Care este astăzi relația românilor cu metodele contraceptive? Andrada Cilibiu, activistă feministă pentru Centrul Filia și expertă în drepturi sexuale și reproductive susține:
„Dat fiind că nu există contracepție gratuită mai ales pentru cele mai vulnerabile dintre noi, nu există informare și nici educație sexuală comprehensivă în școli, evident că rată de utilizare a contracepției va fi mică. Asta este îngrijorător, mai ales din perspectiva a două aspecte: 1) o rată din ce în ce mai mare a infecțiilor cu transmitere sexuală despre care nu prea vorbim, pentru că din păcate, în România tot subiectul acesta asociat cu sănătătea reproducerii și drepturile sexuale rămâne tabu, și un alt aspect este cel al sarcinilor în rândul adolescentelor, al sarcinilor nedorite și al unei societăți care, din păcate, ajunge să echivaleze contracepția cu avortul, ceea ce nu ne dorim.
Ne dorim ca toate femeile să aibă acces, în primul rând, la contracepție, la informații, la educație sexuală și la întreruperi de sarcină sigure. Dar vedem că, din păcate, în ultimii 10 ani am înregistrat un regres față de cum arăta societate românească acum în deceniu.”
Andrada Cilibiu descrie cum, în anii 2000, în România s-a înființat o rețea de planificare familială, care oferea acces la discuții individuale cu medici specializați despre metodele de contracepție, despre frici și impasuri emoționale privind relațiile sexuale, sarcină sau alte aspecte ale sănătății reproductive. În plus, adaugă experta, rețeaua oferea metode de contracepție gratuite, iar discuția despre educație sexuală se purta în termeni mai pozitivi. Ce s-a întâmplat, conform expertei, a fost că medicii respectivi au intrat la pensie fără să fi format alți specialiști și fără ca rețeaua să primească alte resurse.
În plus, anii 2000 au fost marcați de progrese masive ca pregătire pentru intrarea în Uniunea Europeană, care necesita respectarea unor anumite standarde. Republica Moldova, pe de altă parte, este oferită ca exemplu pozitiv, având clinici specializate pentru tineri cu vârste între 10 și 24 de ani, care primesc servicii gratuite de sănătate reproductivă. Întrebată de unde putem lua bune practici, Andrada Cilibiu răspunde:
„Clar de la modelele de educație sexuală comprehensivă pe care le găsim în țările nordice sau în Regatul Unit sau în Olanda și unde educația sexuală se face, în unele țări, încă începând din primii ani de viață, cu informații pe înțelesul copiilor – mai ales despre consimțământ și despre autonomie corporale — și apoi, ușor-ușor, crescând în vârstă, și cu alte informații despre relații emoționale și sexuale sănătoase.
Avem exemple de bună practică în ceea ce privește întreruperile de sarcină, care vin tot din Olanda, din Franța, care abia a introdus accesul la dreptul la avort în Constituție. Avem și Spania, de exemplu, cu un program foarte bun de distribuire a contraceptivelor.
Dar de fapt, majoritatea statelor din UE au planuri naționale de contracepție și oferă contracepție gratuită, mai ales în primul rând adolescenților și persoanelor tinere, dar și grupurilor vulnerabile. România, de fapt, se află în acest cluster de minoritate de țări care nu au deloc, nu oferă deloc contracepție gratuită.”
În primăvara acestui an, Centrul Filia lansa studiul „Grija pentru democrație. Interesele politice ale femeilor în 2024”, cu un capitol dedicat folosirii contracepției de către femeile din România în zilele noastre. Conform acestuia, 37% dintre respondente au raportat că au folosit metode contraceptive în ultimii 10 ani, 62% au spus că nu au folosit, iar 1% au refuzat să ofere un răspuns. Din grupul femeilor participante la studiu care au folosit o metodă de contracepție, 63% au folosit prezervativul, 55%, pastilele anticoncepționale, 42% metoda retragerii, 38% metoda calendarului, 24% pilula de a doua zi (considerată mai degrabă o soluție de urgență) și în procente mult mai mici metode mai invazive, precum steriletul, legarea trompelor sau implantul contraceptiv.
La nivelul Europei, Organizația Mondială a Sănătății trage un semnal de alarmă privind scăderea îngrijorătoare a folosirii prezervativului de către adolescenți. Studiul OMS a fost realizat între 2014 și 2022, a inclus peste 240 de mii de adolescenți din 42 de țări europene și a arătat că utilizarea prezervativului de către băieții de 15 ani a scăzut cu 9%, între 2014 și 2022 (de la 70% la 61). În cazul fetelor, procentul a scăzut de la 63% la 57% în același interval de timp. Același studiu arăta că 30% dintre fete și 22% dintre băieții activi sexual din România nu au folosit nici prezervativ, nici vreo altă formă de contracepție la ultimul lor contact sexual.
Andrada Cilibiu spune: „Din păcate, văd că mulți dintre tineri folosind mai degrabă pornografia ca sistem de referință despre cum să întreținem relații sexuale în siguranță. E foarte multă confuzie în rândul lor și ajung să creadă o grămadă de mituri și stereotipuri și să aibă o grămadă de anxietăți față de proprie imagine corporală, față de relațiile romantice sau emoționale în care în care intră, față de relațiile sexuale ș.a.m.d.
Neavând nici în familie și, mai ales, nici la școală o autoritate care să le spună informații validate de știință și care intră în zona asta a informațiilor comprehensive despre educația sexuală, din păcate îi lăsăm de izbeliște pe tinerii noștri și aceștia ajung să întrețină relații sexuale sau să intre în relații în care nu recunosc violența, nu recunosc că, ceea ce i se întâmplă nu e ok.
În acest sens, avem nevoie mai ales de educație sexuală obligatorie și compresivă pentru toată lumea, fără acordul părinților, de servicii sexuale de sănătate sexuală prietenoasă pentru tineri.”
La nivel de regiune, un alt studiu publicat în 2022 de către revista medicală britanică The Lancet arăta că, în vreme ce media de alegere a prezervativului ca metodă de contracepție în Europa de Est (de către cei ce aleg să folosească una) este de 37,8%, în România, procentul nu ajunge la 31%. Metoda calendarului, pe de altă parte, este folosită de 19,9% dintre românii care aleg o metodă de contracepție, comparativ cu 5,9% la nivelul Europei de Est. Metoda retragerii este preferată de 12,8% dintre români și de 10% de către respondenții din regiune.
