Radio România Internațional

Tag: efecte

  • Efectele inundaţiilor în Europa

    Efectele inundaţiilor în Europa

    Furtunile care s-au abătut asupra Europei ajung acum şi în Italia, unde au fost emise avertismente pentru ploi abundente, vânturi puternice şi inundaţii pentru o mare parte a ţării. Avertismentele vin în timp ce precipitațiile au devastat, deja, părţi din Polonia, Cehia, România şi Austria în această săptămână, cauzând mai multe decese.

     

    Furtuna Boris a adus cantităţi mari de ploaie şi zăpadă în weekend, forţând mii de persoane să-şi părăsească locuinţele, în unele cazuri cu ajutorul elicopterelor, după ce s-au refugiat pe acoperişuri sau pe plafonul maşinilor. În toate aceste state a fost declarată stare de dezastru natural, cu sute de mii de locuinţe private de electricitate sau apă, căi rutiere întrerupte şi transport feroviar perturbat.

     

    Deşi condiţiile meteorologice dau semne de ameliorare în mai multe zone, solul rămâne saturat, iar râurile continuă să iasă din matcă, ceea ce a determinat autorităţile să solicite prudenţă din partea populaţiei.

     

    În Austria, multe sate sunt încă izolate. În total, peste 33.000 de intervenţii au fost efectuate de la începutul ploilor torenţiale şi al vântului puternic. La Viena, patru linii de metrou au fost parţial închise, la fel și parcurile din oraş, din cauza riscului de cădere a arborilor.

     

    În Cehia, peste 60.000 de locuinţe nu au electricitate, în special în nord-est. Apa din cel mai mare bazin de retenţie din ţară, Rozmberk, situat în sud, a depăşit malurile. Potrivit experţilor, acestea sunt cele mai grave inundaţii pe care le-a cunoscut regiunea după cele din 2002 care au afectat Praga, Dresda şi Viena.

     

    Regiunile din sud-vestul Poloniei, au fost cele mai afectate de inundaţii, la granița cu Cehia. În unele localități, străzi întregi au fost acoperite de ape. În micuţul oraş Nysa, apele au inundat spitalul districtual, care a trebuit să fie complet evacuat.

     

    În România, zona din est a fost cea mai grav afectată. Peste 6 mii de gospodării au fost inundate. Efective numeroase din cadrul Ministerului de Interne sunt în zonele afectate cu maşini de intervenţii şi cu pompe de mare capacitate pentru a scoate apa şi noroiul din casele inundate. Au fost înființate tabere de corturi pentru sinistrați. Între timp, a început şi distribuirea de ajutoare, iar Guvernul de la Bucureşti a alocat primul sprijin financiar direct pentru populaţia afectată.

     

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a transmis persoanelor afectate de inundaţii un mesaj de solidaritate şi a declarat că acestea vor beneficia de un sprijin ce va fi oferit de UE. Frecvenţa inundaţiilor asociate cu ploile abundente se preconizează că va creşte în Europa Centrală şi de Vest, într-o lume care se confruntă cu o încălzire de 1,5 grade Celsius, în medie, avertizează specialiştii.

     

     

  • România, vulnerabilă la riscurile privind schimbările climatice?

    România, vulnerabilă la riscurile privind schimbările climatice?

    Efectele schimbărilor climatice sunt tot mai evidente şi mai acute, fie că este vorba de valuri de căldură care îşi pun amprenta asupra sănătăţii, de fenomenul de secetă cu impact negativ în economie sau de furtuni violente care distrug bunuri şi pun în pericol vieţile oamenilor. Răspunsul la aceste provocări se materializează în măsuri de adaptare la noile realităţi, dar şi de atenuare, precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Parte a proceselor internaţionale de tranziţie climatică, România este preocupată de toate aceste aspecte și, alături de partenerii săi, caută soluții. Cu atât mai mult cu cât datele nu sunt îmbucurătoare.

    La capătul încă unui an cu temperaturi record, raportul de ţară privind clima şi dezvoltarea pentru România, elaborat de Banca Mondială și lansat în luna octombrie, semnalează că ţara este foarte vulnerabilă la riscurile privind schimbările climatice, în special la inundaţii şi la secetă.


    Invitat la Radio România pentru a discuta despre acest subiect, jurnalistul şi specialistul în agricultură Cezar Gheorghe a explicat că seceta are o rezolvare segregând zonele, pentru că nu toate zonele din România au necesar de apă, iar acolo unde este nevoie de apă trebuie construite sau refăcute sistemele de irigații.

    Apoi, a adăugat el, avem și alte oportunități: Mai avem şi, să spunem, ceea ce ne-a fost lăsat de natură şi anume arcul carpatic, care poate colecta apele care cad de pe versanţi pe toată perioada iernii în diferite bazine de colectare, apoi acestea fiind distribuite, fireşte, spre zonele de câmpie. Mai avem apele uzate din oraşe care pot fi, la fel, la rândul lor colectate şi redistribuite către câmpie. Și, nu în cele din urmă, de ce să nu folosim şi noi, ştiu că este vorba de tehnologie, ştiu că este vorba despre bani mulţi, dar putem folosi exemplu Israelului, care desalinizează apa efectiv. Avem Marea Negră la dispoziţie şi putem alimenta şi Dobrogea, la rândul ei.


    Preocupările se îndreaptă și spre modalități de a crea plante mai rezistente la secetă. Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice şi Vegetale de la Buzău, aşa-numita Bancă de Seminţe: Vorbim de acest fenomen al schimbărilor climatice, un fenomen pe care unii îl înţeleg, unii nu-l înţeleg şi cred că nu există, dar el există, aşa cum vedeţi – şi sigur trebuie să luăm măsuri, iar aceste măsuri sunt semnalate de specialişti, nu de noi, ci de 100 şi ceva de ani.

    Constantin Garofid, acum 100 de ani, semnala importanţa şi faptul că la vremea aceea se tăiau perdele agroforestiere, deci perdelele acestea de protecţie a culturilor, agroforestiere. Noi avem o lege, de câţiva ani de zile, care prevede ca să se înfiinţeze astfel de perdele agro-forestiere şi nu este aplicată. Pe urmă, sigur, noi nu am luat în vedere să avem rezerve de apă, să creăm rezerve de apă, pentru că atunci când apare seceta, sigur, avem nevoie de apă şi atunci nu putem, trebuie să avem rezerve de apă. Pe urmă trebuie să rescriem tehnologiile de cultură a plantelor şi să evaluăm şi alte specii care sunt pretabile a fi introduse în cultură.

    După mine, cred că noi ne-am cantonat greşit pe marile culturi: grâu, porumb, floarea soarelui şi chiar rapiţă, pe care de regulă nu o procesăm în România. Ar trebui să dezvoltăm mult şi sectorul horticol în România, plantele medicinale, plantele aromatice, pentru că oriunde te-ai apleca în România, unde este un spaţiu verde, identifici din flora spontană o plantă folositoare, o plantă care poate fi utilizată în alimentaţie sau pentru tratarea sau prevenirea unei boli. Deci avem acest potenţial.

    Însă după ’90, agricultura a fost într-o derivă, nu a ajuns la o stare de echilibru şi n-am avut capacitatea să elaborăm strategii de lungă durată, să le implementăm, să putem să creăm politici agricole adecvate sistemului de cultură din România, adică exploataţii mari, asociaţii şi chiar celula, gospodăria de familie. Deci, practic noi nu am creat ghiduri de bune practici pentru a funcţiona toate aceste celule de producţie în agricultura românească.


    Tema schimbărilor climatice a adunat pe 19-20 octombrie la Bucureşti peste 90 de speakeri români şi internaţionali la Climate Change Summit, care au împărtăşit soluţii pentru un viitor sustenabil în faţa a 1.700 de participanţi. În același timp, 827 de mii de spectatori din întreaga lume au urmărit transmisiunea live de pe contul de Twitter al platformei partenere We Dont Have Time. Fenomenele meteo extreme, dar şi incendiile de vegetaţie arată impactul negativ al schimbărilor climatice, fapt care se răsfrânge şi asupra infrastructurii, a declarat cu acest prilej ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, care a apreciat că toate ţările trebuie să ia măsuri pentru o tranziţie către mijloacele de transport care folosesc electricitatea sau alţi combustibili din surse regenerabile.

    Sorin Grindeanu : România este pe deplin angajată în procesul de decarbonizare a transporturilor. Acest lucru implică în continuare derularea unui mix de stimulente fiscale privind combustibilul, circulaţia şi înmatricularea vehiculelor, vizând şi piaţa de import second-hand, la pachet cu acţiunile de reglementare. Decarbonizarea sectorului de transporturi se va baza şi pe migrarea transportului rutier către sistemele verzi, cum ar fi cel pe calea ferată sau naval.


    Raportul Băncii Mondiale apreciază că dacă va implementa măsuri pentru îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice şi pentru reducerea emisiilor de carbon, România îşi poate creşte venitul naţional de aproape trei ori în următorii 30 de ani. Documentul subliniază, în același timp, că investiţiile necesare pentru decarbonizarea sistemului energetic sunt estimate la 356 de miliarde de dolari până în 2050, echivalentul a aproximativ 3% din PIB-ul României.


  • Pauza Mare 12.04.2022

    Pauza Mare 12.04.2022

    Efectele pandemiei asupra psihicului copiilor (interviuri cu sociologul Ciprian Grădinaru și psihologa Yolanda Crețescu); Un nou târg de cărți și cadouri pentru copii în București (interviu cu Ștefania Oprina, coordonatoare în cadrul Asociației Seneca) (realizatoare: Christine Leşcu):



  • Codurile de fenomene meteo şi hidro periculoase: semnificaţie şi consecinţe

    Codurile de fenomene meteo şi hidro periculoase: semnificaţie şi consecinţe

    Informările, atenţionările şi avertizările care se emit în cazul unor fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la nivel naţional sau regional sunt semnalate cetăţenilor printr-un sistem de codificare specială.





    Folosirea codului de culori (verde, galben, portocaliu şi roşu) pentru fiecare tip de informare sau avertizare ajută la conştientizarea posibilul impact al fenomenelor asupra activităţilor de zi cu zi.



    Baza legală



    Procedura de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice care se emit în România, în cazul producerii de fenomene periculoase la scară naţională sau regională, se regăseşte în Ordinul 823 din 15 august 2006.


    Ordinul cuprinde informaţii despre situaţiile care impun emiterea codurilor, perioada de timp, fluxul informaţional operativ (cine emite codurile şi cine le primeşte) sau conţinutul şi forma mesajului care urmează să fie transmis. De asemenea, mesajul trebuie să conţină şi detalii despre consecinţele posibile ale fenomenelor în cauză.



    Conform acestui Ordin, fenomenele meteorologice care intră sub incidenţa codurilor sunt:



    a) vânt puternic (cu intensificări);

    b) ploi importante cantitativ;

    c) ninsori abundente şi polei
    d) descărcări electrice frecvente;

    e) caniculă (valori de temperatură egale sau mai mari de 35 grade C);

    f) ger (valori de temperatură sub -10 grade C).


    Procedură codului de culori se aplică în cazul fenomenelor prognozate pe durată scurtă şi medie şi a căror evoluţie potenţial periculoasă va începe în cel puţin 12 ore şi poate dura până la 3 – 4 zile, în medie.




    Semnificaţia culorilor



    Conform procedurii oficiale, semnificaţia codurilor de culoare are în vedere impactul pe care fenomenele periculoare le-ar putea avea în viaţa de zi cu zi a oamenilor.


    Codul verde nu indică nicio precauţie particulară pentru perioada imediat următoare, dar nu implică o vreme frumoasă sau lipsa unor fenomene meteorologice periculoase ce pot perturba diverse activităţi în următoarele zile.


    Codul galben este similar unei atenţionări meteorologice şi este folosit pentru fenomenele meteorologice temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată. Se recomandă urmărirea periodică a evoluţiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor în zilele următoare.


    Codul portocaliu este similar unei avertizări meteorologice şi se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.


    Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.



    Consecinţele posibile ale codurilor meteo



    În situaţiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, Administraţia Naţională de Meteorologie este în măsură să emită atenţionare sau avertizare meteorologică, după caz, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata. De asemenea, mesajele de avertizare meteorologică trebuie să conţină şi informaţii despre consecinţele posibile, de la caz la caz.


    În caz de vânt puternic:


    Codul portocaliu:

    a) întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe durate relativ importante;

    b) acoperişurile şi coşurile caselor pot fi avariate;

    c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;

    d) circulaţia rutieră poate fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele forestiere;

    e) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată.





    Codul roşu:

    a) avertizare de furtună foarte puternică;

    b) întreruperile de electricitate şi de comunicaţii pot fi de lungă durată;

    c) se pot aştepta pagube numeroase şi importante pentru locuinţe, parcuri şi zone agricole;

    d) zonele împădurite pot fi puternic afectate;

    e) circulaţia rutieră poate deveni foarte dificilă pe zone extinse;

    f) transportul aerian, feroviar şi maritim poate fi serios perturbat;

    g) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi complet perturbată.


    În cazul ploilor importante cantitativ:


    Codul portocaliu:

    a) se prevăd precipitaţii intense ce pot afecta activităţile socioeconomice;

    b) sunt posibile inundaţii importante în zone cu risc ridicat de inundaţie, în bazinele hidrografice ale zonelor respective;

    c) se pot produce cantităţi importante de precipitaţii în timp scurt, ce pot local provoca viituri pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;

    d) risc de deversare a reţelelor de canalizare;

    e) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

    f) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică.





    Codul roşu:

    a) se anticipează precipitaţii foarte intense ce pot afecta activităţile socioeconomice pe o durată de câteva zile;

    b) sunt posibile inundaţii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu risc scăzut de inundaţii şi în bazinele hidrografice ale zonelor respective;

    c) se pot produce acumulări foarte importante de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot provoca local viituri rapide pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;

    d) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni foarte dificile;

    e) risc ridicat de deversare a reţelei de canalizare;

    f) se pot produce întreruperi de durată ale alimentării cu energie electrică.


    În cazul fenomenelor de ninsori abundente şi polei:


    Codul portocaliu:

    a) sunt aşteptate căderi de zăpadă sau depuneri de polei în cantităţi importante pentru regiunea respectivă;

    b) circulaţia poate deveni rapid foarte dificilă în întreaga reţea, dar mai ales în sectorul forestier, unde arborii dezrădăcinaţi pot accentua dificultăţile semnalate;

    c) riscurile de accidente sunt mari;

    d) unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie.





    Codul roşu:

    a) sunt aşteptate căderi importante de zăpadă sau depuneri masive de polei, ce pot afecta grav activităţile umane şi viaţa economică;

    b) circulaţia riscă să devină rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi maritimă);

    c) distrugeri importante pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie, timp de mai multe zile;

    d) există posibilitatea producerii de perturbări foarte grave ale transportului aerian şi feroviar.


    În cazul caniculei:


    Codul portocaliu:

    a) creşterea temperaturii poate pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

    b) atenţie suplimentară pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.





    Codul roşu:

    a) sunt afectate toate persoanele, chiar şi cele cu o stare de sănătate bună;

    b) creşterea temperaturii poate pune în mare pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

    c) atenţie maximă pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.


    În cazul descărcărilor electrice:


    Codul portocaliu:

    a) furtunile intense însoţite de descărcări electrice pot provoca local pagube importante;

    b) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot suferi pagube importante;

    c) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid;

    d) trăsnetele neînsoţite de precipitaţii pot provoca incendii de pădure.





    Codul roşu:

    a) fenomenele electrice numeroase şi foarte violente pot provoca local pagube importante;

    b) pericolul este maxim pentru locuinţe, parcuri, zone agricole şi plantaţii (pomi fructiferi, viţă-de-vie etc.);

    c) zonele forestiere pot suferi local pagube foarte importante şi pot izbucni incendii spontane ca urmare a trăsnetelor frecvente;

    d) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot fi puse în real pericol şi pot fi uşor distruse;

    e) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid în zonele râurilor mici şi mijlocii.



    În cazul gerului:


    Codul portocaliu:

    a) gerul (frigul puternic) poate pune în pericol persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales persoanele în vârstă, cele cu handicap, cele care suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Raynaud;

    b) este necesară o supraveghere specială a copiilor;

    c) în cazuri cu sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat un farmacist;

    d) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi este necesar să se consulte medicul;

    e) sportivii şi unele persoane care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente.


    Codul roşu:

    a) orice persoană este ameninţată, chiar şi persoanele cu o stare de sănătate bună;

    b) pericolul este mai mare şi poate fi major pentru persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales pentru cele în vârstă, cele cu handicap, cele ce suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Raynaud;

    c) este necesară o supraveghere specială a copiilor;

    d) în cazuri de sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat de urgenţă un farmacist;

    e) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi, în consecinţă, este necesar să se ceară sfatul medicului;

    f) sportivii şi persoanele care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente, astfel frisoanele şi amorţirea extremităţilor constituie semne de alarmă.




    Avertizări şi alerte hidrologice



    Avertizarea hidrologică se emite atunci când se prevede posibilitatea depăşirii cotelor de apărare pe Dunăre şi râuri interioare sau posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice.


    Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor emite avertizare hidrologică sau alertă hidrologică, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, efectele posibile, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata, cu indicarea probabilităţii de producere a fenomenelor periculoase.


    CODUL GALBEN corespunde situaţiei de atenţie — Risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei , neconducând la pagube semnificative, dar necesită o vigilenţă sporită în cazurile de activităţi sezoniere şi/sau expuse la inundaţii. Depăşire COTE DE ATENŢIE.



    Codul portocaliu corespunde situaţiei de inundaţie – Risc de viituri generatoare de revărsări importante susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vietii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi persoanelor. Depăşire COTE DE INUNDAŢIE.



    Codul roşu corespunde situaţiei de pericol — Risc de viituri majore. Ameninţare directă şi generalizată asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor. Depăşire COTE DE PERICOL.



    Meteoalarm


    Din anul 2007, România face parte din grupul celor 29 de ţări care au a aderat la “meteoalarm”, cu cele mai relevante informaţii privind condiţiile meteorologice extreme din Europa.



    Aplicaţie de alertă pe mobil


    src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/FB-cover-APP-v2-0-011.png



    Departamentul pentru Situații de Urgență a lansat anul trecut aplicația DSU pentru telefoanele mobile, care are rolul de a pregăti populația să facă față situațiilor de urgență prin accesul la informații, alerte și educație. Aplicația poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

    ​


    Autorităţile pregătesc un sistem integrat de alertare a populaţiei în situaţii de risc major, prin mesaj de urgenţă transmis pe telefonul mobil. Sistemul “Ro-Alert” va fi dezvoltat şi implementat de DSU, IGSU, STS şi ANCOM, în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă şi producătorii de echipamente de rețea.

  • Retrospectiva săptămânii 08.01-14.01.2017

    Retrospectiva săptămânii 08.01-14.01.2017

    Iarnă grea în România



    Morţi, mii de persoane izolate, trafic rutier, feroviar şi aerian perturbat, şcoli si gradinite închise, probleme în alimentarea cu energie electrică, acestea sunt câteva din efectele viscolului si frigului năpraznic care au lovit România în această săptămână. Cele mai afectate au fost sudul si estul tarii.In centru, mercurul temometrelor a coborât până la minus 32 de grade C, iar în capitala la minus 21 de grade. In Bucuresti străzile au fost acoperite de zăpadă, iar circulaţia mijloacelor de transport în comun s-a realizat cu dificultate. O situaţie îngrijoratoare se inregistreaza pe Dunare, unde debitul a scăzut dramatic. Autorităţile au închis, temporar, pe anumite sectoare circulaţia pe fluviu, din cauza sloiurilor de gheaţă care sunt un pericol pentru nave. Din cauza frigului, s-au înregistrat valori de consum istorice, atât la gaze naturale, cât şi la energia electrică, sistemul funcţionând la capacitatea lui maximă. De aceea guvernul de la Bucuresti a aprobat o hotărâre care prevede, intre altele, că pot fi interzise exporturile de energie electrică în situatii de criză, în perioada 16 ianuarie – 15 februarie.





    Discuţii privind bugetul de stat 2017




    La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis, premierulsocial-democrat Sorin Grindeanu, şi ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, audiscutat pe marginea proiectului de buget pe 2017. Întâlnirea a avut loc pe fondul îngrijorărilor legate de faptul că măsurile pe care noul executiv le-a adoptat săptămâna trecută ar putea afecta echilibrul bugetar. Este vorba despre majorări de salarii şi scutiri de contribuţii şi impozite la pensii – un efort financiar considerabil, iar Klaus Iohannis a vrut să ştie cum vor fi gestionate efectele acestor măsuri. Şeful statului consideră că executivul şi Parlamentul trebuie să vină cu un buget sustenabil, cu un deficit sub 3% din PIB şi o alocare de 2% pentru Apărare. Construcţia bugetului pentru 2017 se face cu maximă responsabilitate, au dat asigurări membrii Executivului.



    Guvernul poate emite OUG pe timpul vacanţei parlamentare



    Executivul poate emite Ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare, a decis Curtea Constituţională a României.CCR a respins în unanimitate sesizarea formulată de PNL, USR şi PMP pe această temă. Preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a explicat că obiecţiile legate de respectarea Regulamentului Camerei Deputaţilor nu ţin de competenţa instanţei constituţionale. Partidele din opoziţie au argumentat că legea de abilitare ar permite cabinetului Grindeanu să modifice legi organice prin ordonanţe simple, ceea ce ar fi contrar Constituţiei. Contestaţia opoziţiei a fost o încercare de a bloca activitatea executivului, afirmase liderul PSD Liviu Dragnea.



    Mecanismul de Cooperare si Verificare continuă



    România prezintă toate condiţiile pentru ca, în acest an, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) să fie încheiat, a declarat, joi, ministrul Justiţei, Florin Iordache, dupa o intalnire cu secretarul general adjunct al Comisiei Europene, Paraskevi Michou. Florin Iordache: “Acest mecanism, care a fost funcţional şi care a arătat de la an la an progresele pe care România le-a făcut, demonstrează că, în acest moment, România prezintă garanţii suficiente că toate autorităţile care vizează domeniul juridic din România funcţionează în condiţii foarte bune.” Oficialul european a precizat, totuşi, că MCV nu va fi ridicat în 2017 chiar dacă, în ultimii zece ani, România a înregistrat progrese. Michou a explicat că renunţarea la Mecenism depinde de ceea ce vor face Guvernul şi Parlamentul şi ca reformele realizate să fie sustenabile şi ireversibile. Paraskevi Michou: “Anul acesta MCV nu va fi ridicat. Urmează să prezentăm raportul pe 2016 şi vom rămâne deschişi cooperării pentru anul viitor. Am venit aici pentru a transmite mesajul că dorim o cooperare strânsă care să ducă la ridicarea MCV, dar acest lucru depinde de ceea ce Guvernul şi Parlamentul vor face, depinde de îndeplinirea tuturor condiţiilor stabilite şi că reformele făcute sunt sustenabile şi ireversibile”.Mecanismul de Cooperare si Verificare a fost introdus în 2007, ca o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei organizate.



    Suspendare la vârf în Serviciul Român de Informaţii



    Numărul doi în Serviciul Român de Informaţii, generalul Florian Coldea, a fost, practic, suspendat din funcţie, după un scandal care implică presupuse legături ale acestuia cu un fost deputat, Sebastian Ghiţă, controversat om de afaceri, cercetat în mai multe dosare de coruptie. Decizia SRI survine după ce Sebastian Ghiţă, dispărut fără urmă şi dat în urmărire internaţională, l-a acuzat pe Coldea de ilegalitaţi. Directorul SRI, Eduard Hellvig, a dispus constituirea unei comisii speciale şi a anunţat că până la finalizarea verificărilor a preluat atribuţiile lui Coldea.




  • Efecte ale schimbărilor climatice

    Efecte ale schimbărilor climatice

    Dacă vi se pare că actualul exod al refugiaţilor este unul de
    amploare, imaginaţi-vă un fenomen de sute de ori mai mare care se va petrece în
    viitorul apropiat. Este previziunea sumbră a specialiştilor de la Institutul
    Max Plack din Germania, potrivit cărora, pe fondul creşterii globale a
    temperaturilor, peste 500 de milioane de oameni vor fi nevoiţi să-şi părăsească
    locurile de baştină. Statisticile arată că, între 1986 şi 2005, erau în jur de
    16 zile foarte călduroase pe an. În acelaşi timp, datele climatice indică
    faptul că numărul acestora e în creştere şi va ajunge la finalul secolului la
    circa 200. Valurile de căldură, dublate de furtunile de nisip, vor transforma
    Orientul Mijlociu şi Africa de Nord în zone în care supravieţuirea va fi
    aproape imposibilă. Dincolo de orice studii, efectele schimbărilor climatice se
    fac simţite la tot pasul.

    Mircea Duţu, rectorul Universităţii Ecologice din
    Bucureşti, despre cele mai importante efecte ale schimbărilor climatice şi
    despre domeniile în care acestea işi pun cel mai vizibil amprenta: Fără îndoială că acestea
    sunt diverse şi se referă în special la creşterea frecvenţei fenomenelor
    meteorologice extreme şi a intensităţii acestora, de genul creşterii
    temperaturilor, perioadelor secetoase îndelungate, de caniculă, intensificarea
    regimului ploilor, apariţia inundaţiilor şi alte asemenea fenomene de gen. Sunt
    afectate cu precădere domenii precum agricultura, transporturile, dar si viaţa
    localităţilor, oraşele, situaţia individuală. Efectele schimbărilor climatice
    sunt realităţi care nu mai pot să fie negate, ele se manifestă la nivel global,
    regional şi local, şi este nevoie să se intervină pe două paliere importante
    având în vedere că sunt provocate mai ales de acţiunea umană prin folosirea
    combustibililor fosili şi emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Temperaturile cresc, tiparele precipitaţiilor se schimbă, gheţarii şi
    zăpada se topesc, iar nivelul mediu global al mărilor creşte – sunt realităţi
    incontestabile. Iar specialiştii se aşteaptă ca aceste schimbări să continue,
    iar condiţiile meteorologice extreme care conduc la riscuri de genul inundaţiilor
    şi a secetei să devină mai frecvente şi intensitatea lor să sporească.

    Mircea Duţu: Au fost identificate la nivel internaţional zone sensibile de genul
    regiunilor care sunt afectate mai puternic de schimbările climatice, de pildă
    India, Bangladesh şi Insulele Vanuatu din Pacific, dar şi nordul Africii şi
    Orientul Mijlociu, care se consideră că vor suferi mai mult şi mai puternic
    asemenea schimbări climatice. Studiul recent publicat de Institutul de chimie
    Max Planck din Germania şi Institutul de profil din Cipru ne arată că zona
    Africii de nord şi a Orientului Mijlociu se va număra printre regiunile cele
    mai afectate din perspectiva anului 2100 prin ridicarea nivelulului mediu al
    temperaturilor, creşterea perioadelor de caniculă şi a perioadelor de secetă,
    diminuarea producţiei agricole şi, în cele din urmă, constrângerea unui număr
    consistent de persoane, se vorbeşte chiar de sute de mii, care să părăsească
    zona şi să-şi caute un loc de stabilire în Europa sau în alte zone ale lumii.
    Sunt studii şi previziuni care se fac în mod curent şi consolidează ideea că,
    în perspectiva anului 2100, vom asista la afirmarea unei noi categorii, tot mai
    importante de refugiaţi, refugiaţii climatici. Se vorbeşte chiar, la nivel
    global, de circa 800 de milioane de asemenea persoane care se vor afla în
    situaţia în care să fie constrânse, ca urmare a modificării condiţiilor
    ecoclimatice, să se deplaseze pe alte teritorii.

    Studiile realizate inclusiv la nivelul agentiilor de mediu ne arată că zona
    mediteraneană şi o parte chiar din zonele nordice sunt cele mai sensibile la
    schimbările climatice, adaugă Mircea Duţu: În sensul că
    devin zone în care se manifestă fenomene meteorologice extreme mai frecvente,
    mai intense, tendinţa de aridizare este mai evidentă, se conturează un impact
    mai puternic asupra regimului agricol şi alimentar şi în condiţiile în care
    toate acestea se repercutează inclusiv asupra condiţiei nivelului de trai şi
    asupra calităţii vieţii, fără îndoială că se vor exercita presiuni în privinţa
    dirijării fluxului migrator. Într-o paranteză, trebuie să arătăm că şi în
    privinţa Siriei s-a speculat în sensul că ceea ce s-a întâmplat – conflictele
    generate şi mai ales migraţia de populaţie are în spate şi o anumită temă, să
    spunem climatică, în sensul că până în 2012 am asistat la o perioadă de secetă
    puternică situaţie în care multe persoane din zonele cultivabile au trebuit să
    se deplaseze în marile oraşe, s-au generat tensiuni sociale, s-a generat, în
    ultimă instanţă războiul respectiv şi deplasările masive de populaţie în afara
    ţării, inclusiv în Europa.

    O serie de iniţiative ale Uniunii Europene au
    ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit lui Mircea Duţu,
    în actuala conjunctură trebuie să ne asteptăm la redefinirea politicilor UE în
    materie de energie şi de schimbări climatice, rolul urmând să cadă pe
    angajamentele asumate de către fiecare stat membru. Dar, cel important este ca
    acţiunea să continue.

  • Jurnal românesc – 3.06.2016

    Jurnal românesc – 3.06.2016

    În România, campania electorală în audiovizual pentru alegerile locale de duminică, 5 iunie, s-a încheiat, potrivit legii, pe 3 iunie, la ora 7:00. Totuşi, candidaţii mai au la dispoziţie încă o zi pentru a-şi prezenta alegătorilor ofertele electorale. Peste 250 de mii de persoane sunt înscrise în competiţia pentru o funcţie de primar, consilier local sau consilier judeţean. Scrutinul se va desfăşura într-un singur tur. O noutate pentru scrutinul din 5 iunie este informatizarea secţiilor de votare, pentru a bloca orice tentativă de vot multiplu.




    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Ziua Naţională a Italiei (2 iunie) este un prilej de sărbătoare pentru numeroşi români şi a anunţat o apropiată vizită la Bucureşti a omologului său, Sergio Mattarella. Şeful statului a subliniat că relaţia dintre cele două state este definită de cele două comunităti — română şi italiană. El a apreciat că prezenţa unei largi comunităţi româneşti în Italia este şi expresia legăturilor de prietenie, a parteneriatului şi a respectului reciproc dintre România şi Italia. Faptul că un număr atât de mare de români au ales să trăiască şi să muncească în Italia este, în sine, o reconfirmare a relaţiei speciale pe care o împărtăsim şi o legătură puternică între popoarele noastre”, a mai spus preşedintele Iohannis. Declaraţiile au fost făcute la recepţia oferită de Ambasada Italiei cu ocazia Zilei Naţionale a acestei ţări.




    Populaţia României va ajunge, în următorii 30-40 de ani, la 14-15 milioane, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la ceremonia de lansare a proiectului Starea Naţiunii. Construirea unui sistem inovator pentru fundamentarea politicilor publice“. El a menţionat că se pot remarca tendinţe neplăcute“, cum ar fi rata de fertilitate a fetelor cu vârsta de sub 15 ani, care, a apreciat acesta, în România este infinit mai mare“ în comparaţie cu celelalte state europene. Un alt fenomen neplăcut care se face simţit în România şi care nu este caracteristic restului Europei este rata mortalităţii infantile – noua decese la o mie de nou-născuţi, de trei ori mai mare decât media europeană. Preşedintele INS a vorbit şi despre îmbătrânirea populaţiei, vârsta medie crescând de la aproape 33 de ani, în 1990, la 40, 41 de ani, în 2015.




    Intrată în vigoare pe 13 mai, Legea dării în plată a afectat, deja, preţurile locuinţelor. La nivel naţional, suma medie cerută pentru vânzarea unui apartament a ajuns la 1.002 euro pe metru pătrat, faţă de 1.016, cât era preţul în aprilie. Dintre marile oraşe analizate, cea mai mare marjă de ajustare a preţurilor a fost consemnată în Braşov, în timp ce în Bucureşti şi Cluj piaţa nu a reacţionat, încă, la recentele schimbări legislative, potrivit News.ro. Proiectul legii dării în plată nu se aplică programului “Prima casă” şi nici creditelor care au depăşit, la momentul acordării, 250 de mii de euro. Pot apela la darea în plată cei care au contractat un împrumut pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe, precum şi cei care au garantat creditul cu un imobil care are destinaţie de locuinţă. Legea se aplică şi celor aflaţi în executare silită, însă nu beneficiază de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.

  • Efectele economice ale secetei

    Efectele economice ale secetei

    Seceta prelungită din iulie şi august a creat mari
    probleme agricultorilor români, care susţin că, pe sute de mii de hectare, în
    aproape toate regiunile ţării, culturile sunt compromise şi că pierderile s-ar
    ridica la peste 2 miliarde de euro. Meteorologii estimează că ar trebui să
    plouă două săptămâni, neîntrerupt, ca să se refacă rezerva de apă din sol. Este
    cea mai lungă perioadă de căldură şi secetă din ultimii ani. Cu excepţia unor
    judeţe din centrul şi nordul ţării, toate celelalte sunt afectate.

    Fenomenul
    este agravat de lipsa unui sistem de irigaţii care să facă faţă unor asemenea
    situaţii. În prezent, pot fi
    irigate doar 300.000 de hectare, faţă de 3,3 milioane cât se irigau în 1989. În
    aceste condiţii, guvernul de la Bucureşti este pregatit să acorde despăgubiri
    fermierilor care au culturile grav afectate de secetă.

    Premierul Victor Ponta a
    arătat că, dacă situaţia nu pare a fi foarte gravă la grâu, în schimb culturile
    de porumb vor suferi cel mai mult. În opinia şefului guvernului, efectele
    secetei din această vară se vor simţi până la sfârşitul anului, iar acestea
    trebuie compensate cu măsuri care să stabilizeze inclusiv celelalte ramuri,
    pentru a nu afecta trendul crescător pe care-l are în prezent economia.

    Fermierii români pot, primi, din aceasta vară, ajutoare pentru compensarea
    pierderilor şi din fondul de solidaritate al Uniunii Europene. Pentru aceasta,
    însă, Guvernul de la Bucureşti trebuie să prezinte Comisiei Europene date
    exacte privind urmările acestei perioade prelungite fără precipitaţii – a
    declarat comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu. Seceta
    afectează nu numai agricultura, ci şi transportul pe Dunăre, care a fost
    restricţionat din cauza scăderii debitului fluviului. Transportatorii maritimi
    sunt obligaţi să reducă viteza de deplasare, mai ales în punctele critice.

    În
    plus, vasele cu pescaje mari transferă o parte din marfă pe ambarcaţiuni mai
    mici, pentru a putea traversa zonele cu adâncime scăzută. Multe nave sunt
    blocate pe întregul şenal navigabil al Dunării – important traseu de transport
    fluvial pentru produsele petroliere şi cereale din estul spre vestul Europei.
    Seceta periclitează, în egală măsură, piscicultura şi turismul în Delta
    Dunării, unde accesul este tot mai dificil pe canale şi lacuri. Locuitorii
    acestei zone unice în Europa, inclusă în patrimoniul mondial al Unesco, au
    pierderi economice considerabile şi au cerut ajutor autorităţilor să le reducă
    cotele de pescuit.

  • Efectele secetei în România

    Efectele secetei în România

    Canicula
    a fost nemiloasă în acest început de vară. A lovit mai întâi vestul României,
    apoi nord-vestul teritoriului, pentru a cuprinde, treptat, întreaga ţară şi a
    se cantona, în prezent, în sud şi est. Dincolo de disconfortul termic
    accentuat, provocat de temperaturi ce s-au apropiat, local, de 40 de grade
    Celsius şi de indicele temperatură – umezeală ridicat, la limita şi dincolo de
    pragul de 80 de unităţi, valurile succesive de căldură şi lipsa precipitaţiilor
    produc efecte pe termen mediu şi lung. Judeţele din sudul ţării, dar şi cele
    din est, sunt lovite de o secetă severă.

    Numai în judeţul Iaşi, din nord-est,
    peste 33.000 de hectare de culturi agricole din peste 40 de localităţi resimt
    lipsa acută a apei din sol. Principalele culturi agricole care au avut de
    suferit sunt grâul, porumbul şi floarea-soarelui. Iar pentru că fenomenele
    extreme se însoţesc unul pe altul, grindina care a căzut săptămîna trecută a
    produs pagube pe aproximativ 5.000 de hectare.

    Pe de altă parte, în Olt, sute
    de fântâni au secat, iar în unele localităţi pompierii aduc apă cu cisternele.
    Specialiştii susţin că dacă nu va ploua în următoarele zile, vor fi probleme
    mari, mai ales în sud, culturile fiind compromise, iar pierderile financiare
    inevitabile. Seceta prelungită va afecta, de altfel, şi culturile viitoare.

    Şi
    Dunărea suportă consecinţele secetei. Din cauza acesteia, cotele fluviului scad
    alarmant. La Galaţi, în sud-est, Dunărea coborâse ameninţător sub cota de
    atenţie. Întrucât temperaturile ridicate prognozate vor duce la scăderea
    continuă a nivelului fluviului, Administraţia Dunării de Jos Galaţi face
    demersuri pentru a încheia contracte de dragare a fluviului, iar pentru
    navigatori a fost emisă o avertizare de a se menţine în şenalul navigabil.

    La
    punctele de trecere cu bacul de la Tulcea şi Galaţi, maşinile au
    aşteptat ore în şir îmbarcarea, din cauza nivelului apei, iar bacurile nu au
    putut fi încărcate la capacitate maximă.

    Şi în portul Corabia, din sud,
    circulaţia fluvială este pusă în pericol. Dunărea a scăzut foarte mult şi s-au
    format insule de nisip ce îngustează şenalul navigabil.

    Potrivit autorităţilor
    locale, pentru transportul produselor agricole depozitate în silozurile
    construite în imediata apropiere a portului sunt folosite acum autovehicule
    care duc mărfurile până la calea ferată. Autorităţile locale solicită
    ministerului Transporturilor măsuri cât mai rapide pentru lucrări de
    întreţinere şi dragare a şenalului navigabil, astfel încât să poată fi folosit
    portul comercial din oraş, dar şi în perspectiva deschiderii portului turistic,
    anul viitor, proiect derulat cu finanţare europeană.

  • Percepţia românilor asupra crizei din Grecia

    Percepţia românilor asupra crizei din Grecia

    Aproape jumătate dintre români consideră că populaţia unui stat ar trebui să facă sacrificii pentru ca ţara lor să îşi plătească la timp datoriile, iar cei mai mulţi cred că România este ferită de numite riscuri, relevă un sondaj recent (Barometrul “INSCOP – Adevărul despre România”) având ca temă criza din Grecia. Potrivit studiului, 54% dintre români consideră că ţara lor are un avantaj pentru că foloseşte leul şi nu a trecut la euro, 24% apreciază că România ar avea o situaţie economică mai bună dacă ar fi în zona euro, în timp ce 21,5% aleg varianta nu ştiu/ nu răspund.



    Cercetarea mai arată că doar un sfert din cei chestionaţi apreciază că efectele crizei greceşti asupra economiei şi populaţiei din România vor fi resimţite într-o măsură mare sau foarte mare, în timp ce o treime consideră că situaţia din ţara lor va fi influenţată doar în mică şi foarte mică măsură de ceea ce se petrece în Grecia, ţară care aspiră la un nou împrumut, în valoare de 86 de miliarde de euro.



    Existenţa unui procent majoritar care apreciază că România este ferită de anumite riscuri datorită faptului că nu este în zona euro nu trebuie interpretată ca un vot de blam pentru trecerea la moneda unică. Mai degrabă, este vorba despre influenţa unei situaţii punctuale, a cărei greutate în evoluţia opiniei generale despre adoptarea euro rămâne de evaluat, consideră realizatorii sondajului. Cu toate acestea, răspunsurile primite indică o încredere sporită a populaţiei în moneda naţională, leul.



    De altfel, presa internaţională remarcă faptul că aderarea la moneda unică europeană devine tot mai puţin atractivă pentru multe dintre ţările care aşteaptă această şansă, citând declaraţii ale unor politicieni din Ungaria, Polonia, Croaţia şi România, destul de prudenţi faţă de intrarea în eurozonă. Deşi România şi-a stabilit anul 2019 ca termen de trecere la moneda unică europeană, puţini sunt cei care cred că acest obiectiv este realist. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, aprecia recent că acest proces ar putea dura chiar zece ani.



    Dincolo de “necazurile” aduse de criză, spune el, în România inflaţia a scăzut şi s-a consolidat la niveluri reduse, iar leul a dobândit valori normale, comparabile cu monedele din statele europene. De asemenea, economiile românilor sunt predominante în lei în prezent, cu dobânzi mai bune decât la dolari. În plus, în ultima perioadă, împrumuturile în moneda naţională au început să crească, mai ales pentru cei care îşi câştigă veniturile în lei.



    Mugur Isărescu atrage atenţia că trecerea la euro este un proces mult mai complicat decât denominarea monedei naţionale, care, deşi a fost unul de simplificare, a creat anxietăţi în rândul societăţii faţă de necunoscut. Discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să fie mult mai complexe, iar oamenii să fie pregătiţi emoţional, a conchis şeful BNR.

  • De la scăderea TVA la alimente, la aderarea la euro

    De la scăderea TVA la alimente, la aderarea la euro

    Primul pas al amplului proces de relaxare fiscală preconizat de guvernul român a fost anunţat şi constă în reducerea, de la 1 iunie, a taxei pe valoarea adăugată, de la 24 la 9 procente, la produsele alimentare, băuturile nealcoolice si serviciile de alimentaţie publică. Executivul doreşte ca măsura să vină în spirinul unui mediu concurenţial corect, să pună frână tentaţiilor evazioniste şi, nu în ultimul rând, să încurajeze consumul şi să dea un imbold economiei.



    Scăderea, semnificativă, a TVA la alimente, vine după un an şi jumătate de aplicare a TVA redus la 9 procente la pâine, fără un impact major, însă, spun analiştii, asupra preţurilor. Nici acum, reducerea TVA nu se va transmite complet în scăderea preţurilor, apreciază preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, şeful unei instituţii care s-a poziţionat, de la început, împotriva Codului fiscal în forma propusă de cabinetul Victor Ponta. Ionuţ Dumitru crede că scădarea se va reflecta doar în proporţie de 50 până la 60 la sută în reducerea preţurilor, ieftinirea depinzând de modul în care vor acţiona marile centre comerciale.



    Chiar dacă admite că nu este obligatoriu ca reducerea TVA să inducă un risc major de creştere a deficitului bugetar, şeful Consiliului Fiscal avertizează că ea se va realiza pe seama scăderii nivelului investiţiilor publice. Impactul se va cuantifica negativ în finanţarea programelor de infrastructură, necesare pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, pentru atragerea investiţiilor şi pentru impulsionarea creşterii economice, anticipează Ionuţ Dumitru.



    Dezbaterea în jurul TVA la alimente şi a efectelor scăderii acesteia s-a extins şi spre tematica aderării României la moneda unică europeană, aflată, joi, în centrul unei reuniuni organizate de Banca Naţională. Preşedintele Consiliului Fiscal a susţinut că regulile integrării în zona euro trebuie bine gândite, în condiţiile în care direcţia formării Uniunii Monetare Europene este una fără întoarcere. Ionuţ Dumitru:


    “Cred că angajamentul pe care noi ni l-am asumat şi anume, 2019, ca dată de adoptare a euro, a fost doar un angajament pur politic, declarativ. El nu a fost niciodată un angajament asumat în adevăratul sens al cuvântului, în care să avem, practic, şi un drum de parcurs, cu o agendă foarte clară, pe care trebuie să o realizăm până a ajunge la acel moment, pentru a putea fi pregătiţi. E absolut clar, din punctul meu de vedere, că noul pachet fiscal, care reduce foarte mult taxele şi evident, ne conduce într-o zonă în care deficitul bugetar se reinflamează, ne depărtează foarte mult de acest obiectiv, 2019”.



    De altfel, turbulenţele care s-au manifestat în zona euro au temperat entuziasmul aderării, deopotrivă la nivelul politicienilor şi al experţilor.