Tag: EFSA

  • Utilizarea neonicotinoidelor de către fermierii români

    Utilizarea neonicotinoidelor de către fermierii români

    Interzicerea utilizarii pesticidelor pe bază de neonicotinoide, în urma confirmării, încă din 2015, de către EFSA, a pericolului pe care îl reprezintă pentru populația de albine folosirea a trei substanțe din această grupă SUB FORMĂ DE PULVERIZARE FOLIARĂ, a dus la o serie de controverse între crescătorii de albine și fermierii din UE.



    În România, fără un tratatament al SEMINȚELOR cu acest tip de substanțe (până acum nu există înlocuitori la fel de eficienți) culturile ar putea fi compromise încă de la înființare.



    O dezbatere pe această temă vă propunem în minutele următoare, mai les că, săptămâna aceasta, a avut loc la MADR o întâlnire între autorități si organizațiile profesionale pentru a cere o nouă derogare pentru fermierii români.


    (Interviu cu dr.ing. Sorin ŞTEFAN, expert în produse de protecția plantelor şi Alina CREŢU, director executiv Asociația Producătorilor de Porumb din România)


  • Transparența procesului de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar

    Transparența procesului de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar

    Comisia Europeană propune publicarea proactivă a datelor privind siguranța în cadrul lanţului alimentar, iar acest lucru să se facă la începutul procesului de evaluare a riscurilor.

    Comisia Europeană a propus publicarea proactivă a tuturor datelor privind siguranța în cadrul lanţului alimentar. Publicarea anticipată este esențială pentru a asigura o transparență maximă și un control public într-un mod eficient, menținând în același timp un proces de gestionare a riscurilor în timp util. Transparența și durabilitatea modelului Uniunii Europene de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar ajută la restabilirea încrederii în sistemul Uniunii Europene de siguranță alimentară, bazat pe dovezi. Propunerea prevede posibilitatea de a pune în funcțiune studii suplimentare în scopul verificării. Acest lucru se poate face în circumstanțe excepționale, de exemplu în cazul controverselor publice sau al divergențelor științifice legate de un anume produs.

    Despre acest subiect ne vorbeşte Daniel Buda, europearlamentar: Sănătatea publică și siguranța alimentară sunt chestiuni sensibile și de interes pentru toți cetățenii europeni. Aceștia evident că sunt mereu preocupați de transparența decizională cu privire la alimentele sau alte produse introduse pe piață. Tocmai de aceea, regimul de reglementare privind siguranța alimentară trebuie să fie unul extrem de serios, pentru a-i asigura credibilitatea și eficiența. Problemele legate de siguranță au un impact imens atât asupra încrederii consumatorilor, cât și asupra stabilității piețelor. În acest context, consider că este necesară o aliniere a normelor EFSA în ceea ce privește transparența cu cele ale altor agenții europene. În același timp, este nevoie să ne asigurăm că studiile efectuate în laboratoarele din țările terțe respectă aceleași standarde de calitate ca și cele din Uniunea Europeană. Mecanismele create nu trebuie însă să aducă atingere intereselor economice ale producătorilor și să permită piratarea ideilor. Considerăm că elaborarea unui aviz preliminar din partea EFSA asupra produselor testate ar preveni acest lucru și ar oferi calea spre o dezbatere publică reală.


  • Pesta porcină africană: EFSA evaluează măsurile de prevenire a răspândirii

    Pesta porcină africană: EFSA evaluează măsurile de prevenire a răspândirii

    Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor
    (EFSA)
    a identificat strategii pentru gestionarea mistrețului la diferite
    stadii ale epidemiei de pestă porcină africană (PPA): ce trebuie făcut înainte,
    în timpul și după. Este cunoscut faptul că mistrețul joacă un rol important în
    răspândirea bolii.


    Într-un aviz
    științific, experții EFSA investighează densitatea populației de mistreți din
    Europa și evaluează măsurile de reducere a acesteia și menținerea mistrețului
    infectat departe de cele neinfectate. Ei identifică, de asemenea, modalități de
    detectare timpurie a bolii. Ar trebui implementate măsuri precum vânătoarea
    intensivă și hrănirea mistrețului, pentru a reduce riscul apariției focarelor.
    Atunci când o epidemie este în curs de desfășurare, activitățile care pot mări
    mișcarea mistrețului trebuie evitate (de exemplu, vânatul intensiv de
    conducere). Experții nu au putut stabili un prag pentru densitatea mistrețului
    sălbatic sub care virusul să nu fie luat – pesta s-a răspândit în zone în care
    prezența mistrețului este scăzută.


    Avizul
    subliniază importanța unui dialog periodic între toate părțile interesate
    pentru a spori prevenirea răspândirii bolii. De asemenea, se subliniază
    importanța conștientizării bolii în societate și oferirea de stimulente
    persoanelor care raportează despre carcasele de mistreți, considerate esențiale
    pentru combaterea bolii.


    Secretarul
    de stat dr. Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitare
    Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ne-a spus despre măsurile luate în
    România în privința pestei porcine africane:


    ,,Atât Statul Român, cât și Comisia Europeană
    desfășoară un efort și acțiuni comune pentru gestionarea cât se poate de
    eficientă a bolii și, în egală măsură, pentru despăgubirea cât se poate de
    echitabilă a tuturor celor afectați. De altfel, Guvernul României a introdus o
    modificare legislativă în Hotărârea de Guvern 1214 din 2009, care reglementează
    despăgubirile acordate animalelor ucise sau celor afectate de boală,
    introducând un termen nou, uciderea preventivă, ce permite intervenția pentru a
    lichida cât mai repede focarul, totodată asigurându-se despăgubirea
    proprietarilor afectați.


    Supravegherea
    pasivă – raportarea mistreților sălbatici – rămâne cea mai eficientă modalitate
    de a detecta cazuri noi de PPA într-un stadiu incipient, în zonele fără boli
    preexistente. În aviz se subliniază necesitatea armonizării modului de
    colectare a informațiilor privind mistrețul în UE, pentru a face datele să fie
    comparabile. Pentru a completa aceste lacune, EFSA finanțează un proiect -
    ENETWILD – care urmărește colectarea și armonizarea datelor privind distribuția
    geografică și abundența mistrețului din Europa.


  • Măsuri pentru creșterea încrederii în studiile științifice în domeniul siguranței alimentare

    Măsuri pentru creșterea încrederii în studiile științifice în domeniul siguranței alimentare

    Comisia Europeană a răspuns preocupărilor exprimate de cetățenii europeni printr-o propunere de îmbunătățire a
    transparenței studiilor științifice în domeniul siguranței alimentare
    .
    Propunerea se bazează pe verificarea de către Comisia Europeană a adecvării
    legislației alimentare generale care necesită o actualizare. Aceasta va oferi
    cetățenilor un acces mai bun la informațiile referitoare la aprobările privind
    lanțul agroalimentar transmise Autorității Europene pentru Siguranța
    Alimentară, va oferi posibilitatea solicitării de către Comisie a unor studii
    suplimentare și îi va implica mai mult pe oamenii de știință din statele membre
    în procedurile de aprobare.

    Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans
    Timmermans
    , a declarat: Iată
    ce dorim să obţinem prin intermediul propunerii de astăzi – un mai mare acces
    public la informaţiile transmise de industrie către EFSA, Autoritatea Europeană
    pentru Siguranţă Alimentară
    , mai multe consultări publice în ceea ce priveşte
    studiile ştiinţifice, mai multe garanţii că studiile îndeplinesc condiţiile de
    calitate şi o reformă a guvernanţei EFSA.

    La rândul său, Vytenis Andriukaitis,
    comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: În ceea ce priveşte
    transparenţa, Comisia propune ca toate studiile ştiinţifice întocmite de EFSA pentru
    evaluarea riscurilor să fie publicate şi să fie accesibile tuturor, deoarece
    oamenii sunt interesaţi de sănătate iar consumatorii de siguranţa alimentară. Comisia
    propune o revizuire țintită a regulamentului privind legislația alimentară
    generală, combinată cu o revizuire a opt acte legislative sectoriale. Comisia
    Europeană intenționează ca această propunere de îmbunătățire a transparenței
    studiilor științifice în domeniul siguranței alimentare să fie adoptată în
    actuala perioadă legislativă, adică până la jumătatea anului 2019, în vederea
    punerii rapide în aplicare.


  • Utilizarea aditivilor fosfați în preparatele din carne

    Utilizarea aditivilor fosfați în preparatele din carne

    Un studiu ştiinţific indică o potențială legătură între
    aditivii fosfați din produsele alimentare şi creşterea riscului de boli cardiovasculare
    . Aditivii fosfați sunt
    folosiţi în Uniunea Europeană în preparatele din carne, pentru a proteja
    aromele și pentru a reține apa. Comisia Europeană consideră că regulamentul
    European care stabileşte modul în care sunt folosiţi aceşti aditivi
    îndeplineşte condiţiile legislative.

    Comitetul European pentru Sănătate a atras atenţia asupra faptului că un
    studiu ştiinţific din 2012 indică o potențială legătură între aditivii fosfați
    din produsele alimentare şi creşterea riscului de boli cardiovasculare. Evaluarea Autorității
    Europene pentru Siguranță Alimentară a indicat totuși că nu este posibil ca
    acest risc să fie atribuit consumului de fosfor sau aditivilor fosfați. Dar un
    alt studiu științific din 2013 a sugerat, de asemenea, o legătură între o dietă
    bogată în fosfor și creșterea mortalității în rândul populației din Statele
    Unite. Normele Uniunii Europene nu permit, în general, utilizarea aditivilor
    fosfați în preparatele din carne
    , dar din cauza unei acumulări de excepții,
    aceştia sunt din ce în ce mai mult folosiţi pentru a proteja aromele și pentru
    a reține apa.

    Despre acest subiect, Christel Schaldemose, membru
    al Parlamentului European:
    Comisia dorește să actualizeze lista Uniunii Europene privind aditivii
    autorizați și există trei criterii care trebuie îndeplinite. Unu – aditivul nu
    ar trebui să fie periculos pentru sănătatea umană, doi – trebuie să nu existe
    probleme legate de tehnologia de preparare, trei – nu trebuie să inducă în
    eroare consumatorul. Din păcate niciunul dintre aceste aspecte nu este
    îndeplinit de Comisia Europeană.



    Răspunsul Comisiei Europene îl aflăm de la Vytenis Andriukaitis, comisarul
    European pentru sănătate şi securitate alimentară: La cererea Comisiei Europene, EFSA a evaluat, în 2013, un
    studiu privind riscurile pentru sănătate asociate aditivilor fosfați. În lumina
    acestei evaluări, EFSA nu a pus la îndoială concluziile avizului Comitetului
    științific pentru alimentație. S-a discutat cu experții statelor membre în
    legătură cu folosirea aditivilor alimentari. Comisia consideră că proiectul de
    regulament îndeplinește toate cerințele legislative relevante.


  • Neonicotinoide: riscul pentru albine, confirmat de EFSA

    Neonicotinoide: riscul pentru albine, confirmat de EFSA

    Cele
    mai multe utilizări ale pesticidelor neonicotinoide reprezintă un risc pentru
    albine
    și pentru albinele sălbatice, potrivit evaluărilor publicate recent de
    Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA). Autoritatea și-a
    actualizat evaluările de risc pentru trei neonicotinoide – clothianidin, imidacloprid
    și thiamethoxam
    -, care sunt în prezent supuse restricțiilor în UE din cauza
    amenințării pe care o reprezintă pentru albine.


    Legat de concluziile EFSA, președintele
    Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu, a spus: În primul rând, trebuie să înțelegem
    cum lucrează aceste substanțe și cum lucrează albinele, ca să vedem că
    lucrurile nu sunt corect transmise. Tratăm sămânța, nu cred că vreodată vreo
    albină ia contact cu sămânța respectivă. Substanța, după o perioadă, nu mai e
    eficientă. Își face efectul de protejare a seminței până când planta răsare, în
    perioada când planta nu este consumată de alți dăunători în pământ. După
    aceasta, efectul dispare. Ea crește, se dezvoltă, înflorește. Albinele
    lucrătoare trăiesc 28 de zile. Deci, presupunem că albina respectivă a intrat
    în contact cu floarea-soarelui și să spunem că are un efect negativ, cum spun
    cei de la EFSA:
    ea, în 28 de zile, oricum moare. Aceasta nu-i o chestiune care să se transmită
    de la albină la albină, dar vă garantez că nici albinele respective nu mor,
    pentru că, dacă s-ar întâmpla acest fenomen, ar muri toate albinele și n-am mai
    avea puiet în stup, n-am mai avea miere și efectele ar fi dramatice.
    Acum, sunt două lucruri de făcut.
    Organizațiile profesionale și guvernele fiecărei țări să vină cu argumente și
    să demonstreze că nu este un efect nociv sau, iar dacă nu pot să facă acest
    lucru, trebuie să găsească împreună alte soluții de înlocuire a substanțelor
    respective, că aceasta nu se poate face brusc și este o perioadă de trecere de
    la un tratament la alt tratament. În orice caz, nu putem să nu semănăm.



    Concluziile EFSA sunt comunicate
    managerilor de risc din cadrul Comisiei Europene și statelor membre, care vor
    examina eventualele modificări ale restricțiilor actuale privind utilizarea
    acestor pesticide.